2,744 matches
-
apoi ridică din umeri și inspiră, la rândul său. Miroase-a gogoși cu gem, Baroane! Miroase-a stârv, ai nasu-nfundat? Termină cu gogoșile-alea, îi zic lu` Safta să facă o cratiță, te duci la cimitir și le dai de pomană la fomiști, să vezi că scapi de vis, ascultă la mine, visele vin din creier, că creieru` nu doarme niciodată, indiferent dacă noi soilim juma de viață sau mai mult, citește și tu ziaru`, nu te uita doar la țâțe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ai o soție. Dacă o ai riști a te descompune înainte de a muri.) ٭ Șestov, Apoteoza lipsei de temeiuri: Să dai împrumut înseamnă să-ți fie plătit în viața viitoare. O frumoasă dovadă de credință. La noi se aproprie de asta pomana. Este posibil ca lipsa de eficiență a poporului român să fie datorată lipsei coeziunii sociale. Indivizii care alcătuiesc poporul nu sunt lipsiți de valoare (cel puțin unii dintre ei) însă nu pot acționa împreună. Ca popor nu ne lipsește vocația
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
-ți scot ochiul. Ciclopului nu-i venea a crede ce aude. -Tu ești mult mai puternic, și dacă Îmi scoți un ochi, Îmi mai rămâne unul, dar tu? Te și vâd mergând pe drumuri, orb, sprijinit Într-un bâț, cerșind pomană de la zei. Ciclopul se cutremură. -Și cum crezi că ar fi mai bine pentru amândoi? Vezi bine, ciclopul auzise că omul Îl Încalecase pe Pegas. -Eu zic că cel mai cuminte ar fi să ne facem frați de cruce, sp
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ceară, spunând: "uite alții"... Nu mă interesează alții, am luat, cu Certificatul Atelierul și cred că e de-ajuns. M-am gândit ca, după sărbători, să dau un anunț, la ziar, să închiriem și casa de aici. Stă goală de pomană și ne poate aduce bani buni. Anul ce vine o să fie gata casa de la Bucura, așa că o să avem unde petrece singuri sau cu copiii, la aer, sub poala pădurii. Ce zici? Ce să zic, tu ești capul familiei! Cap-necap, avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
bătaie de joc, doi sau trei din București care doreau să închirieze doar garajul, pentru a-și lăsa acolo mașinile... Nu-i grabă își zicea Petre! Cum a stat atâta timp goală, să mai stea și de acum încolo. De pomană n-o dau și nici la un coate goale să mi-o facă zob! În sfârșit, într-o zi, Ana îl strigă din camera ei: Tată, ai un client pe e-mailul meu! Petre sări ca ars: "Companie austriacă interesată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
o porție din toate, o puse în castronul lui și urmări cu atenție cum dispare felie după felie. Toni termină rapid și-ar mai fi vrut, dar Petre se gândi că totuși e păcat să dai ce-ai primit de pomană la un câine, fie el și Toni. Așa că mai scoase câte ceva din frigider, oferta fiind trecută cu vederea de mioritic. "Pofta-n cui", îi zise Petre, puse bunătățile "la fereală" și urcă să se întindă. După o noapte agitată, avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de zile. În cameră sunt acoperite cu ștergare oglinzile sau alte obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare. Nu lipsește pomul încărcat cu bunătăți: mere, nuci, porumbei din aluat, bomboane, precum și colivele din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Maicii Domnului. Se fac de asemenea pomene - colaci și diverse ornamente din făină de grâu. Sicriul era altădată așezat în car tras de boi. Când este scos din casă, sicriul este așezat în ogradă, iar peste sicriu se dă de pomană un oghial (plapumă) și o pernă pentru a avea căldură și pe lumea cealaltă. În nopțile ce preced înmormântarea se face privegherea. Bocetele specifice priveghiului erau cântate de bocitoare, marcând momente importante din viața celui dispărut. Textele erau adaptate atât
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
