1,372 matches
-
soi. lovirea ramurilor este o metodă ce permite evidențierea tuturor populațiilor de insecte dintr-o livadă. în practică însă, se utilizează numai pentru determinarea nivelului populațiilor gărgăriței florilor de măr (Anthonomus pomorum). capcanele cu feromoni sunt folosite mai ales în pomicultură, pentru controlul zborului insectelor și estimarea prezenței fluturilor viermelui merelor (Laspeyresia pomonella). Capcana este constituită dintr-un suport de plastic, acoperit cu un lipici, pe care se instalează o capsulă ce conține un hormon sexual, care are rolul de a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Biblioteca familiei”, „Noua revistă română”, „Luceafărul” ș.a. Semna și Anibal Detunătescu, Doctor Zeno, Feciorul tatii de la noi din sat, I. P. Reteganul, Someșanul, Stan Pățitul. Pedagog cu vocație, P.-R. a susținut ideea unui învățământ cu finalitate practică, orientat spre agricultură și pomicultură. În acest spirit, făcea educația școlarilor și sătenilor atât în școală, cât și în afara ei. Concepția pedagogică e ilustrată și de producțiile literare, căci proza lui conține, în subtext, îndemnuri moralizatoare. Povestirile și nuvelele, scrise într-o limbă neaoșă, anticipând
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
dar și de către asociațiile de femei, au dezvăluit opiniei publice starea precară a agriculturii și consecințele sociale grave ale nefolosirii eficiente a imenselor posibilități de care dispunea țara (în special calitatea excepțională a pământurilor cultivate, condițiile favorabile pentru zootehnie, legumiși pomicultură etc.). Dacă în țările occidentale femeile angajate, relativ mai puține numeric, dar bine calificate pentru cele mai diferite munci agricole, dețineau rolul central în obținerea unor producții record (de lapte, ouă, păsări, plante industriale etc.) „la noi țăranca muncește peste
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
au exprimat preferința specializării țărilor lor în cultivarea plantelor tehnice și în zootehnie, care erau mai rentabile. În expunerile respective, s-a menționat însă doar experiența deținută. Delegația Bulgariei a declarat că țara sa se oferă să se specializeze în pomicultură și în grădinărit, urmând să aprovizioneze toate țările C.A.E.R. cu fructe și legume. Din luările de cuvânt, ar fi urmat ca de cultivarea cerealelor și a furajelor pentru zootehnie să se ocupe celelalte țări, inclusiv România. W. Ulbricht
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Biotehnologie Zootehnie 5 6 Piscicultură 5 Biotehnologii agricole 5 Facultatea de Medicină Veterinară Medicină veterinară 6 Biotehnologii medical-veterinare 5 * Durata studiilor, în ani B) Învățămînt universitar de scurtă durată la zi Colegiul Specializarea * Colegiul Universitar Agricol Legumicultură și floricultură 3 Pomicultură și viticultură 3 Protecția plantelor 3 Cadastru 3 Creșterea animalelor 3 Clinică și farmacie veterinară 3 Tehnică veterinară 3 Igienă și laborator veterinar 3 Tehnologia vinului și produselor derivate (la Blaj) 3 Creșterea animalelor (la Reghin) 3 Tehnică veterinară (la
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
prelucrării produselor agricole 5 Facultatea de Horticultură Horticultură 5 6 Facultatea de Zootehnie Zootehnie 5 6 Piscicultură 5 Facultatea de Medicină Veterinară Medicină veterinară 6 * Durata studiilor, în ani B) Învățămînt universitar de scurtă durată la zi Facultatea Specializarea * Colegiul Pomicultură și viticultură 3 Universitar Peisagistică 3 Agricol Creșterea animalelor 3 Igienă și laborator veterinar 3 Clinică și farmacie veterinară 3 * Durata studiilor, în ani 31. UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IAȘI A) Învățămînt universitar de lungă durată la zi, la
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
GUSTI DIMITRIE, 1936, "Muzeul Satului Românesc", în Revista de Sociologie, nr.5, mai 1936. 72. Curtișoara Gorj, Bujoreni Vîlcea, Bran Brașov, Timișoara, Baia Mare, Sighetul Marmației, Miercurea Ciuc, Reghin, Focșani, Sf. Gheorghe, Suceava), două muzee de reprezentare națională (Sibiu, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești) și un muzeu local la Cernat Timiș. Date preluate din STOICA GEORGETA (coordonator), Muzee în aer liber din România, Ed. Museion, București, 1993. Capitolul V 1 . Studiu realizat de: E. DĂSCĂLESCU, A.M. PANAITESCU, I. TOMA, M. VASILESCU, F. VOICU
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
