376 matches
-
Librar-Editor, Leon Alcalay (Typografia Stefan Mihalescu). 1885. Pârvulescu, M. Poesiĭ naționale și morale: Culese dupĕ diferițĭ autorĭ: Pentru usulŭ scólelorŭ primare de ambele-sexe. Ploescĭ: Editura Librăriei George Carjean (Tipografia "Progresulŭ"). 1894. Petri, Vasile. Legendarŭ saŭ Carte de cetire: pentru scólele poporale. Partea I-ă: pentru alŭ 3-le și alŭ 4-le anŭ de scólă. Sibiu: Editura Autorului Vasile Petri. 1898. Odobescu, Alexandru I. și Borgovan, Vasile Grigore. Carte de citire: pentru divisia a II-a a școalei primare rurale: Anul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
romani. Sibiiu: Tiparitu si in comisiune la S. Filtsch. 1865. Rusu, Ioan V. Elemente de istori'a Transilvaniei pentru învețiatorii și școalele popularie romane. Sibiiu: Tipariu si in comisiune la S. Filtsch. 1866. Moldovan, Ioan Micu. Istoria Ardealului, pentru scolele poporale. Blasiu: Cu Tipariul Seminariului. 1869. Heliade Rădulescu, Ion. Elemente de Historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Statului. 1870. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria romaniloru: pentru classile primarie. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1876. Melidon, Georgiu Radu. Istoria națională pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1890. Xenopol, Alexandru D. Istoria românilor: pentru clasele primare de ambe-sexele. Iași: Editura Librăriei "Școalelor" Frații Șaraga. 1896. Goldiș, Vasile. Istoria patrieĭ în legătură cu evenimentele epocale din istoria universală pentru școléle poporale române. Brașov: Editura Librăriei Nicolae I. Ciurcu. 1896. Tocilescu, Grigore G. Istoria romanilor cu narațiuni, întrebări și resumate: pentru clasa IV-a urbană și a V-a rurală: Cursul superior. București: Editura Librăriei Socec & Co. 1897. Xenopol, Alexandru D. Curs
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai explicit, ca să înțeleagă toată lumea, Diploma de invețiatoriu, care arată clar că fiind indestulitoriu pregătit și mai considerând (ca ireproșabile) intregitatea lui fisică și morală îl dechiară de cualificat pentru a puté fi instituit de invețiatoriu definitiv la oricare scólă poporală elementară a cărei limbă de instrucțiune este cea română. Documentul poartă de data aceasta semnătura arhiepiscopului de Sibiu, Miron Românul, și este înregistrată la secretariatul școlii sub nr. 3728 din 10 ianuarie 1886. Și dacă la început, oamenii arătau o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Sibiu: Tipografia Arhidiecezana, 1869 [2]. CIPARIU, TIMOTEI, Gramatica limbei române. Partea I. Analitica, Cu spesele Societății Academice Române, București, 1869, (pe copeta exterioră 1870), Partea II. Sintetica, București, 1877. 1870 [1]. MIHELȚIANU, N.I., Gramatica română pentru clasa a III-a poporală și normală, edițiunea a II-a , în Tipografia arhidiceziană, Sabiiu, 1870. 1872 [1]. CORDESCU, D.R., Abecedar foneticu - ed. a 2-a. -București : Socec &Comp., 1872. 1874 [1]. PONTBRIANT RAOUL de, Noua gramatică rumânească pentru școalele ambelor sexe, urmată de un
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
liceul Mateiu Basarab, Bucuresci, Ed. Librăriei Socec și comp, 7, Calea Victoriei, 1886. 1887 [1]. MÎNDREANU, VASILE, Conducător la gramatica română în școlile primare urbane și rurale aplicate la bucăți de citire, București, 1887. 1889 [1]. PIPOȘ, Dr. PETRU, Metodica școalei poporale, II, Partea specială, Arad, 1889. [2]. TIKTIN, H., Manual de ortografia romînă, Iași 1889. 1891 [1]. TIKTIN, H., Gramatica romînă, I. Etimologia, II. Sintaxa, Iași, 1891. 1893 [1]. TIKTIN, H., Gramatica română. Partea I-II a. Etimologia. Sintaxa, Iași, editura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1893 [1]. TIKTIN, H., Gramatica română. Partea I-II a. Etimologia. Sintaxa, Iași, editura Librăriei Frații Șaguna, 1893. 1894 [1]. IONESCU, MIHAIL I., Conducător teoretic și practic pentru institutor și învățător, Focșani, 1894. 1895 [1] PIPOȘ, Dr. PETRU, Metodica școalei poporale pentru institutele pedagogice, ed. a doua amplificată, Arad, 1895. [2] SUCHIANU, I., Gramatica limbii românești cu bucăți din autorii româno moderni (ca exerciții de lectură, recitațiuni și analisă etimologică) pentru usul clasei I secundare de... București, Tipografia curții regale, „F.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Câteva contribuții pentru cunoașterea activității instructiv-educative în cadrul predării limbii române la școala populară din Bihor în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Lucrșt Oradea, [3], seria B, 1969, 423-433. [15] DRAGOȘ, EUGENIA, Problemele predării limbii române în școlile poporale din Transilvania, la 1877, CLL, [2], 1969, 155-166. [16] FLOREA, MELANIA; IONESCU, ADRIANA, Funcțiunea și valorile semantice ale prepoziției în sintagma GN1 - P - GN2. Aspecte ale predării la străini, AUBLLR, 18, nr. 1, 1969, 53-70. [17] Folosirea practică a mijloacelor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
