93,928 matches
-
Internaționalei să sune atît de desuet. Aceste schimbări la față ale regimului Ceaușescu sînt apărate indirect, însă cu dîrzenie, sub înfățișarea unui rechizitoriu adresat criticilor național-comunismului, bizuit pe supoziția că s-ar încerca sistematic un boicot al vredniciei istorice a poporului român: "Marea tentativă românească, începută în anii '60, de a-și reface corpul social rănit de istorie, ca și rețeaua de valori, distrusă sistematic de agenții noii ideologii, este, în această viziune, vinovată și neavenită. De aceea a apărut curentul
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
începută în anii '60, de a-și reface corpul social rănit de istorie, ca și rețeaua de valori, distrusă sistematic de agenții noii ideologii, este, în această viziune, vinovată și neavenită. De aceea a apărut curentul de inculpare a întregului popor român, a întregii societăți românești, începută pe unde scurte înainte de 1989, culminînd în decembrie 1989 și în anii care au urmat, inculpare posibilă doar prin manipularea istoriei. Se revenea astfel, la vechea teză kominternistă a unui popor român incapabil de
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
inculpare a întregului popor român, a întregii societăți românești, începută pe unde scurte înainte de 1989, culminînd în decembrie 1989 și în anii care au urmat, inculpare posibilă doar prin manipularea istoriei. Se revenea astfel, la vechea teză kominternistă a unui popor român incapabil de a face istorie, de a face revoluție, de a se moderniza, de a exploda pentru o mare cauză. S-a reeditat astfel, vehement, după 1989, o teorie și o imagine asupra românilor, care nu ține seamă de
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
radical diferită. Acțiunea pașoptistă (mai ales politică) a fost atît de plină de succes - aproape miraculoasă - încât repede s-a ajuns să se creadă că înainte n-a fost nimic demn de luat în seamă, ba chiar că "suntem un popor tînăr", cu o cultură care apare sfios, dar pe calea cea bună, abia odată cu "Dacia literară", precedată de o cauză de "alfabetizare", marginală, "plagiată", sclerozată și care ne sortea unei eterne înapoieri. Primii care simt că ceva nu e în
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
tocmai aceea a împărțirii dreptății în conformitate cu legile creștine - condiție obligatorie pentru ca autoritatea domnului să fie recunoscută și acceptată. Misiunea domnului este deci una etică și ordonatoare, și el o îndeplinește în umilință, fiind un exemplu și un îndrumător spiritual pentru poporul său, aidoma unui bun părinte: "m-ai pus să fiu păstoriul și învățătoriul turmei tale". Putem socoti că persoana umană, individul este ignorat, "pulverizat", în viziunea lui Neagoe? Cu siguranță, dacă am pune în funcție canonul "modernității". Dar pentru o
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
variantă dîmbovițeană? Cerul patriei și gurile de canal îi pot adăposti în spiritul ospitalității și omeniei noastre recunoscute. Dar dacă în discuție intră vreo casă de casă ridicată în inima tîrgului, vilă, blocșor sau ditamai hardughia croită pe tipicul Casei Poporului se schimbă discuția. Arhitecții care n-au dat aviz de construcție oribilității sînt bătuți pe spate energic-prietenește să lase prostiile și mofturile. Sau sînt chiar amenințați, pentru că își permit să se împotrivească unor proiecte la a căror valoare nu-i
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
Ștefan Nicolae Istoria politică a unui popor e biografia egoismului său, literatura însă este povestea existenței omenești". Acest aparent paradoxal aforism este menționat undeva în interiorul volumului recent apărut, "Europa națiunilor, Europa rațiunulor", pe care Grete Tartler ni-l propune prin editura Cartea Românească. Pare o sentință cioraniană
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
portalurile unei catedrale din secolele întunecate, posomorâte, de atâta credință și gravitate spirituală... Ce să-i faci, dacă și marii clasici ai omenirii, cum e de pildă Virgilius, își închipuie și gândesc cu totul altele pe când conducătorii cei mari de popoare fac istorie, croind lumii alte și alte pârtii glorioase, cum este acest pasaj nemuritor din Georgicele lui Virgilius, cartea a patra, pe care l-am notat cu cerneală neagră pe o coală de hârtie îngălbenită, gata să se rupă precum
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
