260 matches
-
modernism” constituie eticheta aplicată ultimelor forme de expresie ale spiritului inovator În planul creației artistice. În sfera conceptului de modernism intră toate manifestările avangardei literare de după 1916. Dacă Înainte de Primul Război Mondial principalele discuții din reviste aveau În vedere sămănătorismul, poporanismul si simbolismul (singurul curent specific literar fiind simbolismul), În perioada interbelică, disputele literare se duc În jurul antitezei modernism tradiționalism. Cuvântul care denumește mișcarea propriu zisă a apărut În tezele lui Eugen Lovinescu, referitoare la dezvoltarea literaturii; ele privesc principalele elemente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literar este anul 1840, când În revista „Dacia literară”, M. Kogălniceanu a publicat articolul „Introducție”. Acest articol impunea conceptul de specific național, prin cele trei surse de inspirație ale operelor literare: istoria națională, folclorul românesc și natura patriei. De asemenea, poporanismul și sămănătorismul, apărute la Începutul secolului al XX-lea, au Încercat să protejeze valorile tradiției românești, Însă au provocat reacții adverse, prin exagerarea ideei de autohtonism, idealizand realitatea. Scriitorii aparținând acestor ideologii au păstrat un devotament exagerat pentru trecut. O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a publicat trei volume de povestiri agreabile: Povești, Povești franceze, Povești de pretutindeni*. Al. Cazaban, născut în 1876, este un povestitor umoristic de talent, ca și Al. Ciura, atras de Visuri trecute, Icoane, Amintiri. Kirițescu se inspiră cu înflăcărare din "poporanism". Virgil Cioflec este un pictor al sufletelor. V. Crăsescu, prin Spirea, ne dă un tablou captivant al vieții pescarilor din Dobrogea în bălțile în care se întinde Dunărea. Tipul său de evreu din Ovreiul are relief. Ion Creangă atince, în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
1908); Mille și G. Panu au dat importante studii de sociologie. Tereza Strătilescu a publicat în engleză o completă și importantă contribuție la chestiunea țăranilor de la Dunăre problemă de o actualitate arzătoare care umple programul noii școli a țărănismului sau poporanismului. Să nu uităm excelentele studii ale lui Nicolae Xenopol, directorul interesantei reviste Le Mouvement économique. Juriștii România are juriști eminenți, profesori sau magistrați: Alexandrescu; G. Cantili; Teodorian-Carada, născut la Craiova în 1868, a consacrat trei volume importante dreptului canonic oriental
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
larg deschise toate posibilitățile pentru viitorul nostru național”. Împreună cu Stere, la „Viața românească” s-au situat pe aceeași poziție Radu Rosetti, s-au situat pe aceeași poziție Andrei Corteanu, Alexis Nour, Axente Frunză ș.a. Colaborator al revistei și exponent al poporanismului, Radu Rosetti - boier de viță veche, din marea familie a Rosetteștilor, cum remarcă G. Călinescu în a sa Istorie a literaturii române - era cunoscut atunci pentru articolele din „Revista nouă”, „Analele Academiei”, „Viața românească”, pentru romanele Cu paloșul (1905), Păcatele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Bacovia, atinge cu adevărat umanul. Tonul pur, liric, se iscă tocmai din disperarea sa neagră și incurabilă. Mereu autentic, Bacovia ne marchează și ne rămîne pentru totdeauna foarte aproape". În atmosfera românească a debutului bacovian, una marcată de semănătorism și poporanism, apariția Plumbului ne racordează instant la Occident: "O apariție de un asemenea calibru pe piața literară reprezintă un fenomen, în special printr-un fapt capital ce ține de geografie: occidentalitatea la marginea Europei. Bacovia este un "occidental" la gurile Dunării
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916), C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului, ca fondator al revistei Viața românească, ca profesor și rector al Universității ieșene, s-a remarcat ca o mare figură a gândirii social-politice românești. Născut la 1/13 iunie 1865, în localitatea Cerepcău din județul Soroca, C. Stere a primit
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și formând un cerc de intelectuali strâns uniți în jurul revistei, C. Stere a reușit să deschidă în mișcarea culturală a Iașilor o epocă de însuflețire și de prestigiu. Având în frunte un membru marcant al partidului liberal, pe doctrinarul poporanismului, C. Stere, primind, sub o formă sau alta, din partea acestui partid, un sprijin material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
