1,615 matches
-
lor soții - cît și pentru pasagerii autobuzului. În acest fel, măștile vor putea comunica Între ele, fără ca persoanele dindărătul lor să știe propriu-zis cu cine stau de vorbă, deoarece toate taxatoarele de pe autobuzele transportului urban vor fi la fel de simpatice și politicoase, dar exigente. Și toți controlorii de traseu, așijderea. Ulterior, metoda se poate extinde la funcționarii de la fisc (mască prietenoasă, dar neputincioasă), la polițiști (severitate Îmbinată cu politețe și hotărîre), medici (compasiune plus siguranță de sine), magistrați (cărora li se va
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și din neatenție, vreo hîrtie, vreun muc de țigară, vreun ambalaj de biscuiți sau chiar un simplu scuipat, membrii echipei se apropiau, recuperau Îndată acel obiect (firește, dacă mai putea fi recuperat) și i-l Înapoiau individului respectiv cu observația politicoasă: — V-a căzut ceva! Dacă el recunoștea nepăsător că Îl aruncase din proprie inițiativă, Îl Întrebau, pe un ton la fel de politicos: — Ne dați voie să depunem acest obiect la coșul de gunoi? Sau, dacă acela scuipase sau Își suflase mucii
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
răspuns. Nu-mi place deloc ceea ce numești tu „meseria” lui. Dar cu siguranță e bun la ceva. Poate e pur și simplu bun. Nu este doar drăguț și blând și politicos așa cum numai americanii pot fi drăguți și blânzi și politicoși, deși are și aceste trăsături. Dar are într-adevăr putere. — S-ar părea că te-a cucerit și pe tine, spuse Georgie. Se așeză într-o poziție mai comodă, sprijinindu-și capul în unghiul genunchiului meu. — Așa o fi, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de acord să-i scriu lui Palmer și să-i propun să trec pe la el joi la ora șase. Asta îi dădea lui timp să răspundă; și într-adevăr am primit de la el cu promptitudine o carte poștală, scurtă, dar politicoasă, prin care îmi spunea că e un moment potrivit. Miercuri seara, pe la ora nouă, eram deja într-o stare de agitație îngrozitoare și nu mă puteam ocupa de nimic. Nici măcar o carte de legende japoneze, de curând găsită, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Cancelarul Sănătății ne Întinse o mână sănătoasă, acoperit cu păr negru, cârlionțat, În timp ce Gielke se mulțumi să dea din cap discret, amestecând În ceașcă cu degete ceremonioase. Odată așezați, Froehlich ne turnă niște cafea, Karp refuzându-l cu un gest politicos. Apoi o Întrebă pe Dora dacă eram „parteneri“, „cum le place americanilor“ să spună. Răbdător, Își rumegă mustața (cu niște sunete abia perceptibile, alunecoase, de insectă). Mai Întâi ne-am uitat unul la altul, apoi la el, după care Dora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
dat seama că e o ea? Am scotocit după țigările din buzunarul hainei, fiind conștient că erau undeva sub hârtia și chestionarul pe care le-am Îndesat În el. — Normal că mi-am dat seama. De cum a intrat. Comportamentul acela politicos. Masculinitatea aceea rafinată. I-am zis-o. Cu degetele Înțepenite, am aprins bricheta. Manșetele, vesta, cravata. Zici să era o uniformă. Am inspirat adânc. Și apoi spatula aceea absurdă. Un fetiș, bănuiesc? — Nu fi naív, Anton. Felix e bolnav. Dora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
tu știai că „geniul“ orașului e femeie? Scoțând periuța din gură, Anton răspunse: — Karla Manetii? Toată lumea știe. La colțul gurii i se adunase spumă albă. Am ridicat din umeri, i-am Înmânat prosopul și i-am explicat că, deși fusese politicoasă, inspectoarea nu m-a păcălit deloc. Era clar că eu eram principalul ei suspect. Apoi am menționat felul În care a dispărut Karp, ceea ce, având În vedere situația, mi s-a părut neașteptat și regretabil În același timp; i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de sfinți, În timp ce pacienții lor erau Îmbrăcați normal și păreau dezolați. Din păcate, Îmi aminteam și de prostia pe care am spus-o, cum că cele două grupuri arătau ca două echipe de fotbal diferite: FC Dragostea și Unirea Durerea. Politicoasă, Dora mă informase că diferențele dintre astfel de afiliații nu prea depindeau de culoarea hainelor purtate. Acum că studiam poza mărită, am observat o aură cenușie care Învăluia șeful Fundației, care stând așa lângă partenerul său, părea a se scălda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a propriilor trăsături. 2. „Premier Service, Premier Service!“ Vocea Își purtă ecoul pe coridor, dar Myatt luase deja loc În vagonul-restaurant. Nu voia să treacă prin primejdia de-a Împărți cu cineva o masă, de a fi obligat la introduceri politicoase, de a fi - tot ce se poate - pus la punct. Constantinopol, pentru mulți dintre pasageri capătul unei aproape interminabile călătorii, se apropia de el cu viteza stâlpilor de telegraf ce zburau pe lângă ei. Când călătoria va fi Încheiată, nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
