KorAP: Find »[drukola/base=politico-ideologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...19 >

466 matches

Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734

ai Comitetului Județean de Partid. Iar după înființarea Consiliului Educației și Culturii Socialiste, Cabinetul Județean de Partid avea un sediu la etajul I - "intrarea dinspre garaj", cum îi ziceam noi - unde se desfășura, în ultima sâmbătă a fiecărei luni, învățământul politico-ideologic al cadrelor de științe socio-umane, al propagandiștilor, care era gândit altfel decât cel în care mergeam în calitate de conferențiari. S.B.: Era, de fapt, o formare de formatori, propagandă pentru propagandiști. D.T.: Acesta era sistemul. Noi, absolvenții de filosofie, formam o grupă

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
organizației, pornind de la câteva fragmente din documentele găsite în arhivă. În 1977, programul de activități al Comitetului municipal al UTC era structurat pe domenii 4: 1) activități economico-sociale și de muncă patriotică; 2) activități ale elevilor și studenților; 3) activități politico-ideologice și cultural-educative; 4) activități ale tinerelor fete; 5) activități sportive, turistice și de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei; 6) viața de organizație. Într-o informare privind activitatea Comitetului județean UTC din 18 aprilie 19705, se enumeră activități ale organizației

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
rugau, pentru că eu vorbeam liber și eram informat și din buletinele Agerpress și de la Europa Lliberă. Erau puțini în Iași. Eram eu, Bobică, unul de la Flacăra Iașului și încă vreo doi. Cinci eram în Iași, în sfârșit. Și cei de la politico-ideologic, de la propagnadă, cum se mai numea, organizau învățământul politic, listele trebuiau făcute de dinainte pe un semetru, cu date, ore, cine ține, cine participă. După aceea erau ședințe de învățământ politic de sinteză, care erau lunare, trimestriale sau de câte ori era

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
4. Eu de atunci îi știu și pe Ioan, și pe soția lui. Chiar ne vizitam. S. B.: Ca activist cum era? D. T.: Activismul lui a fost pe zona presei mai mult. Bun, apare și ca responsabil cu activitate politico-ideologică, de propagandă. El fiind așa, mai îndoctrinat cu logica, formalismul și rigorismul logic. S. B.: Și cu ideologia comunistă era el. D. T.: Cred că și cu ideologia comunistă. S. B.: O să discutăm, sunt niște discursuri și fel de fel

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
populare. Deci la UPC nu vi se dădeau asemenea teste. D. T.: Nu. S. B.: Numărul absolvenților de UPC era destul de mare. În 1988, din situația cadrelor de la Universitatea "Al.I. Cuza" reiese gradul de apartenență politică și de instruire politico-ideologică a întregului personal didactic din Universitate. Aceste elemente reies din calitatea de membru de partid și din cea de absolvent al Universității Politice de Conducere (UPC). 1. În aparatul de conducere, toți 28 erau membri de partid, iar dintre aceștia

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
de partid (80%), iar doi aveau UPC (20%). 7. La Facultatea de Științe Economice, dintre cei 70 de membri ai corpului profesoral, toți cei 36 membri de partid aveau UPC21, adică 51,4%. Într-o ierarhie a gradului de școlarizare politico-ideologică a cadrelor unversitare, situația ar fi următoarea: Facultatea de Drept (82,3%), Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie (64%), Facultatea de Matematică-Fizică (52,1%), Facultatea de Științe Economice (51,4%), Facultatea de Istorie-Filozofie (42%), Facultatea de Filologie (31,6%), Colectivul de educație fizică

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Facultatea de Istorie-Filozofie (42%), Facultatea de Filologie (31,6%), Colectivul de educație fizică (20%). La nivelul întregii Universități, din 441 de cadre, 431 erau membri de partid (97,7%), iar 194 aveau UPC, adică 43,9%. Se observă că studii politico-ideologice aveau în primul rând persoanele cu grade didactice mari. M-a interesat fenomenul acesta urmărind arhivele pentru a vedea gradul de ideologizare a corpului didactic de la Universitate și mă întreb dacă voia lumea să se ducă acolo. A fi absolvent

