414 matches
-
formule ale criticii de direcție culturală. Rezultatul - ideologizarea dogmatică și parohializarea cîmpului literar. Fenomenul corespunde unei crize identitare majore a societății românești, confruntată cu avansul traumatic al modernizării industriale într-o țară cu populație covîrșitor țărănească și analfabetă, grevată de politicianism, cu o burghezie încă precară și preponderent alogenă. „Problema țărănească”, acutizată, pe fondul capitalizării agriculturii și al decăderii vechii boierimi autohtone, de răscoalele din 1888 și 1907, apariția proletariatului industrial și intelectual, ecourile problemei transilvănene și resurecția ideii unioniste marginalizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe Auguste Rodin și Anatole France), va iniția ulterior cotidianul Rampa (1911, orientat către problemele teatrale și artistice) și săptămînalul independent de orientare socialistă Facla, unde Cocea și Arghezi - proaspăt întors din Elveția, unde-l audiase pe Jean Jaurés - vituperează politicianismul burghez și tradiționalismul paseist, militînd pentru votul universal și pentru „marele ideal de emancipare” a omenirii. În anii războiului, va milita în contra Puterilor Centrale și, la Petrograd, va scoate foaia L’Entente, sprijinind revoluția bolșevică. „Pleiadei” Arghezi-Cocea-Demetrius-Galaction i se alătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Seara, a cazului Aristide Blank, a „cazurilor” Arghezi, Galaction & Co și a polemicilor din anii 1918-1922 pe marginea „dosarelor colaboraționismului” din presa și din mediile culturale autohtone. O dominantă pare a fi atitudinea antioficială: ambiguă în privința războiului și ostilă față de „politicianismul plutocrat și corupt” al Partidului Liberal. Boemi antiburghezi, unii apropiați cercurilor conservatoare, alții - celor socialiste, nu puțini predispuși la compromisuri conjuncturale, independenți artistic, dar dependenți financiar, antidinastici și anticlericali, adepți ai neutralismului și pacifismului, critici la adresa politicii proantantiste a guvernului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Iar noi, chemați sub steaguri mîine, s-ar zice că vom accepta povara morală a Italiei, sau a Greciei și Bulgariei; cuvintele sentimente și interese vor agasa din nou, înaintea tăcerii generale”. Firul conducător al acestui număr îl constituie critica politicianismului, supus unei aspru rechizitoriu, încă de la începutul secolului, de către Constantin Rădulescu-Motru. Dacă însă universitarul junimist care găzduise, de altfel, primele încercări literare ale lui Vinea, Tzara și Adrian Maniu în paginile Noii reviste române tindea să asocieze, de pe poziții conservatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
supus unei aspru rechizitoriu, încă de la începutul secolului, de către Constantin Rădulescu-Motru. Dacă însă universitarul junimist care găzduise, de altfel, primele încercări literare ale lui Vinea, Tzara și Adrian Maniu în paginile Noii reviste române tindea să asocieze, de pe poziții conservatoare, politicianismul cu modernizarea liberală, în cazul de față avem de-a face cu o critică de la stînga. O „fiziologie” caricaturală a politicianului mic-burghez oferă — sub indicativul „Note“ — Ernest Poldy în Ionaș Grădișteanu. Incipit-ul cvasiurmuzian indică dezumanizarea personajului: „Un trup inert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de atîta timp un regat sau o împărăție a României care să aibă drept fruntarii Nistrul și Tisa și dincolo de Bucovina, o țară visată de toți Românii. Și deodată vezi întreg visul minunat, pămînturile acestea dumnezeiesc de frumoase, supuse meschinului politicianism de la noi, intrigilor de budoare, vanităților umflate ale cîtorva parveniți” (Principiul naționalităților). Literatura propriu-zisă e reprezentată de poemul „Vacanță în provincie“; primul text publicat de către Samuel Rosenstock sub pseudonimul Tristan Tzara este „comentat” de un desen stilizat, prezentînd o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
postbelice (Chemarea, Depeșa etc.), scriitori moderniști, foști membri ai cercului patronat de Bogdan-Pitești... Linia revistei va fi una democratică, apărătoare a cauzei „celor mulți și săraci”, adversară militant-socialistă (dar nu neapărat dogmatic) a „plutocrației” liberale, a „camarilei” regale și a „politicianismului”, a corupției, a inerției tradiționale, a xenofobiei și a antisemitismului. Violent anticapitalist, editorialul-program semnat de dr. Nicolae Lupu („Bun sosit!“) este unul politic-legitimator, cu frazeologia populistă și bombastică specifică: „În clipa în care finanța cotropitoare, după ce a pus mîna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bărbătească” - fervent cultivată, deja, de militanții „tinerei generații” - etnicismul rimează cu idealul modern al sportsmanului: „Tineri vînjoși, pămînteni, etnici, sportsmeni vor fi socotiți păgîni. (...) E de preferat elanul poate unilateral dar vital al tinerilor într-o epocă de cădere a politicianismului”, iar corupția politicianistă - cu devitalizarea/degenerarea și slăbiciunea (altfel spus, cu bătrînețea și feminizarea). Tinerețea și bărbăția devin astfel pricipalele motoare ale „revoluției naționale”: „Spiritul ce-i animă nu e feminin sau bătrînesc formal, ci tînăr, bărbătesc, fecund revoluționar”. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pancartelor într-un fel de sport național...? — Ce contează motivul? interveni preotul. Vor să ajungă la o înțelegere. Nu asta căutăm? — Ba da. Dar mă mâhnește faptul că acordul nu vine dintr-o adevărată înțelegere a problemei, ci dintr-un politicianism murdar. — Oh! Nu-ți face iluzii! exclamă preotul. Știai de la început că n-o să ne asculte nimeni. În orice altă împrejurare, în momentul de față n-ar mai fi rămas nici un yubani. Ar fi terminat cu voi astăzi în zori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Singura lor ,,vină” a fost apartenența la o mișcare ce promova respectul pentru familie, pentru Neamul Românesc și pentru credința creștină, În contrast cu clasa politică ostilă față de toate aceste valori (comunismul care se infiltra insidios dinspre Uniunea Sovietică susținut de evrei, politicianismul, dictatura). Respectul pentru cuvântul dat era o constantă la toți, ca și noblețea cu care și-au iertat torționarii (nu pot uita cuvintele Părintelui Justin Pârvu: „De iertat, i-am iertat de mult. Acum am Început să-i iubesc creștinește
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
a reinstaura monarhia, în condițiile unui larg antimonarhism al populației, a reprezentat tot o tentativă de a obține puterea politică nu prin vot democratic, ci prin instaurarea unei instituții care să susțină un segment politic împotriva altora. 4. Excesul de politicianism. În locul unei construcții democratice transparente, a dominat ceea ce în mod curent este desemnat prin termenul politicianism: predominarea logicii interne a sistemului politic în raport cu realizarea funcțiilor sistemului politic în cadrul societății globale; lupta pentru putere, bazată pe principiul că „în politică totul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a obține puterea politică nu prin vot democratic, ci prin instaurarea unei instituții care să susțină un segment politic împotriva altora. 4. Excesul de politicianism. În locul unei construcții democratice transparente, a dominat ceea ce în mod curent este desemnat prin termenul politicianism: predominarea logicii interne a sistemului politic în raport cu realizarea funcțiilor sistemului politic în cadrul societății globale; lupta pentru putere, bazată pe principiul că „în politică totul este permis”, suspendarea aici a oricărei morale. În 1990 un actor politic de prim rang se
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politice integrale, fără etapizări și compromisuri. Ideea ei esențială este aceea că femeile nu au nevoie de protecțiexe "„protecție", ci de drepturi și că, în general, ar trebui să înceteze politicile caritățiixe "„politicile carității" în favoarea celor ale autonomieixe "„autonomie": „Amestecul politicianismului până și în ocrotirea nevoilor și durerilor îl găsim odios ș...ț asistența prin milă să înceteze, singură asistența prin muncă să domnească, asigurând celor ce pot munci câștigarea pâinii cele de toate zilele pe căi cinstite.” (Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
o asociație de oameni care sunt chemați a fi lumina deșteptătoare a unei națiuni căreia îi simte lipsa. Am răspuns apelului colegului Ifrim. Colegii aveau revista mult dorită „Duh nou”, care adusese în bună parte vechea armonie între învățători. Dar politicianismul nu dormea, își continua rolul lui distructiv. Am intervenit scriind și tipărind broșura „O lămurire și un îndemn” pentru a aduce din nou pacea și buna înțelegere între învățători care erau roase de politicianismul lacom și necruțător. Broșura se află
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
parte vechea armonie între învățători. Dar politicianismul nu dormea, își continua rolul lui distructiv. Am intervenit scriind și tipărind broșura „O lămurire și un îndemn” pentru a aduce din nou pacea și buna înțelegere între învățători care erau roase de politicianismul lacom și necruțător. Broșura se află la Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” din Bârlad sub nr.180. Din ea se vede lămurită starea de spirit care există în corpul învățătoresc tutovean din acea vreme (1930-1935). Ștefan Toporaș (de loc din Vinderei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vorbe umflate a fascismului. El e, mai degrabă, fascist din neputința de a fi comunist. O și spune de nenumărate ori, după cum spune că admiră Germania pentru că nu poate admira (mai mult: pentru că Îi repugnă) Franța, pentru că e scârbit de politicianismul și eșecurile neputincioasei, debilei democrații galice. Drieu e destul de lucid pentru a vedea În Mein Kampf ceea ce e de văzut: „gândire de jurnalist rudimentar, avid de un senzaționalism grosolan”. Și totuși, nu va ezita vreo clipă - nici cu gândul, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un program comemorativ mult mai ambițios, diminuat de rivalitățile politice ale vremii, mai ales de inamiciția dintre Vasile Goldiș (președintele asociației) și Iuliu Maniu (Valer Moga, op. cit., pp. 482-483). 224 Un articol al lui Nicolae Iorga condamna explicit regionalismul și politicianismul care marcaseră, până atunci, uzajul public al acestui simbol: "să ștergem Alba-Iulia din lista mijloacelor de luptă pentru putere. Căci trebuie să fie o singură Alba-Iulie!" (publicat în "Neamul Românesc" și citat în "Universul" de sâmbătă 25 mai 1929, p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