o confesiune doar În sensul În care visul este o confesiune. Intervine cenzura freudiană. Cenzura freudiană, se văzu el obligat să repete ceva mai tare, pentru că trenul trecea pe sub un pod. Ce spune despre asta specialistul În medicină? Privirea lor politicoasă, relaxată și atentă Îl făcu pe dr. Czinner să-și piardă șirul gândurilor. Stătea cu capul puțin plecat, incapabil să-și aducă frazele sceptice din minte până pe buze. Era pentru a doua oară În seara aceasta că-și pierdea capacitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
sobă așezată În mijlocul Încăperii ardea, iar imaginea ce se vedea prin geamuri era fragmentată de linii Înghețate. Nu putea să nu fie conștientă În fiecare clipă de scrisoarea pe care o avea În palmă. Soldatul o conduse Înăuntru blând și politicos, apoi trase ușa fără s-o Încuie. — Ce vor? Întrebă ea. Nu trebuie să pierd trenul. — Nu fi speriată, spuse el. O să le explic eu și or să-ți dea drumul În cinci minute. Trebuie să-i lași să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
iubita dumneavoastră, nu-i așa? — Vreți să spuneți că a coborât cu bagajul? — O, nu! Nu avea nimic cu ea. Am văzut-o traversând spre gară cu un om de la vameși. Drăguțică, nu? Dansatoare-n cor? Întrebă ea cu interes politicos, dar Myatt Îi aprecie tonul drept critică, nu atât la adresa fetei, cât la a sa, pentru că-și cheltuise banii pentru o achiziție atât de minoră. Asta Îl supără tot atât de mult cât l-ar fi supărat dacă ar fi criticat calitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
el. Scuze, sunt la lucru. —Să te sun eu mai Încolo? l-am Întrebat. —Eu sunt mereu la lucru. Ia spune, am obținut jobul? Întrebă Milton. —Sunt sigură că nu ai timp, am răspuns, Încercând să-l refuz În mod politicos. —Cum ai de gând să aranjezi casa aia de una singură? replică Milton. Este imensă și n-o să poți face rost nici măcar de un metru de material ca lumea decât dacă te duc eu la sediul D&D. Ești groaznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
culoarea celadonitului, inspirat de metoda italiană din secolul al XVIII-lea, cu buchete de trandafiri argintii realizați manual prin imprimarea modelului pictat de pe bucăți de lemn? — Sună minunat... dar poate nițel prea mult pentru noi, am replicat, Încercând să fiu politicoasă. Mă simțeam un pic neliniștită: orice făcut manual Îmi suna alarmant de costisitor. Ce altceva am putea face? —Sylvie, am o idee și mai bună. Vopsea Farrow și Ball Pink - sunt obsedat de ea. Este cea mai rafinată vopsea roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
reunite ale acestor state, Su a devenit o figură foarte cunoscută. Odată, ajungând la Luoyang, demnitarii locali au venit să-l întâmpine. Și părinții lui au ieșit în stradă să-l aștepte, iar nevasta fratelui său era peste măsură de politicoasă. Su Qin a râs: "Cumnată, cât de mult ți-ai schimbat atitudinea. Înainte mă priveai cu dispreț, iar acum cu atâta respect!" Tremurând, cumnata i-a răspuns: "Sunteți acum un înalt demnitar și foarte bogat. Cum să mai am curajul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
când te-ai născut într-o lume a certitudinilor, nici n-ai cum să fii altcumva. Apăreau când îi chemam, rareori s-a întâmplat să fie reținuți cu vreo treabă dincolo, își cereau întotdeauna scuze dacă întârziau, erau bine crescuți, politicoși, de mirare pentru cineva care are o părere proastă despre muștar, nu-și luau nevestele cu ei, dar vorbeau despre ele, ele făceau bine, ați aflat, și ei făceau bine, cel mai mult le plăcea să vină când făceam baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nu am nici un merit că nu ți-am cerut voie că doar tu îmi îngădui să te găsesc să te îngrădesc în povești sau scrisori, ce să zic: mersi nenicule că m-am trezit și eu acuma să fac pe politicosul - domnule Matei Mic..., îi dați voie lu’ Matei Mare să se joace un pic cu dumneavostră?, ieșiți nițel afară?, vă mai uitați la returul Dinamo-Liverpool cum alunecă bou’ de Al. Nicolae și mustăciosu’ de Rush îi dă gol lu’ Moraru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