explicația faptului că cei mai mulți dintre creatorii provinciali dedicați localismului au rămas până astăzi scriitori fără notorietate, înscriși doar în listele de personalități locale. Un alt curent tradiționalist inițiat la începutul secolului XX, cu continuitate spre deceniile interbelice, este reprezentat de poporanismul promovat de Constantin Stere ce se fundamenta pe ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
poate arăta că ecologismul este compatibil cu liberalismul în sensul că el este, în primul rând, o ideologie a libertății. Dar ecologismul poate fi și conservator, împotriva progresului. De exemplu, tradiționalismul și modelul creșterii zero. Viața la țară, agricultură ecologică, poporanism, semănătorism, țărănism, sunt tot atâtea etichete pentru o orientare conservatoare. Dar dacă ecologismul poate fi armonizat cu orientări politice atât de diferite, atunci se pune întrebarea dacă ecologismul mai poate fi considerat o ideologie politică. Cred că se poate argumenta
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ie medieval? ?i modern? rom�neasc?, Editura Dacia, Cluj, 1985, p. 294). �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea s-au conturat c�teva orient?ri ce au cristalizat op?iunile fundamentale existente �n societatea rom�neasc?: ��poporanismul av�nd �ntre reprezentan?i pe Constantin Stere (1864-1936) cel care consideră prioritar? pentru societatea rom�neasc? �problemă agrar?� deoarece ??r?nimea era clasa majoritar?, sau pe Solomon Katz � alias Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) care spunea c? societatea rom�neasc? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o limbă la alta ponderea acestor baze, existînd și cîteva situații în care unele dintre ele nu sînt prezente. Ca limbă romanică, româna a moștenit cuvîntul popor (lat. populus) de la care a realizat derivate, de obicei, după modul străin (poporan, poporanism, poporanist), însă familia acestui cuvînt a fost completată îndeosebi prin elemente împrumutate din franceză și din latină: popula (< fr. peupler), popular (< fr. populaire, lat. popularis), popularitate (< fr. popularité < lat. popularitas, -atis), populariza (< fr. populariser), populație (fr. population, lat. populatio, -onis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
politică, la București. În Ardeal a existat generația memorandiștilor, inițiatoarea rezistenței împotriva politicii ungurești; generația socială (care apare în jurul anului 1907, an al răscoalelor țărănești. Ea a cuprins curente divergente: "semănătorismul" legat de numele lui N. Iorga și A.C. Cuza, "poporanismul" legat de Constantin Stere. Revistele acestei generații au fost "Semănătorul" și "Viața Românească"); generația unirii (numită și de foc, de sacrificiu, a gândirii după numele publicației " Gândirea"). Figuri cunoscute ale acestei generații: Nae Ionescu, Goga, Blaga, Crainic, Șeicaru, Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dreapta. Era o lume predominant rurală, În sens atât real, cât și simbolic, iar țăranul, cu mentalitatea lui de mic proprietar, nu se lasă ușor tentat de ideologiile de stânga. Paradoxal, chiar stânga românească avea reflexe de „dreapta“. Este cazul „poporanismului“ Înaintea Primului Război Mondial și al ideologiei țărăniste În perioada interbelică. Idealul proclamat era rural, nu citadin: o societate românească de mici proprietari. Departe de proiectul industrial și colectivist al comunismului, dar și de social-democrația modernă. Socialiștii și comuniștii au avut o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Este vorba, pe de o parte, de mișcarea culturală sămănătorismul, manifestată cu putere în perioada apariției revistei "Sămănătorul", îndeosebi în anii cînd la conducerea acesteia se afla Nicolae Iorga (1903-1906) și, pe de altă parte, de curentul de idei politico-ideologice, poporanismul, întemeiat, în perioada 1893-1914, de Constantin Stere și Garabet Ibrăileanu și promovat cu consecvență în paginile revistei "Viața românească" (1906-1914). Prin simpatia pe care o manifestau față de lumea satelor, sămănătorismul și poporanismul au creat o atmosferă favorabilă în jurul școlii rurale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de altă parte, de curentul de idei politico-ideologice, poporanismul, întemeiat, în perioada 1893-1914, de Constantin Stere și Garabet Ibrăileanu și promovat cu consecvență în paginile revistei "Viața românească" (1906-1914). Prin simpatia pe care o manifestau față de lumea satelor, sămănătorismul și poporanismul au creat o atmosferă favorabilă în jurul școlii rurale, neglijată în deceniile anterioare. În perioada interbelică, în politica școlară și în pedagogia românească se vor mai întîlni totuși ecouri tîrzii, dar puternice, ale acestor două tendințe. 5.1. Școala în perioada
