901 matches
-
Au năpădit-o copiii și nu a mai venit niciodată în țără. Bătrânul nu mai știe nimic despre ea. Al doilea băiat, ajuns inginer în construcții, la douăzeci și cinci de ani, aflat la mare cu niște prieteni, a sărit de pe niște pontoane, s-a lovit la cap de o stâncă și a decedat pe loc. La aflarea veștii, mama sa a făcut un A. C. V., după care a mai trăit încă doi ani și opt luni. Bătrânul plânge într-una. Nu îl
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
Îmbrățișate într-un surâs de stejar și un cântec Dar un mă obosi fuga pe cărări uscate, de secetă pline. Văzui veverițe și-o vrabie, jucându-se-n ramuri, Țesând veșmânt pentru ale prăpăstiei margini, Un scrânciob de vis, firav ponton peste viituri De epoci, țărm pentru cei fără măști, zbuciumați, ori senini. Stejarul vibra de elocvență pe deal. Mă așezai să ascult zefirul din tristea-i poveste Și-l îmbrățișai cu toată copilăria. Iar el mă văzu Și tăcu preț
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
Proclamație...Era într-o frumoasă zi de iunie, când părinții mei, tineri și dornici de distracție, m-au luat și pe mine la Izlaz, cu șareta. Ce bucuros am fost! Era prima dată când treceam Oltul, pe un pod de pontoane. Vijeliosul râu m-a impresionat cu năvala apelor sale. L-am întrebat pe tata: -De ce curge Oltul așa de înfuriat? El mi-a dat un răspuns „savant”: -Are izvorul în creștetul munților. Așa curg apele care vin de la înălțime
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
scot cleștii din fiecare nod de timp chiar dacă știu că el nu există mi-l las reper între a fi și a pleca veșniciei rug, apoi întorc privirea către mine și-mi ard una câte una aripile false. Am ridicat pontoane de iluzii iar peștii zburători le traversează atent lăsând metafora esenței lor pe fiecare dală din pietrele alcătuite din cuvinte trăite sau nu. Mă redescopăr fir cu fir, algă a unui prezent în care nu dorm doar mă trezesc continuu
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
apoi să-l lase singur să cearnă alături de mine totul, să ordoneze toate erorile ca pe o armată nedisciplinată și să continuie o luptă imaginară cu sinele. - Aruncă-mi un cerc, Victor! Îi strig eu înainte să ajung la capătul pontonului de gânduri. El îmi aruncă o sferă de lumină pe care cu greu reușesc să o cuprind acum, când în mine frica de singurătate renaște din adâncuri copleșindu-i bucuria de a fi. - Puteai să mă ierți azi. Tocmai azi
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
fusesem în comă după nașterea lui Teodor. În schimb mi-a spus că vrea să ne jucăm și să ne legănăm picioarele până când voi simți atingerea unei ape limpezi. Am pornit legănarea și m-am trezit alături de el pe un ponton care parcă nu era din lemn ci din iarbă, mușchi proaspăt. Am privit cu el răsăritul până când am auzit ca prin vis vocea lui Teodor care se trezea. Al treilea vis cu Andrei se petrecea în dormitorul părinților. Am intrat
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
pierd clepsidrele pe rând, și acel compas ca o roză desfășurată între a fi și a fugi timpului cale, sau punct, sau poate umbră a unui astru demult apus. Cred că adorm cu sufletul în brațe, legănând picioarele aiurea pe pontonul cuvintelor înșirate. Știi, Victor, de multe ori când se întâmplă o falsă revoluție în literatură, simt cum mă pierd și eu. analizând haotic acele reguli cărora mă împotrivesc. Dar acum, zău că nu mă pot alinia deloc. Simt că îți
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
umpleau sufletul cu muzica lor înghețată. Nici nu apucasem prea bine să să-mi înfrupt din melodicitatea ei și unul dintre înotătorii care se aruncase în apă, au spulberat privirile celor de pe mal, lăsân-du-i cu mirări cioplite, urcând surâzând pe pontonul special amenajat, cu acea cruce în mână. Zgribulit și înghețat datorită puținelor straie ce avea pe dânsul, căuta ca-ntr-un fascicol de întuneric, privirea ierarhului. Desferecând parcă și frigul de afară, I.P.S. Casian Crăciun, a luat crucea de lemn
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
plasă lui trebuia să mă duc la mătușa mea la țară așa cum ma trimis mama, insă Mișu m-a păcălit luandu-mi alimentele ce trebuia să le duc la țară apoi mi-a promis că vom merge amândoi pe un ponton dormitor și până la urmă iată-mă unde sunt dormind pe scări. De nu m-aș îmbolnăvi, insă mâine mă duc acasă și spun că am venit mai repede poate pleacă cei din Galați și se termină cu atâta băutură și