puterea, luându-și în derâdere propriul rol de șofer. Comportamentul său în relațiile cu femeile pe care le cunoștea era guvernat de aceleași jocuri obsesive. Lui Helen Remington îi vorbea deseori într-un fel nonșalant și ironic, însă alteori devenea politicos și deferent, confesându-mi-se la nesfârșit în latrinele hotelurilor aeroportului și întrebându-mă dacă Helen ar fi fost dispusă să-i trateze pe soția și pe fiul cel mic al lui Seagrave sau, poate, chiar și pe el. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
peste tabloul de bord. Capul desprins sări pe husa de vinilin a scaunului și trecu printre busturile copiilor de pe bancheta din spate. Brigitte, cea mai mică dintre copii, își ridică fața spre acoperișul mașinii și înălță mâinile într-un gest politicos de alarmă pe când capul mamei sale izbi luneta și, după o serie de salturi prin mașină, ieși prin portiera stângă. Încet, după câteva salturi greoaie, mașina se opri. Cei patru pasageri se liniștiră în cabina decorată cu cioburi. Membrele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
n-am avut, mărturisi el, dar se poate întâmpla oricând. Așa-i, fu de acord Mma Ramotswe. Nu se știe niciodată. Se uită peste umăr, spre ușa care ducea spre restul casei. — Celelalte camere sunt în partea aceea? întrebă ea politicoasă. Domnul J.L.B. Matekoni încuviință din cap. — Acolo-i partea nu tocmai ordonată a casei, se destăinui el. Poate ar fi bine să o vizităm altădată. Mma Ramotswe clătină din cap, iar domnul J.L.B. Matekoni înțelese că n-are cale de-ntors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
față și dădu cu ochii de domnul J.L.B. Matekoni, se opri cu mâinile încleștate de marginile roții. Se uitară o clipă unul la altul, apoi ea zâmbi și începu să-și croiască drum pe ultimii metri ai cărării. Îl salută politicoasă ca un copil bine-crescut. Ce mai faceți, Rra? îl întrebă ea, întinzându-i mâna dreaptă cu stânga peste antebraț în semn de respect. Își strânseră mâinile. Sper că n-am mâinile unsuroase, zise domnul J.L.B. Matekoni. Lucram la pompă. Fetița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
plastic un exemplar din Biblie și asta-i oferi un alt indiciu. Doamna asta este enoriașa unei biserici și probabil urmează niște ore de religie. Diseară le va citi din Biblie copiilor. Copiii dumneavoastră sunt acolo, Mma? întrebă Mma Ramotswe politicoasă. — Da, sosi răspunsul. Stau cu bunica lor. Eu lucrez într-un magazin din Gaborone, New Deal Furnishers. Poate ați auzit de el? Mma Ramotswe încuviință dând din cap, atât în semn de confirmare a raționamentului ei cât și ca răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Mma Potokwane, ridicându-se în picioare. Cred că deja te-ai întâlnit cu unul din ei. Fetița care ți-a adus apă. Copila care nu poate să meargă. Domnul J.L.B. Matekoni rămase tăcut. Își aducea aminte de fetiță, fusese foarte politicoasă și îi apreciase munca. Oare n-ar fi, însă, o povară prea mare să aibă grijă de un copil handicapat? Mma Potokwane nu pomenise nimic de asta când deschisese subiectul. Strecurase în discuție un copil în plus - fratele fetiței - iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pasional, de copil răsfățat. Îmbrăcată altfel și machiată, ar fi făcut furori prin baruri. Probabil chiar așa și era, reflectă Mma Makutsi. Cele două femei se holbară la ea, cea tânără chiar la modul grosolan. — Cioc, cioc, spuse Mma Makutsi politicoasă, folosind expresia care înlocuia un ciocănit atunci când nu exista o ușă la care să bați. Un gest absolut necesar, fiindcă, deși femeile nu erau înăuntru, nu erau nici afară în totalitate, stăteau pe două scăunele de pe prispa înghesuită din fața clădirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de lapte. La orfelinat învățase să croșeteze, iar unii dintre copii câștigaseră premii pentru modelele lor originale. E talentată, constată domnul J.L.B. Matekoni; dacă i se va oferi o șansă, fata asta va fi capabilă să facă orice. Îl salutară politicoși și încuviințară dând din cap când îi întrebă dacă menajera le-a servit micul-dejun. O rugase să vină devreme, ca să aibă grijă de copii când e plecat la garaj și fusese ușor surprins că îi acceptase rugămintea. Din bucătărie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]