473 matches
-
regiune geografică sau loc de rezidență, sex etc.) comportamentul lor adesea este predictibil în termenii acestor caracteristici. Unii sociologi merg mai departe și spun că modul în care oamenii gândesc și acționează este determinat de aceste caracteristici. Spre exemplu, sociologii, politologii și mulți alții oamenii din domeniul științelor sociale votează cu partide care au o doctrină liberală, spre deosebire de ingineri sau biologi care se orientează spre partide conservatoare. Cercetările au evidențiat că cu cât gradul de educație este mai înalt cu atât
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
celelalte științe sociale: folosirea metodei științifice, presupunerea că comportamentul uman are pattern-uri și regularități și, pe această bază, credința că acest comportament poate fi studiat și înțeles prin observație sistematică, generalizare și interpretare. Este cazul psihologiei, antropologiei, economiei și politologiei. Cu toate că aceste discipline sunt considerate discipline academice distincte, într-un anumit fel ele se suprapun considerabil. Multe domenii ale comportamentului uman sunt studiate de una sau mai multe discipline de științe sociale, uneori cu metode similare de cercetare. Însă sociologia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dintre științele sociale menționate se găsește în relație cu sociologia. Obiectul sociologiei. Ca știință socială, sociologia este ocupată virtual cu toate aspectele comportamentului uman. În acest sens, ea este mai puțin specializată decât alte științe sociale, în special economia și politologia. Altă trăsătură care distinge sociologia de celelalte științe sociale este dimensiunea interesului ei; aceasta se apleacă mai mult asupra societății și grupurilor din societate decât asupra indivizilor. Printre lucrurile pe care sociologii consideră că trebuiesc studiate în orice societate sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
constituit din pro-cesele sociale și grupale legate de venit, bogăție, consum al bunurilor și serviciilor, șomaj și alte probleme economice. De asemenea, ea este preocupată de impactul social al diferitelor sisteme economice, cum ar fi socialismul și capitalismul. Știința politică (politologia). Așa cum sugerează numele, știința politică este interesată de comportamentul uman în legătură cu guvernarea și politica. La fel ca sociologia, ea tinde să opereze la nivel de grup și societate, dar într-un mod mult mai strâns și concentrat. Printre domeniile de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
calculator (PC) la fiecare post de lucru (student). Minimum 50% din activitățile de laborator ale fiecărei discipline prevăzute cu astfel de activități trebuie să fie asigurate prin lucrări de laborator experimentale pe standuri și cu aparatură adecvate”. De asemenea, pentru Politologie, Jurnalism, Științele comunicării, standardele specifice prevăd: • Cerințe privind concordanța bazei materiale cu obiectivele procesului de Învățământ și cercetarea științifică, inclusiv cu numărul de cadre didactice și cu numărul de studenți • Cerințe privind dotarea minimală a laboratoarelor • Cerințe privind asigurarea bibliografiei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane, caracterizată
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
exces, agresivitate, insecuritate. Indirect, aprecierea ordinii și a siguranței publice se traducea și în elogiul făcut armatei, patriotismului și pacifismului clamat de regimul Ceaușescu. Unul dintre copii dovedea că a înțeles cu destulă acuitate realitatea dictaturii, exprimată nu în termenii politologiei, ci ai religiei, mai apropiați lui ("El se credea Dumnezeu"). Justifica astfel și sfârșitul tragic al președintelui. De remarcat, în plus, faptul că același copil nu reușea să dea un nume terorii și injustiției, pe care totuși le remarcase: "pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și încredere (Uslaner, 2002; Wuthnow, 1998). Psihologii sociali sugerează că optimismul și încrederea sunt, în raport cu lumea, parte a aceleiași dispoziții psihologice generale vezi Erikson (1950); Allport (1961); Cattell (1965). Nu doar psihologii sociali invocă această relație ci și sociologii sau politologii. Wuthnow (1998) consideră că încrederea înțeleasă în termeni de "încredere din interior"43 e o chestiune de natură psihologică, o chestiune de autoîncredere și optimism. Și pentru Uslaner (1998:442) optimismul văzut drept "credința că lumea de mâine va fi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