că artistul își exercită rolul social de frunte printr-un "realism naționalist". Atunci cînd "Tribuna" (publicație literară a românilor transilvăneni) și-a încetat apariția, Iorga a publicat un articol în "Sămănătorul".79 Ioan Slavici pledase întotdeauna în "Tribuna" pentru "realismul poporal", realism în zugrăvirea țărănimii, "romane inspirate din realitățile naționale", care trebuie să trezească țărănimea și să se ocupe de soarta ei. Sămănătorismul susținea că națiunea constituie societatea naturală. Așa cum scria Iorga: "... Nu există în lume o entitate mai naturală decît
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin lui Mihai Eminescu. De altfel Șerban Cioculescu afirma această idee. „Doine și lăcrimioare”, „Mărgăritarele”, „Legende nouă” au Însuflețit la mijlocul veacului al XIX-lea pe iubitorii de poezie iar „Poezii poporale ale românilor” reprezintă un reper fundamental pentru cunoașterea și valorificarea geniului popular românesc. „Ostașii noștri” confirmă aprecierea. În 1868, la un an după apariția revistei „Convorbiri literare”, V. Alecsandri Începe să publice pastelurile, poezii originale, stârnind un ecou deosebit. Titu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
încântă și, când el sfârșește, toată nedumirirea s-a șters din minte-mi: rămân convins de naționalitatea română, de geniul român". Aceeași impresie o exprima regele României, Carol I, în discursul ținut la ședința jubiliară a Academiei, în 1891: "Poezia poporală răsfrânge într-un chip minunat aceste vremuri grele ale unui trecut plin de nesiguranță și durere. Pe când munca intelectuală, dorința și trebuința de a învăța și de a-și ascuți mintea s-au deșteptat și au luat o dezvoltare însemnată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de mare pamflet."374 Nu în ultimul rând, marele filozof proclama necesitatea unui "studiu serios despre proverbul românesc", un studiul scris de la "înălțimea mijloacelor de investigație și de determinare de astăzi", care să descifreze "cea mai organică psihologie a gândirii poporale românești"375. 4.2.1. Cu toate acestea, aserțiunile de mai sus par a fi contrazise chiar de către Eugeniu Coșeriu, care nu numai că a supus ipoteza Sapir-Whorf unei critici severe, dar a respins însăși posibilitatea ca limbile "istorice" să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
academică germană. Revenit în Bucovina natală, chemat la arme de izbucnirea primei conflagrații mondiale, îl aflăm la sfîrșitul anului 1914, ca "dezertor" austriac, cum spune Ion Filipciuc în prefața la culegerea lui Ilie E. Torouțiu Frunză verde. Cîntece și basme poporale din Bucovina (ediție princeps, 1914, actuala apare la Biblioteca "Miorița", Cîmpulung Bucovina, 2003), încă în uniformă militară, prin București, unde se va stabili pentru toată viața. Debutează, citim în Dicționarul general al literaturii române (vol. VI, 2007), cu traduceri în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
40. Simion T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică articole în presa învățământului, documentele privind activitatea sa fiind păstrate la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
român și Societatea Ciprian Porumbescu țineau tot timpul capul de afiș, în Suceava existau, în anii '30, peste 20 de societăți culturale, precum: Societatea Muzeul, Asociația corpului didactic pimar, Junimea evreiască, Școala română, Theodor Herzl, Societatea evreo-academică Tikwah, Societatea creștin-germană poporală, ș.a., în D.J.A.N. Suceava, Fond Primăria orașului Suceava, dosar 11/1930. 44 În Glasul Bucovinei, XI, nr. 2612, 1928. 45 În Făt-Frumos, X, nr. 3, 1935. 46 În Glasul Bucovinei, VIII, nr. 1776, 1925. 47 Ibidem, IX, nr.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
omului, primordial a copilului. Inteligent și sensibil, cu o timiditate exacerbată, marele pedagog a urmat cursurile colegiului Carolinum din localitatea sa natală. Crezând în puterile educației, așa după cum am afirmat, Pestalozzi achiziționează un teren la Neuhof, unde întemeiază o școală poporală pentru copiii abandonați. Aici, în afara scris-cititului și socotitului, se efectuau cu sprijinul copiilor lucrări agricole și se formau deprinderi meșteșugărești în rândul acestora. Odată cu fondarea Republicii Helvete (1798-1799), pedagogul primește din partea autorităților dreptul de a ridica o nouă școală, pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