bello, victorque volentes/ Per populos dat jura, viamque affectat Olympo... Așadar: Cântam aceste versuri despre cultura câmpurilor și despre îngrijirea turmelor și despre cultura arborilor, în timp ce marele Caesar aruncă trăznetele războiului său aproape de Eufratul cel mare, și, biruitor, dă legi popoarelor, celor ce vor să-l asculte. În acest timp, dulcele Parthenope, (Neapolul n. n.) mă hrănea pe mine, Virgilius, înfloritorul, cu învățămintele unui răgaz lipsit de glorie, pe mine care m-am amuzat (qui lusi)... să repet cântecele păstorilor, și care
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
Marina Constantinescu Scriitorul imprudent care va aduce la suprafață "lucrurile mărunte ce ne încîlcesc viața" "nu va culege aplauzele poporului" pentru că "judecata contemporană nu va recunoaște în ruptul capului că lentilele prin care se pot vedea aștrii și acelea care prind mișcările gîzelor nevăzute sînt deopotrivă de minunate", "pentru că această judecată contemporană nu pricepe că hohotul de rîs, sănătos și
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
o tensiune pe alocuri aproape de limita suportabilității, regizorul Paul Greengrass reușind, cu mijloacele docu-dramei, să se impună ca favorit încă din a doua zi a competiției. Și mesajul său de la conferința de presă merită amintit: singura cale prin care două popoare care-și dispută același teritoriu să se poată împă-ca durabil este dezvoltarea drepturilor civile dincolo de orice îngrădire. Pe același "culoar" socio-politic s-a aflat și mult așteptatul "Amen", realizat de Costa Gavras în România, după "Vicarul" lui Rolf Hochhuth. Din
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
altă echipă, aceste gorile respingătoare sunt nu excepția, ci regula de funcționare a vieții meta-sportive din România. Multă vreme am crezut că arătările înspăimântătoare surprinse de câte un prim-plan neîndemânatic al televiziunilor sunt excepții de la comportamentul civilizat al unui popor (nu-i așa?) îngăduitor, gingaș, generos - într-un cuvânt drag Consliului Europei, "tolerant". Am avut câteva tentative să merg la meciurile considerate "tari" din campionatul național. Ce mi-a fost dat să văd la intrarea unor stadioane precum "Dinamo", "Steaua
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
democrației devenite limbaj de lemn, respectiv o idolatrie a majorității. Există și o idolatrie, cochetă, a minorităților: orice s-ar întîmpla, cînd vine vorba de minorități trebuie să te înrolezi, surîzînd, de o anumită parte. Ai ratat asta, devii dușmanul poporului. Asta nu face bine nici minorităților, pentru că ele devin un obiect de negociere, un fel de monedă de schimb pentru dobîndirea unui dosar bun. Există și o idolatrie a clerului și a instituției bisericești, cu care, de asemenea se războiește
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
n-a făcut decât să-și zâmbească în oglinzi, încântat că opoziția a dispărut ca potârnichile la sosirea vânătorului. Ce n-au înțeles șefii actuali ai țării, cum n-au înțeles nici foștii stăpâni, e că veritabila opoziție o constituie poporul, nu mercenarii care-și schimbă tricourile în funcție de primele de joc oferite. Oricât vor pactiza unii cu alții, oricâte înțelegeri de culise vor face, dușmanul ireductibil - populația înfometată și derutată - nu așteaptă decât prilejul de-a le face. 2001, ca și
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
interese, relații, învârteli și abuzuri cu trudă edificată. De ce să adopte sistemul nevrotic al concurenței neîncetate, când acum un simplu telefon descâlcește cele mai complicate ițe ale economiei, justiției sau finanțelor? De ce-ar renunța la conducerea discreționară a unui popor docil, confruntându-se cu oameni pentru care civismul nu e vorbă goală iar cunoașterea interesului personal n-are nimic de-a face cu patriosmul sans rivages din care înțelegi că e de datoria ta, om concret, să te sacrifici pentru
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
Kampf că dă o soluție pentru 5000 de ani). Pe înțelesul tuturor sunt puse față în față atitudinile politice față de proprietate, precizându-se că "eu vreau asta!" nu este politică, dar "eu am dreptul să vreau asta" este politică. Unele popoare nu cuprind încă în vocabular verbul "a avea", în sensul de "a poseda", ele înlocuindu-le cu locuțiuni posesive: "la mine, la tine... la noi, la voi" etc. Altfel spus, "dacă se află la mine, este al meu". Așa se
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
sus procedezi ca Goya și Paciurea". Sau: "Stalin (...) a fost un (...) ocean, o forță grandioasă, temerară, stăruitoare, combativă, mai ales constructivă, dar liniștită și zîmbitoare... În I.V. Stalin au stat laolaltă toate luminile de care au strălucit vreodată cîrmuitorii de popoare (...). Stalin a condus uriașa acțiune de culturalizare a maselor muncitoare. S-au înălțat monumente de artă și palate care depășesc fantezia arhitecților din Renaștere". E posibil să găsim în excesul mergînd pînă la scandal al unor asemenea rînduri însuși antidotul