țară nu se ocupa nimeni, nici guvern, nici particulari, de progresele agriculturei. Veniturile moșiilor, în loc de a se întrebuința în parte la îmbunătățirea agriculturei, se cheltuiesc toate în orașe sau în străinătate. În Prusia sunt peste 150 școli de agricultură și pomicultură; la noi, într-o țară exclusiv agricolă, sunt numai cât 2; în Belgia sunt alte așezăminte care favorează agricultura, precum comisiile provinciale; la noi în țară - nimic. Exista un minister al lucrărilor publice și al agriculturei în țara noastră, dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca buni gospodari. Majoritatea locuitorilor dețin terenuri bune pentru agricultură. Amintim în acest sens familiile: Galan, Huștiu, Țarălungă, Bertea, Coman, Carp, Arhire și altele, care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
singuri pământul și de a dispune de roadele muncii lor, fapt care a făcut să crească posibilitățile de cumpărare ale oamenilor. Astfel, s-au achiziționat, la nivelul comunei, un număr de 7 tractoare personale, precum și alte mașini și utilaje agricole. POMICULTURA Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului. Numeroase sunt documentele medievale care consemnează livezile și locurile de „pomat’’. În anul 1448, în satul Tomozia- Oncești erau consemnate locuri de prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pământul și de a dispune de roadele muncii lor, fapt care a făcut să crească posibilitățile de cumpărare ale oamenilor. Astfel, s-au achiziționat, la nivelul comunei, un număr de 7 tractoare personale, precum și alte mașini și utilaje agricole. POMICULTURA Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului. Numeroase sunt documentele medievale care consemnează livezile și locurile de „pomat’’. În anul 1448, în satul Tomozia- Oncești erau consemnate locuri de prisacă și livezi. În afară de livezile organizate în grădinile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plata dijmei care echivala cu a zecea parte din produsele obținute. Principalele lucrări de întreținere a culturilor pomicole erau sădirea sau răsădirea pomilor sălbatici, altoirea, curățirea, săparea la rădăcină, gunoirea și curățirea de omizi. În cadrul comunei nu se mai practică pomicultura în livezi cu suprafețe mai mari, exceptând satul Bărboasa. La Oncești, suprafața cu pomi fructiferi reprezintă 0,92% din suprafața agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pomicultura în livezi cu suprafețe mai mari, exceptând satul Bărboasa. La Oncești, suprafața cu pomi fructiferi reprezintă 0,92% din suprafața agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută localnicilor era și metoda fierberii prunelor, cireșelor, vișinelor, zarzărelor, până se obținea o pastă numită „chisăliță’’, ce se consuma cu pâine, mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură amintim la Emil Țarălungă, Filip Dorneanu, Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu, Vlad Tătărășanu, Dumitru Galan, Dumitru Apostu, Mihai Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a agriculturii, viticultura a cunoscut pe meleagurile noastre o dezvoltare puternică, deoarece dealurile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ridicată, care de regulă nu se realizează datorită eroziunii ce înlătură orizontul de acumulare a humusului și deficitului de saturație din timpul verii. Au fost folosite între anii 1962-1989 și poate vor mai fi utilizate pentru pajiști, viță de vie, pomicultură și culturi cerealiere. Amintim în acest sens podgoriile de la Cioara și Satu-nou, precum și livezile de la Lazu și Bărboasa. Pe platourile colinare Rotăria, Dealu Bărboasa, Onceștii Vechi, precum și pe șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la cultura viței de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor sau ca pajiști. Pe arealele lutostructurale din împrejurimile satelor Tarnița și Satu Nou se întâlnesc redzine. Fertilitatea lor este scăzută și crește până la mijlocie-slabă. Sunt favorabile pentru pomicultură, cereale, pajiști și plantații silvice. În partea de vest a pârâului Berheci 1, clasa argiluvisolurilor este reprezentată de solurile brune (luvice), care au o fertilitate scăzută și sunt acoperite de păduri (Leaua, Tărăbuț, Pădurea Sârbului, Siliștea). Tipul acesta de sol
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a localnicilor. De aceea ei se întovărășeau și construiau fântâni mai ales spre fundul văilor sau în locuri cu izvoare puternice. Organizarea gospodăriilor în sat s-a făcut pe tipul economiei mixte practicate aici, care cuprindea: agricultura, creșterea animalelor, viticultura, pomicultura și grădinăritul. Locul central în cadrul gospodăriei îl ocupă casa, în funcție de care sunt amplasate spațiile destinate curții sau ogrăzii, pentru păsări și pentru atelaje, ocolul pentru animale, grădinile pentru flori, grădina pentru legume și zarzavaturi și pomii fructiferi unde se putea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu acumulări masive de teren și prelucrare corespunzătoare dar marea majoritate a suprafețelor de teren nu sunt lucrate, domeniul agricol fiind absolut necompetitiv și neprofitabil. Pârloaga este "cultura națională" iar bălăria preponderent vasluiană. Ar fi un semn de redresare în pomicultură (suprafețe plantate