265 matches
-
socialismului românesc, C. Dobrogeanu-Gherea. Provenit dintr-o familie evreiască din Ekaterinoslav, el își urmează studiile la Harkov, unde intră în legătură cu cercurile studenților nihiliști. Amenințat și arestat de poliție, el evadează și se exilează la Ploiești. Este, de asemenea, cazul părintelui poporanismului, C. Stere, născut la Soroca, format la Chișinău, apoi la Odessa. Deoarece s-a integrat în mișcarea tinerilor nihiliști, este arestat în 1883 pentru difuzarea de cărți interzise. Deportat în Siberia, apoi la Iamalsk, pe cercul polar, este eliberat în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fost publicate în 1893 în lucrarea intitulată Introducere în studiul dreptului constituțional. Ele ating o audiență și mai largă odată cu o serie de articole teoretice publicate, din august pînă în noiembrie 1907, în revista Viața Românească, la rubrica "Social-democrație sau poporanism". Cîteva rînduri, în deschidere, trimit la originile social-democrației, la Occident. "Știu, scrie Stere, că social-democrația română nu este decît palidul reflex al unei enorme mișcări occidentale". Fidelitatea față de cauza statului român și față de cea a țărănimii îl conduce pe autor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scrie Stere, că social-democrația română nu este decît palidul reflex al unei enorme mișcări occidentale". Fidelitatea față de cauza statului român și față de cea a țărănimii îl conduce pe autor la poziții naționaliste în tratarea problemei evreiești. Aliată, apoi adversară a poporanismului termenul este lansat de Stere la 1894 -, mișcarea socialistă a evoluat: militanții români se despart la sfîrșitul anilor 1880 în privința chestiunii socialismului legal. Grupul din Iași, soții Nădejde, intră în competiția electorală. La începutul secolului, un anumit număr de socialiști
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lorga se întîlnesc cu punerea în discuție a sistemului de către politicieni care fac un pariu cu modernitatea, considerînd că parlamentarismul nu este adaptat la starea socială și economică a României. Aceasta este poziția lui Madgearu, care reprezintă unui din curentele poporanismului de după război. Întrebarea nu mai este: Ce trebuie să faci pentru a rămîne fidel romanității?, ci: Ce trebuie să faci pentru a scoate țara din întârziere? Reflecția politică trimite spre lectura tendințelor prezentului, nu spre cunoașterea trecutului. În 1923, Madgearu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Moscova, este numit secretar general Alexandru Stefanski, membru al partidului polonez... Această istorie a unui militantism extrem de elitist și internaționalist nu este, cu toate acestea, total ruptă de o cultură politică și de mobilizarea concretă a stîngii: social-democrația, susținătorii poporanismului de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, caută calea unei mai mari dreptăți sociale" și a unei garanții a drepturilor democratice. Partidul Social-Democrat, format din elemente care au refuzat în 1921 afilierea la cea de-a III-a Internațională, se restructurează
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei tradiții a preocupării Estului poporanist pentru Vestul democrat și burghez. Încă din 1848, exilatul rus Alexandru Herzen respingea burghezia franceză și își imagina că această capacitate de mișcare aparținea Rusiei, țăranului rus... Stînga românească din anii '30 rămîne fidelă poporanismului aflat în căutarea unei căi specifice de dezvoltare, unei treceri spre modernitate care n-ar eradica tradiția, unui acces la profit care ar scuti de tarele sistemului capitalist burghez. Periculoasă poate, respingerea ideii de burghezie, visul unei democrații rurale antiburgheze
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noiembrie 1907 și 30 iunie 1913. Ziar al Partidului Conservator Democrat, O. conține, pe lângă articole politice, multe aparținând lui Take Ionescu, fondatorul publicației, rubricile „Oameni și fapte”, „Glose”, „Însemnări artistice și literare”, „Telegrama”, Informații” și „Foileton”. Semnează articole Șt. Antim (Poporanism sau social-democratism, Reformele lui Kogălniceanu), I. Duscian (Giordano Bruno, cu prilejul aniversării morții sale), Th. Cornel (Expoziția Tinerimea Artistică), Mihail Dragomirescu (Literatura de azi și cea de ieri), Liviu Rebreanu (Modernismul, Ultima lucrare a lui Gorki), Zaharia Bârsan (Ceva despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
Este vorba, pe de o parte, de mișcarea culturală sămănătorismul, manifestată cu putere în perioada apariției revistei "Sămănătorul", îndeosebi în anii cînd la conducerea acesteia se afla Nicolae Iorga (1903-1906) și, pe de altă parte, de curentul de idei politico-ideologice, poporanismul, întemeiat, în perioada 1893-1914, de Constantin Stere și Garabet Ibrăileanu și promovat cu consecvență în paginile revistei "Viața românească" (1906-1914). Prin simpatia pe care o manifestau față de lumea satelor, sămănătorismul și poporanismul au creat o atmosferă favorabilă în jurul școlii rurale