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
poate mă prăpădesc iar tu du-te acasă.” ,, Da dar dacă nu mă amăgeai nu ajungeam în halul ăsta,” îi replică Ciprian. Gata lasă asta acum, ce să-i faci dacă nu l-am găsit pe Nea Vasile, dormeam la pontonul dormitor.” Se așternu tăcerea între ei, Mișu privi prin geamul scării stelele ce începeau să pălească se apropia dimineață închise puțin ochi încerca să doarmă dar nereușind îi spuse lui Ciprian. ,,La douăzeci de ani eram însurat, ce timpuri frumoase
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
numai că au ales un loc mai retras, mai puțin umblat de localnici sau turiști, nu în zona hotelieră sau a pensiunilor, unde se găseau și foarte multe ambarcațiuni, ancorate fie mai în larg, fie la cheu, legate de niște pontoane. Tot la capătul unui ponton au mers și ei. Era cu podeaua din și balustrada confecționate din dulapi groși din lemn de esență tare, fixate pe bile groase din trunchiuri înfipte adânc în apă. Aici desigur că puteau ancora diferite
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
loc mai retras, mai puțin umblat de localnici sau turiști, nu în zona hotelieră sau a pensiunilor, unde se găseau și foarte multe ambarcațiuni, ancorate fie mai în larg, fie la cheu, legate de niște pontoane. Tot la capătul unui ponton au mers și ei. Era cu podeaua din și balustrada confecționate din dulapi groși din lemn de esență tare, fixate pe bile groase din trunchiuri înfipte adânc în apă. Aici desigur că puteau ancora diferite ambarcațiuni pentru a urca echipajul
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
bucată de ficat de vițel. În trei părți ale sitei sunt prinse trei bucăți de saulă destul de grosuță și lungi cam de 4-5 metri, pentru manipularea sacului în apă. Hai să prindem gamberi. Apoi o conduse pe Adriana la capătul pontonului, unde apa era mai adâncă și pe fundul apei se vedeau bolovani mari din piatră. Îi arătă Adrianei cum trebuie să coboare acea sită în apă până deasupra unui bolovan din piatră, unde s-o țină întinsă pe verticală de
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
trecut pe la noi să ne vadă cum ne descurcăm și să ne aprovizioneze, de asemenea, să stabilim plecarea de duminică dimineața. Vaporul pleca din Crișan la ora opt și jumătate și până atunci, trebuia să fim cu tot bagajul pe ponton. L-am omenit pe gondolierul nostru cu votcă și bere, i-am achitat produsele și, având toate detaliile stabilite, ne-am luat “La revedere!” după ce ne-a spus cât se bucură de capturile noastre. Ziua de sâmbătă nu a avut
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
pare acum . Și după deal ,privirea-mi cată nerăbdătoare și avidă Splendoarea ierbii ca smaraldul ,retina-mi toată s-o cuprindă Iată Somova ! Lacul verde unde domnește țipirigul , Tăcut ,discret ,o parte a deltei care a uitat cum este frigul . Pontonul vechi din blană dură de care sunt legate vase , Umbrit de-o salcie bătrănă se pierde-n lacul de mătase . De o parte și de alta nuferi ,ce-s agățați de-a apei feerie Și întregesc taboul verii cu frumusețea
SOMOVA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373292_a_374621]
-
trecut pe la noi să ne vadă cum ne descurcăm și să ne aprovizioneze, de asemenea, să stabilim plecarea de duminică dimineața. Vaporul pleca din Crișan la ora opt și jumătate și până atunci, trebuia să fim cu tot bagajul pe ponton[ Ponton = pod plutitor improvizat (DEX)]. L-am omenit pe gondolierul nostru cu votcă și bere, i-am achitat produsele și, având toate detaliile stabilite, ne-am luat “La revedere!” după ce ne-a spus cât se bucură de capturile noastre. Ziua
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
pe la noi să ne vadă cum ne descurcăm și să ne aprovizioneze, de asemenea, să stabilim plecarea de duminică dimineața. Vaporul pleca din Crișan la ora opt și jumătate și până atunci, trebuia să fim cu tot bagajul pe ponton[ Ponton = pod plutitor improvizat (DEX)]. L-am omenit pe gondolierul nostru cu votcă și bere, i-am achitat produsele și, având toate detaliile stabilite, ne-am luat “La revedere!” după ce ne-a spus cât se bucură de capturile noastre. Ziua de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 602 din 24 august 2012. Pe nisipul Mării Negre, strălucind diamantin, dormea micuța sirenă cu buzele din rubin. Alge verzi în negre plete, șirag de mărgăritare, corali roșii o-nveșmântă, are o față zâmbitoare. Pe ponton, o siluetă desprinsă din vise, privea micuța sirenă care îl vrăjise. Un fior trupu-i străbate ca flulgeru-n noapte, prevestind o aventură ... Citește mai mult Pe nisipul Mării Negre,strălucind diamantin,dormea micuța sirenăcu buzele din rubin.Alge verzi în negre plete