mai mult decât până în 1989) și zootehnie. Populația de la sate este foarte îmbătrânită și sistema de mașini agricole cvasi-inexistentă. Dorință de muncă: niet ! Comerțul, oarecum staționar, se realizează în ultima perioadă prin mall-uri, complexe comerciale, care aleargă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Colecția de ceramică cuprinde peste 600 de vase din lut achiziționate din centrele de ceramică de la Oituz, Frumoasa-comuna Balcani, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț și Răchitoasa. Cele aproape 1100 de piese aparținând ocupațiilor tradiționale privesc agricultura, viticultura, pomicultura, creșterea animalelor, albinăritul, vânătoarea și pescuitul dar și unor meșteșuguri precum firăritul, dogăritul, confecționarea coșurilor și coșărcilor. Este știut și dovedit științific că pe parcursul secolelor practicarea agriculturii și creșterea animalelor s-au dezvoltat în paralel. Raportul dintre cele două ocupații
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de sărbătoare și bilanț, o fișă incompletă a izbînzilor sale de o viață cuprinde peste 40 de ani de trudă la catedra școlii satului, o continuă, uriașă și anonimă muncă de răspîndire în rîndul omenilor locului a cunoștințelor de horticultură, pomicultură, zootehnie, apicultură, un portofoliu de invenții brevetate și nebrevetate încă și, ca un corolar, un muzeu al zonei, în care toată viața a adunat cu competență și har mii și mii de obiecte cu valoare patrimonială națională de excepție. Muzeul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de îmbrăcare și dezbrăcare (cămașă, ciorapi, pantaloni, chilot, sutien, nasturi etc.). - Grupa a șaptea aduce în discuție folosirea diverselor accesorii și miniaturi gospodărești (robinete, șaltere, cusut, înșurubat piuliță pe șurub etc.). - Grupa a opta vizează activități diverse, după cum urmează: grădinărit, pomicultură, apicultură, lucru de mână - brodat, cusut etc. Ca mijloace terapeutice asociate se recomandă: balneoterapia, mecanoterapia, meloterapia, ludoterapia și mijloacele legate de un anumit hobby: pictură, sculptură, grafică, foto. Dintre mijloacele pe care le oferă activitatea sportivă se pot selecționa elemente
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
legate de profesiune și ale femeilor pentru învățarea limbilor străine, literaturii și artei. În cazul experimentului social-pedagogic care a fost Universitatea Populară de la Ungureni, s-au remarcat preferințele bărbaților pentru activități legate de lumea satului, dar puțin frecventate în zonă (pomicultură, legumicultură, sericicultură) și a femeilor pentru lărgirea orizontului de cunoaștere prin lectură. Multe sătence cu numai patru clase citeau și rezumau cu conștiinciozitate, în fișe de lectură, cărțile primite de la biblioteca universității. Similarități reconfortante! Trăsătura cea mai evidentă a învățării
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un „examen” final care le-au confirmat competența dobândită și au primit - drept premii - material apicol și lucrări de îndrumare practică. Mai târziu, această școală și-a diversificat preocupările, în 1933 deschizându-se al doilea curs cu următoarele „materii predate”: pomicultură, agricultură și asociații agricole, creșterea vitelor, albinărit, cooperație și contabilitate țărănească, cunoștințe generale de geografie, istorie, civilizație și deprinderi de scris-citit, propagandă culturală și organizare culturală la sate, igienă, cântece și educație fizică, cunoașterea legilor, „ore de aptitudini fizice și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fabrici, instituții, iar seara participau la spectacole cinematografice. Totul se învăța aici „din explicații, din desene și din demonstrații practice” (Ilea, 1943, p. 10). În urma examenului și absolvirii cursurilor s-au împărțit premii constând în puieți de măr, unelte de pomicultură, truse de medicamente, semințe selecționate, material apicol, cărți de îndrumări agricole și gospodărești. Scopul urmărit prin acest curs, atins în bună parte, a fost „înălțarea satului maramureșean pe teren economic, cultural și social ca aspect și conținut” (ibidem, p. 11
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
normală, credea acest inimos organizator, trebuia transformată astfel încât să devină „un permanent izvor de inițiative și realizări la sate”. Să se pună accentul aici pe dobândirea unor cunoștințe practice, să fie inițiați viitorii învățători în cunoștințe agricole, de apicultură, de pomicultură, de cooperație. Iar Școala superioară țărănească își va diversifica preocupările: cursuri de gospodărie cu femeile de la țară, cursuri de orientare și educație a fetelor, ateliere diverse pentru unelte și aparate necesare gospodăriei, pepiniere pentru pomi roditori, cooperative și asociații țărănești
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]