urmă, se vor prăbuși sub loviturile externe din vara lui 1940, fără nici vreo acțiune militară sau un foc de armă de împotrivire. La acest sumbru deznodământ, un rol preponderent, dacă nu decisiv, l-a avut clasa politică românească. Corupția, politicianismul și carierismul erau metehne la ordinea zilei pentru această categorie a societății românești, promovând în perioada interbelică acea fluctuație fără precedent la guvernare a partidelor politice. O perpetuă sarabandă, cu fuzionări, fărâmițări, consolidări, dispariții ori apariții de noi partide, practic
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de 32 de ori mai mic față de perioada antebelică), toate derulate în anii de criză 1929-1933, au dus România într-o situație foarte grea, chiar într-un colaps de proporții. Cu toate că la alegerile precedente (decembrie 1928), într-un patos tipic politicianismului și pe o demagogie deșănțată, țărăniștii au promis alegătorilor că, după înlăturarea liberalilor și a Brătienilor de la guvernare, vor instaura o „eră nouă” și vor înfăptui „consolidarea României întregite și înălțarea politică și socială a poporului”. Revirimentul economico-social s-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și psihologia poporului Abordarea subiectului identității între granițele științelor sociale se face odată cu începutul secolului XX în lucrările lui Rădulescu-Motru și Drăghicescu. Motru publică în perioada antebelică două lucrări în care își manifestă interesul pentru specificitatea românilor: Cultura română și politicianismul, apărută în 1904, și Sufletul neamului nostru, apărută în 1910. Drăghicescu publică Din psihologia poporului român în 1907, cu care se înscrie pe linia etnopsihologiei 11. Lucrarea lui Drăghicescu reprezintă una din primele încercări de monografiere a "sufletului național". Formarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
române, grecii veniră să desăvârșească opera de înjosire și de distrugere" (Drăghicescu, 1996:241). După rigorile clasificărilor utilizate în capitolul anterior, prin metodologie și prin conceptele utilizate "sufletul poporului", "sufletul românesc" -, Drăghicescu se înscrie în curentul esențialist. Cultura română și politicianismul este prima lucrare în care Rădulescu-Motru prezintă critic, în baza teoriei maioresciene a formelor fără fond, antiteza între sufletul poporului nostru și formele de organizare instituțională de model occidental "importate" în societatea românească 12 de generația pașoptistă 13. La fel
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și singulare ieșite din sufletul acesteia. Aceste bunuri sufletești la care face referire Motru sunt: credințele religioase, obiceiurile, instituțiile și valorile morale, operele de artă și adevărurile științei 18. Acțiunile întreprinse în baza ideilor de libertate politică și drepturi politice, politicianismul adică, reprezintă stavila pusă în calea dezvoltării firești a culturii române autonome și originale, a identității noastre. Efectele sale însă, consideră Motru, sunt regăsite în primul rând în plan civilizațional, pentru că "cultura română a rămas aceeași. Sub aparența sclipitoare a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Eminescu. Motru, Contantin Rădulescu. (1984 [1932]), " Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Editura Eminescu. Motru, Constantin Rădulescu (1996 [1942]), Etnicul românesc. Naționalismul, București, Editura Albatros. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1904]), "Cultura română și politicianismul", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1910]), " Sufletul neamului nostru", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1939]), "Românismul. Catehismul unei noi spiritualități", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Naisbitt, John (1989 [1982]), Megatendințe. Zece noi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mumă a teritoriului străbun de dincolo de Prut, numit Basarabia, ce aș putea scrie despre oamenii, literatura, poate ziaristica din România reîntregită, ca semn al sărbătoririi aniversării evenimentului? Dat fiind contextu l is toric în care ne scăldăm dar și a politicianismului ieftin care întreține destrămarea și necooperarea, până la a uita întinderile teritoriale străbune, a vorbi despre cele din urm ă este o faptă de mare dreptate. Așa că pentru cei care au sau nu au ochi și u rech i să vadă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
neștiutori sistemul capitalist, ca pe unul prosper și demn. Vorbeau cu gura plină de cuvinte, despre drepturile omului, dar în cei 21 de ani scurși din 89, românii au înțeles foarte bine, cred eu, care sunt regulile capitalismului: minciuna, hoția, politicianismul găunos, sărăcirea galopantă a tuturor celor dezavantajați de soartă, un sistem de valori inversat în care analfabetul care din întâmplare are bani, este văzut drept elită a societății, crima organizată, genocidul unor popoare întregi pentru a le fura bogățiile naturale
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]