culturii române după 1989 (125); traduceri, ediții (125-126); anistorismul, "viziunea statică a lumii" (127-128); lista de lecturi obligatorii (128-129); mișcarea românilor între România și Occident (129-130); comparații regionale (130-131); un "idealism românesc"? (131-132); specialiști și studenți români în Occident (132-133); politologii postcomunismului românesc (133); ideologie și politică în România postcomunistă (134-135); teoria și practica politică (135-136); "țărănimea" și agricultura (137); "mafiile" postcomunismului (138); paradigma sovietismului (139). Europa și America / 141 Radicalizarea ideologiilor europene liberalism, postmodernism în SUA (141-142); moderarea, temperarea unor
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
asta? Vreau să spun că, dacă intenționez să vorbesc despre politică, prefer să vorbesc cu oricine, indiferent de ideologia sa, care este totuși un politolog, iar nu cu cineva care și-a făcut studiile în literatură și care face acum politologie după ureche. Cu un politolog sau un sociolog, chiar dacă nu sunt de acord cu ideile lor, știu că au o anumită metodologie, chiar dacă nu o accept. Astfel de lucruri venite de la un literat nu le prea iau în serios. S. A
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
același gen de spontană libertate de piață, poate că situația ar fi fost mai bună, mai simplă, mai sănătoasă. Ăsta este un aspect. Al doilea aspect este și acela că o seamă de domenii practic nu existau în România (sociologie, politologie etc.). Ei bine, s-au înființat o seamă de oameni care s-au autodefinit ca politologi venind dinspre diferite alte domenii, din cel literar... S. A.: ...din domenii tehnice, din medicină etc. V. N.: A funcționat și funcționează încă o anume
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a stărilor minții și conștiinței sale. Oricum, astăzi e mai corect să vorbim despre comportamentaliști decît despre behavioriști. Economia comportamentală, prin reprezentanții săi, propune așadar un studiu interdisciplinar bazat pe preluarea în economie a unor elemente din psihologie, filosofie, sociologie, politologie, antropologie, biologie și alte științe sau discipline. Scopul este îmbunătățirea comportamentului valorificabil în sens economic prin integrarea unor cunoștințe noi, unii spun nespecifice și studierea modului în care oamenii fac alegeri în viața cotidiană, în ceea ce numim realitate. Sunt astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
act care este adoptat și modificat potrivit unei proceduri speciale. Această definiție este valabilă în principal pentru tipul de constituție-convenție, adică Constituția adoptată de Adunarea Constituantă, organism constituit din reprezentanții națiunii aleși prin vot universal. Din punct de vedere al politologiei, Constituția este ansamblul normelor politice și legale fundamentale care prescrie reguli de guvernare. Din punct de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
act care este adoptat și modificat potrivit unei proceduri speciale. Această definiție este valabilă în principal pentru tipul de constituție-convenție, adică Constituția adoptată de Adunarea Constituantă, organism constituit din reprezentanții națiunii aleși prin vot universal. Din punct de vedere al politologiei, Constituția este ansamblul normelor politice și legale fundamentale care prescrie reguli de guvernare. Din punct de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
întreprinde pentru datele voluminoase care există deja și care sunt puse la dispoziția publicului. Capitolul 1tc " Capitolul 1" Metodologia cercetării socialetc "Metodologia cercetării sociale" Acest capitol și-a găsit rostul într-un volum relativ tehnic tocmai pentru a încuraja sociologii, politologii, antropologii, istoricii sau practicanții altor discipline sociale să lase în urmă timiditatea sau condescendența față de tehnicile cantitative avansate de cercetare sociologică. Cunoașterea și folosirea lor nu duc la o specializare tehnică având ca efect închiderea sau limitarea intelectuală, nici la
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cuantică, teoria haosului și a complexității, fractali, teoria corzilor etc., biologia este o convergență între conceptele neodarwiniene (de selecție naturală și de moștenireă și principiile sistemelor complexe, autoorganizaționale și autoreproductive. Însă aceste principii se regăsesc și în cibernetică, economie, sociologie, politologie sau artă, ca o dovadă a implicării noțiunilor de putere (cu corolarele conceptelor de ordine în turbulență ori de ierarhie în rețeaă în disciplinele științei și ale culturii și în domeniile vieții. Acestea nu mai operează o dihotomie ontologică și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lansează teme deosebit de sensibile, incitante, care pot provoca discuții și comentarii contradictorii. Un astfel de comentariu îmi permit să-l fac în această scurtă Prefață în special în legătură cu conceptul de guvernanță, extrem de vehiculat în doctrina de specialitate. De peste două decenii politologia occidentală, despre care Saul Bellow, marele romancier american laureat al premiului Nobel, citând lucrarea Capitalism, socialism and democracy a lui Joseph A. Schumpeter, spunea că „teoria politică a constituit exportul cel mai devastator al occidentului”, a mai lansat succesiv două