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de altă parte, de curentul de idei politico-ideologice, poporanismul, întemeiat, în perioada 1893-1914, de Constantin Stere și Garabet Ibrăileanu și promovat cu consecvență în paginile revistei "Viața românească" (1906-1914). Prin simpatia pe care o manifestau față de lumea satelor, sămănătorismul și poporanismul au creat o atmosferă favorabilă în jurul școlii rurale, neglijată în deceniile anterioare. În perioada interbelică, în politica școlară și în pedagogia românească se vor mai întîlni totuși ecouri tîrzii, dar puternice, ale acestor două tendințe. 5.1. Școala în perioada
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Aceste cercetări au fost puternic orientate spre mediul rural. Deși România făcuse pași însemnați în dezvoltarea industriei, economia sa continua să aibă un caracter predominant agrar, iar marea majoritate a populației (peste 80%) o constituia țărănimea. Ideile mai vechi ale poporanismului, puse în circulație în jurul anului 1900, au fost reluate, îndată după război, de mișcarea țărănistă. Preluarea a fost cu atît mai ușoară cu cît ideologul poporanismului, Constantin Stere, a fost unul din fondatorii țărănismului. Statul român, afirma el în 1921
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
iar marea majoritate a populației (peste 80%) o constituia țărănimea. Ideile mai vechi ale poporanismului, puse în circulație în jurul anului 1900, au fost reluate, îndată după război, de mișcarea țărănistă. Preluarea a fost cu atît mai ușoară cu cît ideologul poporanismului, Constantin Stere, a fost unul din fondatorii țărănismului. Statul român, afirma el în 1921, nu poate fi decît un stat țărănesc, pentru că poporul român e un popor de țărani, iar munca țărănească condiționează întreaga viață economică și socială (27, p.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sus, cultivarea patrimoniului rural urma să se facă în spirit critic; nu totul putea fi acceptat pentru simplul fapt că era o expresie a tradiției. Stanciu Stoian a preluat, în faza de început a activității sale teoretice, unele din ideile poporanismului, care vedea împlinirea procesului de civilizare a satului doar prin adopțiuni din lumea modernă industrială. Mai tîrziu, spre sfîrșitul deceniului al patrulea, prin contactul cu literatura maxistă, imaginea asupra lumii din mediul urban și a evoluției societății în general, va
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
à la russe 2.Restrângerii de spațiu îi corespunde însă o extensie în timp, autoarea antamând fenomenul revoluționar într-un cadru cronologic mai amplu, cu referire mai ales la jumătatea secolului XIX. Un mai vechi proiect, început cu studii asupra poporanismului (în sens de narodnicism) se înfiripă astfel pe seama ideii de revoluție în Europa centrală și de sud-est, acolo unde modelul francez a cunoscut, la contactul cu realitățile, semnificative distorsiuni, până la a i se opune un model de factură rusă. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Cât privește triumful, el se referă la intelighenția rusă, care descoperea concomitent că "barbaria" ce i se imputa din afară nu era definitorie pentru identitatea ei. Desigur, țarismul oprima societatea civilă, dar aceasta dădea semne de resurecție, ne asigură ideologii poporanismului, îndeosebi Herzen și Bakunin, de care autoarea s-a apropiat foarte mult. Impasul în care se găsea lumea franceză nu privea deci Europa toată. La Londra, o expoziție universală atesta din contra speranță și încredere în progres, iar la cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
căuta o ieșire prin adânci combinații teoretice", scria E. Quinet la 22 decembrie 1853. Decepția îndeamnă pe de o parte la regândirea ideii poporaniste, iar pe de altă parte la a reconsidera istoria revoluției însăși, în lumina căreia trebuie apreciat poporanismul în ansamblu. Demersul întreprins acum e, în fond, un capitol dintr-o mai vastă istorie a mișcării poporaniste în spațiul ideilor. În acel spațiu, la un ceas de răspântie și de criză, au poposit studioșii români care au pus apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
țărănească a intelectualității române, precum și datoria cărturarilor de a retransmite cultura spre lumea rurală: „Să-i dăm carte țărănimii noastre; carte înțeleasă [...]. Să-i dăm țăranului o gazetă cuminte și cinstită”. Sub acest aspect, Ț.n. se aliniază sămănătorismului și poporanismului epocii. În alt număr Goga completează programul: „Va fi de aici înainte o revistă culturală care va însemna și momentele de căpetenie din viața noastră politică [...]. Programul politic al celor grupați în jurul acestei reviste nu se deosebește de principiile care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
O. Iosif din opera lui Petőfi, imaginea pe care și-a format-o cititorul maghiar despre Eminescu, Tragedia omului de Imre Madách în tălmăcirea lui Octavian Goga, opera lui Ady Endre și literele române, corespondențele poeziei lui Arany János cu poporanismul românesc. Volumul mai cuprinde evocarea unor personalități, lucrări și publicații care au jucat un rol însemnat în cercetarea și susținerea legăturilor cultural-spirituale româno-maghiare (Ács Károly, Bitay Árpád, Ion Chinezu, Kakassy Endre, revista clujeană „Cultura” din 1924, „Familia” din Oradea). Studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