întâlni toți odată Pe-o poiană mare, lată, La scaun de judecată. Ne-o judeca Dumnezeu De-am făcut ghine sau rău.” Înmormântarea se face, după tradiție, a treia zi. Drumul spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lată, La scaun de judecată. Ne-o judeca Dumnezeu De-am făcut ghine sau rău.” Înmormântarea se face, după tradiție, a treia zi. Drumul spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană la cei doi sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o găleată, o găină, o camașă, o cană, un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul cu mâncăruri tradiționale. Dacă este post, se face borș cu fasole, găluște, colivă și colăcei cu lumânare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin afumare, obicei străvechi. După praznic, familia mortului face curățenie în casă, dă cu var și la nouă zile cheamă preotul să facă aghiazmă, acum când se dă iarăși de pomană. Următoarele pomeniri au loc la 40 de zile, la jumătate de an, la un an, la ziua numelui, la data morții, la Moșii de vară, la 7 ani, când se face și dezgropăciunea. Familia are datoria de a merge de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tot satul, le-au luat locul discotecile doar pentru tineri. Pe 20 decembrie, în ziua de Ignat, se tăiau porcii, respectându-se un adevărat ritual: găsirea locului de sacrificiu (cercul magic) al porcului, crestarea semnului crucii pe capul porcului și pomana porcului, care era o masă comună cu apropiați. Cei care posteau amânau tăierea porcului în zilele Crăciunului, obicei care se păstrează și astăzi. În seara de Sf. Andrei (30 noiembrie), ca și de Crăciun, se ung cu usturoi vitele și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
monstru capabil să-l îndemne și pe împărat să deschidă o tarabă cu fructe. Kazuko, Mai bine mor. Nu am tăria să mai trăiesc. Nu mai am puterea să mă cert cu lumea pentru bani. Nu pot nici măcar să accept pomană. Când m-am dus la băut cu domnul Uehara, mi-am plătit întotdeauna partea mea. Nu mă putea suferi pentru asta și considera gestul meu mândrie ieftină de aristocrat. Nu din mândrie plăteam. Eram prea înspăimântat ca să pot să beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fiecare vară, de la Iași la Neptun, trenul oprește în gara ; farmecul special al locului se descoperă la întoarcere, cînd garnitura oprește acolo la vremea după-amiezii: vipie, aer năclăit în mierea unui soare albicios, fierbinte, cîțiva cîini abia mișcîndu-și coada după pomana călătorilor, oameni din tren alergînd după o sticlă cu apă (dar nu e Caragiale cu "un pahar cu apă, rogu-te!"), nădușeală, chipuri tuflite de caniculă, adulmecând în zadar briza lăsată în urmă, frisonînd doar la așteptata răcoare a serii
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
noului Guvern fără a se asigura că va avea acces necondiționat și nelimitat la banii publici. Un an și jumătate de călărire a PNL-ului de către PSD a împins, după spusele economiștilor și finanțiștilor, România în urmă cu zece ani. Pomenile de la buget, drenarea unor sume enorme spre clientela de partid, controlul nemilos al economiei, fiscalitatea ucigașă sunt explicații pe cât de simple, pe atât de înmărmuritoare ale setei de putere a unui grup de învârtiți pentru care liberalismul e doar insigna
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
vremea bună, are, ascunsă, o mică avere: mantouri și rochii de la balurile de-altădată. Este deja '39, cînd Stelaru își înscenează moartea la ziar. Cu banii de parastas trăiește îndestulat o vreme, blagoslovind rudele care au trimis de-ale gurii "pomană să-mi fie (cînd trăiam nu mi-au trimis un pachet măcar)", fără a mai pune la socoteală avantajele statutului de fantomă. De exemplu, pleci de la frizer fără să plătești (de fapt, te razi singur...), iar patronul unui restaurant, nu
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
terci". Și totuși, inegalul și cumva inegalabilul D. Stelaru, "ucenic al alcoolului", un fidel al "zeului Abur", el, veșnicul hămesit ce mănîncă ouăle cu coajă cu tot și-și trece printre fălci, fără să-i simtă, sîmburii măslinelor primite de pomană, el, zidarul, filosoful, redactorul de presă, hamalul și băiatul de prăvălie cu ziare sub turul rupt al pantalonilor, el, "poetul de geniu" nu se știe exact al cărei generații (să fie precursor? să nu fie?) scrie o Cîntare a cîntărilor