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
antropologice și etnologice, îl vedem aici pe un Lévi-Strauss) și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză politică dincolo de "luptele istorice", îl sesizăm aici pe un Fukuyama). Limbajul imemorial este o iluzie a filosofiei, a antropologiei, a lingvisticii și a politologiei moderne. Nu există limbaj "descarnat" de istorie. În timp ce nebunia s-a conturat, tot mai evident în secolul al XIX-lea, ca obiect de percepție pentru noile empiricități, nerațiunea "devine din ce în ce mai mult simplă putere de fascinare"52, prezentă în gândirea unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un ins, oricât de bine intenționat, ci un sistem instituțional care să asigure pluralismul. Nu e nevoie să ne căznim noi a defini ce înseamnă aceasta și la ce obligă factorii de putere în clipa de față. Orice manual de politologie ne poate edifica. După câtă mizerie am îndurat, fiindcă am permis să se experimenteze utopii pe seama noastră, e timpul să spunem nu oricărui voluntarism politic, indiferent de circumstanțele aduse în sprijin. Cine pretinde că alternativa formulei actuale, unica alternativă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ochii noștri în această Europă a tuturor exceselor? Așteptările electoratului nu mai sunt acelea pe care se conta la 20 mai. Puterea nu poate invoca în sprijinul ei nici tradiția, nici valorile perene, nici situația, pentru a vorbi în termenii politologiei. Unica sursă de legitimitate e poporul, iar starea de spirit a acestuia a cunoscut între timp deplasări ce pun sub semnul contestației puterea însăși. Un regim incapabil să elimine, pașnic, sursele de tensiune socială nu poate reclama nici o legitimitate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
linșajul intelectual și moral, e tocmai datorită faptului că, între timp, s-a consolidat și tradiția "decomunizării". Am amintit deja o parte din autori și din titluri. Dar în această tradiție, cu instrumentele aparent reci ale istoriei propriu-zise și ale politologiei, se înscrie și cartea de față, operă a unor universitari belgieni, aparținînd însă spațiului francofon 10. De altfel, Marc Lazar îi citează cu respectul cuvenit în toate cărțile sale dedicate istoriei comunismului occidental. Cum și autorii comentați aici citează, cu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Waele, L'Europe des communistes, Identités politiques européennes, Questions aux XX-e Siècle, Editions Complexe, Bruxelles, 1992. Nu e inutil să amintesc că acești remarcabili cercetători formează nucleul și animă un grup mult mai numeros axat pe studiul istoriei, sociologiei și politologiei comunismului din cadrul Institutului de Sociologie de pe lîngă Universitatea Liberă Bruxelles. 11 Jacques Bidet, Jacques Texier (coordonatori), Fin du communisme? Actualité du marxisme?, "Actuel Marx. Confrontation", PUF, Paris, février 1991, Actes du Colloque International de Sorbonne, 17-19 mai 1990, organisé par
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a devenit larg dominantă în sînul științelor sociale, începînd cu anii '70, sub numele de "teoria alegerilor raționale". Este vorba de o generalizare a analizei economice, a normativității utilitariste, ce afectează nu numai economia politică ci, în egală măsură, și politologia, sociologia, filosofia politică și, într-o mai mică măsură, istoria și antropologia. Cei mai cunoscuți autori în acest sens sunt Hayek, Rawls, Nozick, Boudon, Bourdieu, Crozier. Ideea centrală ce inspiră această generalizare a științei economice este că se poate conveni
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fără a fi nevoie de solicitare expresă. 74 Din domeniul antropologiei culturale (unde noțiunea întemeiază o ramură de cercetare, Imagologia, noțiunea a devenit un passe-partout pentru o serie de para-științe (în fapt praxiologii dezmințite de viața socială) cum ar fi "politologia", "relațiile publice". Până și cei a căror cultură este fundamentată pe lectura unor publicații de genul "Click" și vizionarea de reality show din care aflăm dacă un hipermascul din Strehaia s-a "cuplat" cu o individă dar și cu mama
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane, caracterizată
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]