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
stat de drept,/ democratic, social, sociabil și asociabil,/ în care demnitatea omului,/ drepturile și libertățile cetățenilor,/ libera dezvoltare a personalității umane,/ dreptatea și pluralismul politic/ reprezintă valori supreme/ și sînt garantate./ Abuzul de putere, minciuna,/ înșelătoria, escrocheria, furtul etc./ apariția poporului român/ care le exercită/ prin organele sale reprezentative/ și prin referendum./ Ele nu sînt garantate./ Nici un grup și nici o persoană/ nu le pot exercita/ în nume propriu" (Statul Român șdupă Constituția României, București, 1991, p. 5ț) Drept care, prin mimarea logicii
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Ion Buzași Istoricii literari vorbesc despre pașoptiștii transilvăneni ca de a doua generație a Școlii Ardelene, în sensul că există între aceste momente culturale o continuitate de idealuri: cultul pentru latinitate și mândria originii noastre romane, dar și datoria luminării poporului pentru emanciparea lui socială și națională. Acestea erau de fapt, coordonatele fundamentale ale activității reprezentanților Școlii Ardelene: o direcție erudită, de elaborare a unor tratate de istorie, filologie și lingvistică și alta, tipic iluministă de luminare a maselor. Atanasie Marian
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
noi toți colegii d-tale". De data aceasta, dl Eugen Blăjan, statornic cercetător al operei lui Atanasie Marian Marienescu, retipărește o lucrare reprezentativă pentru cealaltă direcție a scrisului său, în prelungirea Școlii Ardelene, aceea de luminător al maselor: Învățătorul și poporul, Sibiu, 1858, la care mai adaugă Detorințele noastre, Viena, 1867, precum și articolele Femeia economului român, Jurnalistica română și abuzurile ei și Foile literare dincoace de Carpați, reproduse după vechi publicații ardelene, ("Calendarul bunului econom", pe anul 1878, "Foișoara Telegrafului român
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
Jurnalistica română și abuzurile ei și Foile literare dincoace de Carpați, reproduse după vechi publicații ardelene, ("Calendarul bunului econom", pe anul 1878, "Foișoara Telegrafului român" nr. 6 din 1876 și "Telegraful român" nr. 103 din 1910). Prima lucrare, Învățătorul și poporul este scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, așa cum și-a scris și Petru Maior Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi. Pe linia Școlii Ardelene, Atanasie Marian Marienescu vede o strânsă legătură între bunăstarea materială și
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, așa cum și-a scris și Petru Maior Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi. Pe linia Școlii Ardelene, Atanasie Marian Marienescu vede o strânsă legătură între bunăstarea materială și cultura unui popor, adevăr rostit în propoziții ce sintetizează mesajul acestei cărți: Fericirea unui popor e bunăstarea materială și cultura generală a lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea materială "e avuția - atunci când un popor e
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
Petru Maior Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi. Pe linia Școlii Ardelene, Atanasie Marian Marienescu vede o strânsă legătură între bunăstarea materială și cultura unui popor, adevăr rostit în propoziții ce sintetizează mesajul acestei cărți: Fericirea unui popor e bunăstarea materială și cultura generală a lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea materială "e avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
unui popor, adevăr rostit în propoziții ce sintetizează mesajul acestei cărți: Fericirea unui popor e bunăstarea materială și cultura generală a lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea materială "e avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge numai când în aceste ramuri ale economiei, poporul "produce mai mult decât are lipsă", dar susține pe bună dreptate că "agricultura, meseria și neguțătoria nu pot înflori
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea materială "e avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge numai când în aceste ramuri ale economiei, poporul "produce mai mult decât are lipsă", dar susține pe bună dreptate că "agricultura, meseria și neguțătoria nu pot înflori fără de cultură generală, dar nici cultura generală nu se poate crea în inima poporului, dacă-i lipsește bunăstarea". Broșura Detorințele noastre
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]