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
partid în vederea selecționării, creșterii și promovării cadrelor (Gafițeanu M., Huiu C., Golgoțiu T., Donțu); 5. "Probleme de îndrumare și control" - se stabileau colective care controlau nivelul politic și ideologic al cursurilor, nivelul la care se desfășura activitatea cercurilor de învățământ politico-ideologic, nivelul participării membrilor la acțiunile organizațiilor și îndeplinirea sarcinilor Plenarei CC din decembrie 1971 (răspundeau: Silion T., Jeanrenaud Al., Lixandru T., Popovici A., Zeidman M., Horbaniuc D., Jofa C., Asăvoaie Tr., Vasilache Vict., Matei Paul, Uncheșel Emil, Gafițeanu M., Huiu

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Ioan, Vancea Petre, Burcoveanu Eduard, Georgescu Monica, Covic Mircea. D.T.: Buiuc Dumitru era un medic oculist, ordonat, tipicar, profesor la Medicină Generală. Covic Mircea era un medic foarte bun, recunoscut în microbiologie, a fost secretar al Senatului. S.B.: La activități politico-ideologice: Duda Réné, Vosniuc Rodica, Marinescu Constantin, Stratone Neculai, Brănișteanu D., Stan Maria, Busuioc Aspazia, Petreanu Viorica, Iuliana Dimofte, Stela Goțea, Elena Antonescu, Crina Lupu-Bratiloveanu. D.T.: Vosniuc Rodica era de la Catedra de Filosofie și Socialism, Stratone Neculai era de la Filosofie, secretar

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
i-ați absolvit cursurile, ci și pentru faptul că este vorba de o facultate considerată ideologică, adică de la care statul se aștepta să scoată propagandiști. Pentru început, aș vrea să prezint atmosfera în care dumneavoastră ați intrat la facultate, atmosferă politico-ideologică despre care nu aveați cum să știți. Au existat niște măsuri ce au influențat facultățile de filosofie din România. În 1968, într-un referat al secției de propagandă, se critica stadiul științelor sociale și se deplângea faptul că profesorii de la

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
muncii și vieții universitare". Într-un alt proces-verbal, al plenarei Comitetului de partid din 27 mai 198767, Gheorghe Teodorescu, pe atunci președinte ASC pe facultate, a arătat realizările și lipsurile organizației, mai ales neîndeplinirea planului economic și absenteismul de la activitățile politico-ideologice, și propune un control mai strâns din partea organelor de partid. Studentul în anul III Petru Bejan arată că neajunsurile vin și din cauza numărului mare de ședințe, "care nu întotdeauna vizează direct problemele noastre" și propune un plan bine stabilit al

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
probleme concrete. Teodor Dima apreciază pozitiv activitatea ASC, dar atrage atenția asupra modului în care se desfășoară practica pedagogică, cea productivă și apoi activitatea profesională. Aurel Filimon atrage atenția asupra nevoii de alegere a unor teme mai atractive la învățământul politico-ideologic. Am văzut că mai toți liderii studenților propuneau un cât mai strâns control din partea organelor de partid. Care era problema lor? D.T.: Era o formă mai evazivă de a solicita la ASC ceva. Cei de la ASC erau băieți de mingi

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
de seamă și alegeri a UASC pe Centrul universitar 6. La propunerea tovarășului Ani Matei, este ales președinte al CUASC Boțu Nicolae. Din echipă vor mai face parte: Camelia-Margareta Bogdănici (vecepreședinte cu probleme profesional-științifice); Dăscălescu Cristina Cerasela (vicepreședinte cu probleme politico-ideologice), Chivu Doina (vicepreședinte cu probleme PAP, sport și turism), Gliga Georgeta (vicepreședinte cu probleme cultural-educative), Gosav Ionel (vicepreședinte cu probleme sociale), Munteanu Corneliu (vicepreședinte cu probleme educative în rândul studenților străini); Archip Iulian Ovidiu (secretar general al CUASC), Radu Lucica

