257,490 matches
-
Occidentului, apărătoarea valorilor creștine și europene, în colțul nostru de continent"1. Modernizarea României, perioada interbelică, si actul de la 23 august, au fost, rând pe rând, asimilate unei orientări pro-vestice a țarii. De toate se leaga regalitatea și formulele sale politice. Ultimul rege al României a făcut, prin vocația să, discursul său și prin opțiunea de a se stabili definitiv după exil într-o țară ancorată profund în valorile occidentale, un arc peste vremuri identificându-se pe deplin cu "Vestul". La
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
melancolie. Românii au luptat pentru țara lor la Est, ca și la Vest, au adus jertfe considerabile la reconstrucția postbelică (...), însă nimeni nu voia să mai audă, în Occident de război"2. Regele Mihai și emigrația sau "Vestul" între refugiu politic și abandon Teza Regelui Mihai cu privire la atitudinea Vestului față de Est a variat, în funcție de situația internațională, de relațiile și contactele directe ale suveranului cu lideri ai lumii, de dialogul continuu sau întrerupt și de locul la care s-a raportat. Cele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1947. Comitetul Național Român a fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situație foarte complicată, unde contextul militar și politic al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situație foarte complicată, unde contextul militar și politic al fronturilor Aliaților, împărțirea sferelor de influență, staționarea forțelor armate, propagandă, implicarea agenților de influență și staționarea sub pretextul asigurării păcii și stabilității, a fracturat continentul și a mărit clivajul dintre Est și Vest. Regele Mihai definea, în 1992, astfel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
apusene după război, dar ne e de două ori mai greu dacă te gândești că războiul împotriva oamenilor a durat patru decenii și jumătate"6. Perspectiva unui război rece cu împărțirea sferelor de influență este o paradigmă frecvență în științele politice și relațiile internaționale, folosită în special în discursurile publice din postcomunismul românesc, ca o formă de explicație și înțelegere a rolului modest jucat de elitele politice refugiate în Vest. Interpretările lui Mihai I cu privire la guvernul României din exil vin să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unui război rece cu împărțirea sferelor de influență este o paradigmă frecvență în științele politice și relațiile internaționale, folosită în special în discursurile publice din postcomunismul românesc, ca o formă de explicație și înțelegere a rolului modest jucat de elitele politice refugiate în Vest. Interpretările lui Mihai I cu privire la guvernul României din exil vin să întregească un model solitar de referință pentru ceea ce se întâmplă în Europa Occidentală cu cei care încercau să formeze o opoziție politică autentică pentru sensibilizarea opiniei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
modest jucat de elitele politice refugiate în Vest. Interpretările lui Mihai I cu privire la guvernul României din exil vin să întregească un model solitar de referință pentru ceea ce se întâmplă în Europa Occidentală cu cei care încercau să formeze o opoziție politică autentică pentru sensibilizarea opiniei publice internaționale și nașterea unui val de mobilizare necesar unei eventuale intervenții. Monarhul apreciază, în relatările sale despre perioada exilului, poziționarea Vestului cu privire la existența unui organism care să păstreze vie, nealterata, națiunea și valorile sale. Trimiterea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări de drepturi civile și libertăți politice: "În ruptul capului, însă, nu ar fi permis (britanicii - n.n.) pe teritoriul lor un guvern al vreunei țări ocupate de ruși. Ca si cum ocupația rusească, ar fi fost cu ceva mai bună decât ocupația nazistă". În același timp, există o diferență
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ceva mai bună decât ocupația nazistă". În același timp, există o diferență conceptuală în gândirea regelui Mihai cu privire la informarea adecvată asupra realităților din Est, odată cu instalarea comunismului în Europa Centrală și de Răsărit. Mihai I era de părere că "oamenii politici știau totul", diferențiindu-se - în opinia sa - de cetățenii de rând care puteau să nu cunoască realitățile comunismului din Răsărit. Judecată monarhului aduce în discuție simbolistică legată de împărțirea sferelor de influență și ignorarea unui guvern în exil asumat de către