degrabă unul formativ, respectiv un gen de fundament de valori culturale, un temei axiologic în formarea personală a fiecăruia. În domeniul didacticii, Popescu este cunoscut drept primul autor român al unui abecedar, ,, Întâia carte de lectură și învățătură pentru școalele poporale române”, un manual însoțit de numeroase îndrumări metodice, elaborat după așa-numita metodă analitică. Vasile Petri (1835-1905), autor a mai multor articole polemice în presa pedagogică din Năsăud și Deva, rămâne autorul a două lucrări pedagogice de căpătâi: Scriptologia sau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Pe de altă parte, în perioada 1867-1918 marea majoritate a românilor care studiaseră la universitățile ungare proveneau din această provincie. Accesul la instrucție și educație a fost permisiv primordial categoriilor sociale de jos, cele care studiau în așa-zisele școli poporale. Astfel de instituții școlare își au începuturile în perioada Luminilor, iar efectele reformelor lansate de Maria Theresia și Iosif al II-lea și continuate chiar și după 1790 și-au pus amprenta asupra sistemului educațional elementar până la Revoluția de la 1848
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
perioada dualismului austro-ungar, majoritatea etnică din provincie o forma populația românească. În consecință, școlile comunale și confesionale cu limba română de predare, susținute material numai de locuitorii români din așezările bănățene, ocupau un loc însemnat în structura generală a învățământului poporal elementar. Spre pildă, în anul școlar 1904-1905, școlile comunale și confesionale, cu activitățile desfășurate în limba română, reprezentau în totalul instituțiilor școlare elementare 76,5% în comitatul Caraș-Severin. Debutul maghiarizării prin școală și educație s-a produs inițial prin Legea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Coroanei austriece. Conform Regulamentului, comunitățile locale aveau obligația de a întreține școala și învățământul, apoi prevedea defalcarea funcției de învățător de cea a preotului, stabilea calitățile morale și nivelul de instruire ce urma să le întrunească învățătorul, stipula conținutul învățământului poporal (se preda citirea și scrierea, aritmetică și religie, învățături morale și cântări bisericești), impunând necesitatea uniformizării materiilor și a metodelor de predare. Planul mai impunea ca școala să fie frecventată de copii între 6-12 ani, apoi o dublă subordonare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
considerată de cercurile aulice, în spiritul iluminismului, drept soluție panaceu în vederea asigurării ordinii sociale. Consiliul Locotenențial, în baza unui decret imperial, prin ordinul nr. 28.128, din 13 septembrie 1784, solicita comitatelor să elaboreze proiecte detaliate de organizare a școlilor poporale în limbile naționale din Banat, în conformitate cu realitățile concrete locale. Ca și în celelalte domenii în care s-a manifestat, reformismul a făcut o amplă popularizare numeroaselor decrete și legi școlare, în vederea cunoașterii conținutului reformelor în societate. Cu toate că în procesul de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
imperială din 9 februarie 1811. Planul acestui director de școli ortodoxe, sancționat prin rezoluția imperială din 29 august 1812 și publicat în 1813, avea în componența sa 23 de puncte, ce se refereau la următoarele prevederi: susținerea materială a școlilor poporale din fondul scolastic comun al școlilor ortodoxe și de către proprietarul de pământ local, ale cărui drepturi și obligații au crescut; obligația comunității în construirea și întreținerea școlii locale; numirea învățătorului cu acordul obștii și al directorului școlar, dar și garantarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cărui drepturi și obligații au crescut; obligația comunității în construirea și întreținerea școlii locale; numirea învățătorului cu acordul obștii și al directorului școlar, dar și garantarea unei mai mari stabilități a acestei funcții didactice; interzicerea implicării clerului în activitatea școlilor poporale care erau subordonate direct administrației școlare din provincie; obligativitatea frecvenței școlare. Conform aprecierilor lui C. D. Loga, într-o prefață care făcea elogiu inspectorului regal al școlilor ortodoxe, la începutul secolului XIX directoratul Timișorii avea 180 de școli, iar cel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
obligativitatea frecvenței școlare. Conform aprecierilor lui C. D. Loga, într-o prefață care făcea elogiu inspectorului regal al școlilor ortodoxe, la începutul secolului XIX directoratul Timișorii avea 180 de școli, iar cel al Caransebeșului avea 238 de școli confesionale și poporale. Preparandia din Arad devine unul din centrele culturale și politice românești, alături de cea din Oradea, în preluarea inițiativei în mișcarea culturală și politico-națională a românilor. Profesorii acestei instituții au provocat o adevărată mișcare pentru numirea unui român în fruntea cercului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o intensă activitate didactică și de manageriat a învățământului românesc de pe arealul Regimentului valaho-iliric al cărui sediu era în Caransebeș. Între anii 1807-1811 el a îndeplinit competențele de director al școlilor din Banat. În activitatea sa de îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]