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Consiliul Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști (CUASC) pe institut avea 27 de membri, iar cele patru consilii ale ASC aveau 21 (medicină Generală), 17 (Pediatrie) și câte 15 la Stomatologie și Farmacie. Activitatea în consilii era repartizată pe următoarele comisii: profesional-științifică, politico-ideologică, cultural-educativă (pentru munca în cămine, cantine și asistență medicală), sport-turism și PAP. Comisiile au corespondență în birourile ASC de ani, care au aceeași structură corespunzătoare comisiilor. În plus, CUASC are o comisie organizatorică, una pentru studenți străini și una pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
prioritate a clasei muncitoare și a țărănimii. După aia era intelectualitatea. S.B.: În fond, PCR era partidul clasei muncitoare. Să facem un salt istoric. La începutul anului 1979, Comitetul județean a emis un plan de măsuri 3 pentru perfecționarea activității politico-ideologice a studenților, care stabilea ca în fiecare organizație din Centrul Universitar ponderea studenților membri de partid să ajungă la 10-12%. Dar acest procent nu a fost respectat. D.T.: Nu fusese respectat pentru că în '82 erau doar 6%. S.B.: Exact. În

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
de propagandă? Căci și ASC avea sarcini de propagandă, făcea politica partidului în afară de latura sindicală. De ce a creat partidul o altă structură de propagandă? D. T.: Era nevoia de a răspunde la itemul și la măsura vizavi de perfecționarea pregătirii politico-ideologice a propagandiștilor. Profesionalizarea activității de propagandă. S. B.: Acești studenți aveau funcții și în structurile ASC sau erau în afara structurilor ASC? D. T.: Puțini erau în afara structurilor ASC. Toți erau membrii ASC. Mergeam foarte mult pe recomandarea catedrelor de profil

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
institute sau Academia era încă o structură pe lângă asta, o structură separată căreia i se subordonau acele institute? D.T.: În 1970, înainte de "Tezele din iulie" 1971, au fost înregimentate aici și celelalte centre de cercetare. S.B.: În afară de acestea, în infrastructura politico-ideologică mai erau: Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei RSR, Centrul de Sociologie al Universității "Al.I. Cuza", Centrul de Studii pentru Problemele Tineretului de pe lângă CJ al UTC și catedrele de științe socio-umane12. În 1971, se hotărăște înființarea

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
membri, dintre care 115 erau cadre universitare, adică 43,2%. Acesta era "Cabinetul de partid"? D.T.: Da, acesta este celebrul "cabinet" despre care se vorbește în documente. S.B.: Iată cum era organizat Cabinetul: 1. Colectivul pentru problemele propagandei, ale învățământului politico-ideologic de partid (șef: Soroiu Constantin, director cabinet județean). Acesta cuprindea 33 de membri, din care 10 universitari 14, adică 30%. Această comisie mai cuprindea și cinci procurori 15. 2. Colectivul pentru problemele Universității politice (șef: Bîrleanu Aristide, directorul Universității Politice

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
a mișcării comuniste și muncitorești internaționale (șef: Karețki Aurel; adj.: Popovici Vasile, Cristian Vasile) cuprindea 11 membri, din care 9 unversitari 20, adică 81,8%, și doi profesori de liceu: Ciută Dumitru și Eminescu Dumitru. 3. Colectivul pentru problemele învățământului politico-ideologic al UTC (șef: Iosub Alexandru) cuprindea 14 membri, din care nouă universitari 21, adică 64,2%. 4. Colectivul pentru problemele predării științelor sociale (șef: Constantinescu Constantin) cuprindea 33 de membri, din care 11 universitari 22, adică 33,3%. 5. Colectivul