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
totul", diferențiindu-se - în opinia sa - de cetățenii de rând care puteau să nu cunoască realitățile comunismului din Răsărit. Judecată monarhului aduce în discuție simbolistică legată de împărțirea sferelor de influență și ignorarea unui guvern în exil asumat de către elitele politice românești refugiate în Vest: "Știuseră (oamenii politici din Vest - n.n.) tot adevărul despre Rusia încă de dinainte de război și acum erau informați de tot ce se petrece in tarile socialiste. Așa că nici vorbă de un guvern în exil recunoscut cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cetățenii de rând care puteau să nu cunoască realitățile comunismului din Răsărit. Judecată monarhului aduce în discuție simbolistică legată de împărțirea sferelor de influență și ignorarea unui guvern în exil asumat de către elitele politice românești refugiate în Vest: "Știuseră (oamenii politici din Vest - n.n.) tot adevărul despre Rusia încă de dinainte de război și acum erau informați de tot ce se petrece in tarile socialiste. Așa că nici vorbă de un guvern în exil recunoscut cu nume de vreuna din puterile aliate 7
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de către Vest este reluată în nenumărate materiale de opinie, interviuri, mesaje sau declarații ale regelui Mihai. Ele trădează o traumă majoră, însoțită de o culpabilizare a Vestului, mai ales pentru un personaj istoric care a pus la dispoziție propriul destin politic și propriul statut de monarh în funcțiune pentru soarta continentului și a conflagrației care a lovit Europa și lumea în ansamblu. Simbolul întâlnirii de la Ialta a rămas pentru ultimul rege al României imaginea unei nedreptăți majore și a unei înțelegeri
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de Răsărit și evenimentele care s-au succedat instalării comunismului după cel de-al Doilea Război Mondial au transformat granița dintre Est și Vest într-un puternic simbol al războiului rece, al confruntării dintre două lumi, două tipuri de regimuri politice. Consecințele politice, sociale, economice ale confruntărilor din spatele Cortinei de Fier sunt evaluate de ultimul rege al României în raport cu poziționarea Occidentului. Mihai I remarcă faptul că însăși semnificațiile evenimentelor care au dus la victoria Aliaților în cel de-al Doilea Război
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și evenimentele care s-au succedat instalării comunismului după cel de-al Doilea Război Mondial au transformat granița dintre Est și Vest într-un puternic simbol al războiului rece, al confruntării dintre două lumi, două tipuri de regimuri politice. Consecințele politice, sociale, economice ale confruntărilor din spatele Cortinei de Fier sunt evaluate de ultimul rege al României în raport cu poziționarea Occidentului. Mihai I remarcă faptul că însăși semnificațiile evenimentelor care au dus la victoria Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în simbolistică specifică confruntării Est-Vest - propagarea ideii comunismului drept un sistem de succes: "Rușii au reușit să transforme victoria mai multora în propria lor victorie. Au reușit chiar să demonstreze că a învins nu atât un popor, ci un sistem politic care-și dovedea astfel superioritatea. (...) rușii au deturnat sensul victoriei aliate, așa încât pentru o grămadă de lume comunismul părea să fie o soluție greu de pus la îndoială"11. Peste teza abandonării se suprapune o altă, cea legată de pozițiile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască. Asta a demoralizat și mai mult pe oamenii de bună-credință din țările socialiste"14. Basarabia, că victima a confruntării dintre Est și Vest Una dintre cele mai grave teme, în gândirea politică a Regelui Mihai, a fost chestiunea Basarabiei, cea mai mare pierdere teritorială suferită de România după încheierea ostilităților celui de-al Doilea Război Mondial. Problemă teritoriului dintre Prut și Nistru a căpătat, în viziunea Suveranului, ample semnificații politice, istorice, sociale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în gândirea politică a Regelui Mihai, a fost chestiunea Basarabiei, cea mai mare pierdere teritorială suferită de România după încheierea ostilităților celui de-al Doilea Război Mondial. Problemă teritoriului dintre Prut și Nistru a căpătat, în viziunea Suveranului, ample semnificații politice, istorice, sociale, etnice, mai ales că prăbușirea frontierelor României a conexat, în mentalul colectiv, această tragedie cu o perioadă de mari derapaje democratice, culminând cu abdicarea Regelui Carol al II-lea, tatăl lui Mihai I. Importantă și simbolistică temei privind