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
fior trupu-i străbate ca flulgeru-n noapte, prevestind o aventură ... Citește mai mult Pe nisipul Mării Negre,strălucind diamantin,dormea micuța sirenăcu buzele din rubin.Alge verzi în negre plete,șirag de mărgăritare,corali roșii o-nveșmântă,are o față zâmbitoare.Pe ponton, o siluetă desprinsă din vise,privea micuța sirenăcare îl vrăjise.Un fior trupu-i străbateca flulgeru-n noapte,prevestind o aventură... XIX. GELOZIE..., de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012. Astăzi, marea-i ca safirul, cu reflexe
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
nespusă admirație privește poporul nostru muncitor faptele de vitejie împotriva hitleriștilor, ale eroilor căzuți pentru eliberarea patriei, ca lt. Godeanu, serg. Eftimie Croitoru ș.a. Astfel, în timpul trecerii Tisei, în toamna anului 1944, serg. Eftimie Croitoru a apărat un pod de pontoane, aruncându-se asupra unei mine plutitoare, care, dusă de apă - amenința podul. El însuși a fost omorât de explozie. Fapta sa eroică, săvârșită în mod conștient, a făcut ca urmărirea inamicului să nu înceteze măcar o clipă, grăbind astfel distrugerea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
heliomarină pe plaja litoralului deltaic Și a programelor complexe mare-deltă; dezvoltarea agroturismului în unele sate; extinderea excursiilor - care rămân în continuare o formă specifică de practicare a turismului în Deltă - de una-două zile, cu hidrobuze, Și de cinci-Șase zile cu pontoane Și hoteluri plutitoare; realizarea de programe turistice care să conducă la extinderea turismului în rezervație Și în capetele de sezon sau în extrasezon, descongestionând sezonul estival de vârf; introducerea unor forme de agrement sportiv Și a unor programe de agrement
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
metalice ruginite, cu piramide de bușteni în putrefacție. Pașka și-a ascuns undițele și plasele sub unul dintre buștenii mâncați de carii și a început să sară dintr-o barcă în alta. Mai erau un debarcader părăsit, câteva pasarele pe pontoane, care ne fugeau suplu de sub picioare. De altfel, urmându-l pe Pașka, nu mi-am dat seama în ce moment lăsasem uscatul pomenindu-ne pe insula plutitoare de ambarcațiuni părăsite. M-am agățat de o balustradă ruptă, am sărit pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în șenalul nostru un șir de valuri leneșe. Barca noastră începea să se legene, frecându-se de marginea neagră a șalupei. Tot cimitirul acela pe jumătate scufundat se însuflețea. Se auzea scârțâitul unui cablu, clipocitul sonor al apei sub un ponton, fâșâitul trestiilor. - E grozav bastingajul ăsta! am exclamat eu, folosind cuvântul acela, căruia nu-i cunoșteam decât vag apartenența maritimă. Pașka mi-a aruncat o privire cam încurcată, a vrut să vorbească, apoi s-a răzgândit. M-am ridicat, grăbit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
stratul de ojă... Pașii lor au răsunat în sens invers de data aceasta: țăcănitul tocurilor pe punte, răpăitul de pe scândurile pasarelei, plescăitul lutului moale. Fără să mă privească, Pașka a încălecat pe marginea bărcii noastre și a sărit pe un ponton pe jumătate scufundat în apă, apoi pe un debarcader. L-am urmat în salturi moi, ca o marionetă de cârpă. Ajuns pe mal, s-a așezat, și-a scos pantofii și, suflecându-și pantalonii până la genunchi, a intrat în apă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
spre împărat și apoi închise din nou ochii. - Văd că e o poveste tare complicată. Cred că nu e momentul să o tulbur pe Alaana. Ambarcațiunea quinților se apropia rapid de psiac. Când ajunse la doar douăzeci de metri de ponton, porțile grele care izolaseră până atunci intrarea principală începură să se deschidă, iar cei trei quinți se năpustiră în psiac. După ce nava acostă în siguranță, Kasser se grăbi și el, dar priveliștea aproape că-l făcu să leșine. Era la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]