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
Dar, în esență, îl plătim ca să ne emoționeze; ca să ne captiveze, să ne încânte. Altfel nu merită banii. De la criticul literar trebuie să aflăm dacă o operă literară e bună. Iar dacă în timp constatăm că am dat banii de pomană, nu o să mai credem în opiniile lui și el își va pierde autoritatea. Cui se adresează un critic literar? El se adresează cititorilor. La noi încă este o gravă confuzie. Scriitorii își închipuie că un critic scrie pentru ei. Nu
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
spera nimic, în lupta cu magnații altor caste. Doar proletizarea, care-o ajunge din urmă, întocmai cum "acum două mii de ani, filosofii în zdrențe învățau prin agorale legile vieții eterne, pentru doi oboli de aramă întinși mai mult ca o pomană." Căutînd o soluție, Busuioceanu înșiră principii de receptare, particularizate pe literatura noastră, rafturi de idei, mari evoluții ale spiritului, pe distanțe scurte, ce-i pe contemporanii lui de oamenii doar cu un secol mai vechi. O pledoarie sumbră, dar cu
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
facem copleșiți de un sentiment neplăcut: fie tristețe resemnată din cauza pierderii unei ființe dragi, fie revoltă înspăimîntată la vederea unei nenoriciri umane, fie deprimarea îndoliată pricinuită de o pierdere cu neputință de recuperat. Moartea cere doliu și îmbălsămări, parastase și pomeni, lacrimi și regrete. Alteori cere apoteoze romantice: poeții fac apologia morții în numele eliberării de chinul vieții. În toate aceste cazuri, o trăsătură invariabilă ne întîmpină mereu: un sentiment ce se exprimă într-o formă mai mult sau mai puțin patetică
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
l-a caterisit. Dacă nici vițelul, nici purcelușul nu mai vin, ciorba va fi rece, iar palinca slabă și neparfumată, o lacrimă i se va scurge de-a lungul nasului. Dar, revenindu-și bărbătește, va cere să i se aducă pomana porcului, din gospodăria personală. Și palincă din ceea veche, din anii trecuți. Căci vom mai fi ce-am fost, și chiar mai mult.
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
o românească voievodală, greu de priceput, urmează supradenumirile ce i le va da în viitor istoria, deocamdată nescrisă, dar pe cale de a fi, grămăticii fiind gata angajați, ori tocmiți, cum spune MÂRLĂNIA SA... ..."Cel cucernic,... temător de Dumnezeu,... făcător de pomeni pentru bunăstarea bunilor și drept credincioșilor creștini și membrii ai Partidului înaltei Sale MÂRLĂNII... (mai urmează alte titluri); apoi, comprehensibil, devine restul, pe care îl redăm... Și dacă nici anul ce vine nu cucerim cupa mondială de fotbal, care a
Nevoia de regi... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9165_a_10490]
-
așa, trec la următorul. Nu sunt aici ca să pălăvrăgesc despre natură. - Nu vă enervați. Cred că aveți dreptate. Revin. Cap născut la... - Nu pricepeți că nu e inclusă? - Data? - Da, data. - Nici data nu e inclusă? - Văd că repet de pomană. Profesiunea, inteli-gen-ța, gradul de uzură. Anii de război se socotesc dublu. Câți? - Ce? - Câți ani de război are capul dumneavoastră? - Ca toată lumea, presupun. - Nu, bombardamentele se socotesc în plus. Ați fost bombardată? Sunt și unii care nu au fost. Bom-bar--da-mentele
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
fără, echivalent cu al meu. De fapt, prefer să fie cât mai puține profesii. - Fără profesie, nu se face nici un schimb. Toate capetele noastre sunt garantate profesional. Ați fi putut să citiți regulamentul și să nu vă mai prezentați de pomană. Uite cine vrea să facă schimb: tot felul de târâie-brâu, de neînregistrați, de necalificați, de amatori, de ilegali, de apocrifi. Vin aici și ne împuie capul cu natura și cu geografia. Ne caută nod în papură. Și se miră că
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]