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unui pact încheiat între Stalin și Hitler"15. Problemă Basarabiei este, pentru Regele Mihai, mult mai complexă pentru că ea circumscrie, într-un anume fel, si romanitatea celor care s-au aflat la modul propriu sub URSS - și care, datorită circumstanțelor politice internaționale, au devenit mai repede emancipați politic și național - unei evoluții diferite în raport cu implicarea reparatorie a Vestului în Europa de Răsărit. Într-un mesaj "solemn" adresat basarabenilor, în iunie 1990, la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
15. Problemă Basarabiei este, pentru Regele Mihai, mult mai complexă pentru că ea circumscrie, într-un anume fel, si romanitatea celor care s-au aflat la modul propriu sub URSS - și care, datorită circumstanțelor politice internaționale, au devenit mai repede emancipați politic și național - unei evoluții diferite în raport cu implicarea reparatorie a Vestului în Europa de Răsărit. Într-un mesaj "solemn" adresat basarabenilor, în iunie 1990, la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
întrebările retorice legate de o eventuală riposta armată împotriva URSS. Mihai I distinge între latura morală a acestui demers (acela de a folosi forța armata pentru a apăra hotarele naționale) și dimensiunea disproporționată a celor două armate, opinând că oamenii politici care au hotărât atunci, în vara lui 1940 acest lucru, probabil, evaluând situația, au decis că "erapoate mai bine să accepte o situatie umilitoare și să salvgardeze independența restului țării"17. Statutul actual al Republicii Moldova, de stat aspirant la calitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unele dintre acțiunile Uniunii Sovietice au fost deosebit de îngrozitoare pentru români și, firește, aș dori condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov"20. Opiniile ultimului monarh al României cu privire la Basarabia au evoluat de-a lungul timpului, în funcție de modificările geopolitice, de evoluțiile regimurilor politice de la Est și Vest, în funcție de relațiile structurale dintre Apus și Occident și de statutul provinciei, respectiv al României. La începutul anilor `90, în interviurile acordate scriitorului Mircea Ciobanu, regele este foarte vehement cu privire la distincția dintre Basarabia și Republică Moldova, arătând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că participa, cu o lipsă de patriotism fără precedent, la adâncirea sciziunii dintre cele două pământuri românești"22. Actul de la 23 August și antiteza cu mareșalul Ion Antonescu, ca paradigmă a valorilor occidentale Între temele și simbolurile care definesc gândirea politică a ultimului rege al României, actul de la 23 august 1944 poartă, poate, cel mai privilegiat loc din perspectiva semnificațiilor profunde și a modului în care a rămas un pilon definitoriu al valorilor și opțiunilor sale de conștiință. Pentru că poziționarea față de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în care a rămas un pilon definitoriu al valorilor și opțiunilor sale de conștiință. Pentru că poziționarea față de momentul în care România a revenit în tabăra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial consfințește, de fapt, cel mai important moment politic din cele două domnii ale regelui și din întreaga să viața. Momentul renunțării la alianța cu Germania nazistă are semnificații profunde prin modul în care monarhul a înțeles să reconecteze România la Europa, să salveze pierderea definitivă a teritoriului sub
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
modului în care istoricii au ajuns să evalueze parcursul României din perioada 1938-1947. După ultimii ani de domnie dezastruoasă a regelui Carol al II-lea, România a iesit din familia europeană. Suspendarea Constituției de la 1923, desființarea Parlamentului și a partidelor politice, folosirea asasinatului politic pentru controlul și îndepărtarea adversarilor, crearea unei camarile politico-financiare, toate acestea au adus o faima extrem de negativă asupra rolului monarhului pe plan național și au antrenat ideea potrivit căreia țară avea nevoie de un "conducător". Pierderea provinciilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]