materialului poetic țâșnit din Sturm und Drang-ul ultimului deceniu”. Interesante sunt și interviurile cu Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu (care afirmă că „romanul, aproape inexistent înainte de război, la noi este azi cu mult superior poeziei”), cu E. Lovinescu despre locul poporanismului în istoria civilizației române și despre „căderea” sa în alegerile pentru Academia Română, cu Camil Petrescu, despre piesa Suflete tari, despre școlile literare și procesul de creație, despre piesa Mitică Popescu și despre fenomenul literar al vremii. De asemenea, convorbirile cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
1/1905), capitol din viitorul studiu Spiritul critic în cultura românească. În alt articol, Doi critici și mai mulți scriitori (2/1905), Ibrăileanu demonstrează lipsa de fundament a acuzațiilor aduse de H. Sanielevici operei lui M. Sadoveanu, iar în articolul Poporanismul (3/1906), precizează că ideea „întoarcerii la popor”, promovată de „Sămănătorul”, aparține curentului de la „Dacia literară” (1840). După cinci numere, C. n. își încetează apariția. Seria a doua, apărută la București, are caracter mai mult teoretic. Sanielevici duce acum o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
că ideea „întoarcerii la popor”, promovată de „Sămănătorul”, aparține curentului de la „Dacia literară” (1840). După cinci numere, C. n. își încetează apariția. Seria a doua, apărută la București, are caracter mai mult teoretic. Sanielevici duce acum o campanie agresivă împotriva poporanismului „Vieții românești”, identificat cu sămănătorismul, dar mai cu seamă împotriva literaturii lui M. Sadoveanu, într-un lung serial de articole: Ce a însemnat „Curentul nou” de la 1906 (1/1920), Poporanismul liberal și poporanismul conservator (3/1920), Falimentul poporanismului (4/1920
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
mai mult teoretic. Sanielevici duce acum o campanie agresivă împotriva poporanismului „Vieții românești”, identificat cu sămănătorismul, dar mai cu seamă împotriva literaturii lui M. Sadoveanu, într-un lung serial de articole: Ce a însemnat „Curentul nou” de la 1906 (1/1920), Poporanismul liberal și poporanismul conservator (3/1920), Falimentul poporanismului (4/1920). În paginile celei de-a doua serii a revistei, publică schițe și nuvele Jean Bart, Bucura Dumbravă, Constanța Marino-Moscu, Al. Cazaban, Ludovic Dauș, Tudor Măinescu, G. Rotică, iar versuri semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
Sanielevici duce acum o campanie agresivă împotriva poporanismului „Vieții românești”, identificat cu sămănătorismul, dar mai cu seamă împotriva literaturii lui M. Sadoveanu, într-un lung serial de articole: Ce a însemnat „Curentul nou” de la 1906 (1/1920), Poporanismul liberal și poporanismul conservator (3/1920), Falimentul poporanismului (4/1920). În paginile celei de-a doua serii a revistei, publică schițe și nuvele Jean Bart, Bucura Dumbravă, Constanța Marino-Moscu, Al. Cazaban, Ludovic Dauș, Tudor Măinescu, G. Rotică, iar versuri semnează Ludovic Dauș și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
agresivă împotriva poporanismului „Vieții românești”, identificat cu sămănătorismul, dar mai cu seamă împotriva literaturii lui M. Sadoveanu, într-un lung serial de articole: Ce a însemnat „Curentul nou” de la 1906 (1/1920), Poporanismul liberal și poporanismul conservator (3/1920), Falimentul poporanismului (4/1920). În paginile celei de-a doua serii a revistei, publică schițe și nuvele Jean Bart, Bucura Dumbravă, Constanța Marino-Moscu, Al. Cazaban, Ludovic Dauș, Tudor Măinescu, G. Rotică, iar versuri semnează Ludovic Dauș și Al. Claudian. O „cronică plastică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
Bacovia, atinge cu adevărat umanul. Tonul pur, liric, se iscă tocmai din disperarea sa neagră și incurabilă. Mereu autentic, Bacovia ne marchează și ne rămîne pentru totdeauna foarte aproape". În atmosfera românească a debutului bacovian, una marcată de semănătorism și poporanism, apariția Plumbului ne racordează instant la Occident: "O apariție de un asemenea calibru pe piața literară reprezintă un fenomen, în special printr-un fapt capital ce ține de geografie: occidentalitatea la marginea Europei. Bacovia este un "occidental" la gurile Dunării
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Radu R. Rosetti, Familia Rosetti, I, București, 1938, 231, 234, 244, 153, 268, 271; Predescu, Encicl., 740-741; Călinescu, Ist. lit. (1941), 600-601, Ist.lit. (1982), 677-678; Sevastos, Amintiri, 214-218; Ciopraga, Lit.rom., 582-586; Vasile Netea, Rosetteștii, „Magazin istoric”, 1972, 3; Ornea, Poporanismul, 128, 339; Scrisori către Ioan Bianu, IV, îngr. și pref. Marieta Croicu și Petre Croicu, București, 1978, 123-207; Gala Galaction, Opinii literare,îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1979, 259-261; Piru, Ist. lit., 243-244; Ornea, Interpretări, 84-165; Z. Ornea, Amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]