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
cuprindea 14 membri, din care nouă universitari 21, adică 64,2%. 4. Colectivul pentru problemele predării științelor sociale (șef: Constantinescu Constantin) cuprindea 33 de membri, din care 11 universitari 22, adică 33,3%. 5. Colectivul pentru problemele propagandei prin conferințe politico-ideologice organizate de sindicate și FUS, precum și ale muncii de educație materialist-științifică (șef: Romila Wilhelm) avea 59 de membri, din care 17 universitari 23, adică 28,8%. 6. Colectivul pentru problemele politicii externe a partidului și statului nostru (șef: Popovici Vasile

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
care opt universitari 25, adică 36,3%. D.T.: O întreagă armată de propagandiști. S.B.: Ea se va mai completa în timp cu cadre de nădejde 26. În documentele sale, acest cabinet mai apare sub denumirea de "Cabinetul județean pentru activitate politico-ideologică". D.T.: Da, asta era denumirea mai frecventă. S.B.: În 1977, lectorii Comitetului județean au fost organizați pe colective și catedre astfel 27: 1. Colectivul pentru problemele propagandei, ale învățământului politic-ideologic de partid - șef: Emilian Bujor. 2. Colectivul pentru problemele Universității

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
a mișcării comuniste și muncitorești internaționale - șef: Karețki Aurel; adj: Popovici Vasile. 3. Colectivul pentru problemele învățământului ideologic al UTC - șef: Iosub Alexandru; 4. Colectivul pentru problemele predării științelor sociale - șef: Constantinescu Constantin; 5. Colectivul pentru problemele propagandei prin conferințe politico-ideologice organizate de sindicate și FUS, precum și ale muncii de educație materialist-științifică - șef: Romila Wilhelm; 6. Colectivul pentru problemele politicii externe ale partidului și statului nostru - șef: Popovici Vasile; 7. Colectivul pentru problemele de metodică, informare, documentare și materiale didactice - șef

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
cei care îi formau pe lectorii Cabinetului județean. S.B.: În Planul de muncă al grupului de lectori pe trimestrul III al anului 197829, apăreau: - realizarea "Caietului documentar" nr. 2, ce conținea planuri tematice, bibliografii, materiale metodice în sprijinul desfășurării învățământului politico-ideologic; - selectarea studenților pentru Universitatea Politică și de Conducere; - elaborarea unor sinteze ale principalelor evenimente interne și internaționale ș.a. Să le luăm pe rând: ce era "Caietului documentar" nr. 2? D.T.: Un reper, un îndreptar, un manual. S.B.: Cine îl elabora

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
CC al PCR, făceam și noi, astfel încât lectorii să nu vorbească de pe miriște. S.B.: Deci, ei se duceau în fața cursanților cu temele gata făcute. D.T.: Da. Aveau documentarea făcută și pregătirea metodică. S.B.: Planul era structurat pe linii: - linia învățământului politico-ideologic; - informare politică și propagandă prin conferințe; - activitate de informare și documentare; - sărbătorirea unor evenimente; - activitatea profesorilor de științe sociale; - alte activități. D.T.: Da, totul era organizat weberian. De altfel, în acea perioadă era și o conjunctură favorabilă, pentru că era o

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
județului Iași? D. T.: Coordona întreaga activitate din domeniu, pe plan metodic, avea în componență metodiști pe genuri. În misiune propagandistică S.B.: În anul de învățământ 1979-1980, făceați parte din grupul de lectori, în Colectivul pentru problemele propagandei, ale învățământului politico-ideologic de partid, fiind repartizat la Țibana, împreună cu un lector de la ISE33. Șeful grupului era Emilian Bujor. Cine era de la ISE? D.T.: Nu mai țin minte, dar ne-am deplasat de multe ori cu Ștefan Papaghiuc, cu mașina lui. S.B.: De câte ori

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]