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Aceste cercetări au fost puternic orientate spre mediul rural. Deși România făcuse pași însemnați în dezvoltarea industriei, economia sa continua să aibă un caracter predominant agrar, iar marea majoritate a populației (peste 80%) o constituia țărănimea. Ideile mai vechi ale poporanismului, puse în circulație în jurul anului 1900, au fost reluate, îndată după război, de mișcarea țărănistă. Preluarea a fost cu atît mai ușoară cu cît ideologul poporanismului, Constantin Stere, a fost unul din fondatorii țărănismului. Statul român, afirma el în 1921
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
iar marea majoritate a populației (peste 80%) o constituia țărănimea. Ideile mai vechi ale poporanismului, puse în circulație în jurul anului 1900, au fost reluate, îndată după război, de mișcarea țărănistă. Preluarea a fost cu atît mai ușoară cu cît ideologul poporanismului, Constantin Stere, a fost unul din fondatorii țărănismului. Statul român, afirma el în 1921, nu poate fi decît un stat țărănesc, pentru că poporul român e un popor de țărani, iar munca țărănească condiționează întreaga viață economică și socială (27, p.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sus, cultivarea patrimoniului rural urma să se facă în spirit critic; nu totul putea fi acceptat pentru simplul fapt că era o expresie a tradiției. Stanciu Stoian a preluat, în faza de început a activității sale teoretice, unele din ideile poporanismului, care vedea împlinirea procesului de civilizare a satului doar prin adopțiuni din lumea modernă industrială. Mai tîrziu, spre sfîrșitul deceniului al patrulea, prin contactul cu literatura maxistă, imaginea asupra lumii din mediul urban și a evoluției societății în general, va
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al țării. Avea în vedere nu criteriul etnic, ci capacitatea de a exprima la modul optim spiritualitatea, istoria, tot ceea ce reprezintă trăsăturile noastre caracteristice. Aici a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea poporanismul, curent literar și social, al cărui strălucit exponent, G. Ibrăileanu, a declanșat discuția despre specificul național, având alături ideologi, teoreticieni și critici, care, timp de aproape trei decenii au dezbătut această problemă nici astăzi epuizată. Dacă ni se cere în ce măsură
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
au dăruit României o cultură, erau ostile evreilor, se Înțelege că și cultura produsă de ele trebuie să poarte același caracter evreofob. Și, Într-adevăr, toate curentele noastre culturale vibrează, În deosebite grade, de antisemitism”. După ce comentează evreofobia din cadrul junimismului, poporanismului, naționalismului și chiar socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916ă, C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului, ca fondator al revistei Viața românească, ca profesor și rector al Universității ieșene, s-a remarcat ca o mare figură a gândirii social-politice românești. Născut la 1/13 iunie 1865, în localitatea Cerepcău din județul Soroca, C. Stere a primit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
țara și formând un cerc de intelectuali strâns uniți în jurul revistei, C. Stere a reușit să deschidă în mișcarea culturală a Iașilor o epocă de însuflețire și de prestigiu. Având în frunte un membru marcant al partidului liberal, pe doctrinarul poporanismului, C. Stere, primind, sub o formă sau alta, din partea acestui partid, un sprijin material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în a impune nondiscriminarea, nici măcar presa nu o aude, decât cu referire la cazuri de scandal. Dacă mă gândesc bine, în tradiția noastră nu liberalismul, social-democrația, necum feminismul sau ecologia au fost mișcări populare. Populare au fost, mult mai degrabă, poporanismul, legionarismul, naționalismul. Lupta pentru drepturi individuale și nedisciminare nu a atins niciodată cotele de popularitate ale bătăii pentru entități abstracte: nația, poporul, românismul. Cea dintâi luptă este desconsiderată de prea mulți. Nici mass-media nu se pot ascunde cu grație de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
refugia la Paris, în atentatul pus la cale de "Conspirația" Confederativă. 105 Aici în sensul particular pe care cuvîntul îl are pentru diplomați. 106 De fapt "populist" în sensul corect al termenului, care desemnează ceea ce s-a chemat la noi "poporanismul". 107 Numele a doi arhitecți austrieci, tatăl și fiul, care au dat Vienei principalele ei edificii baroce (palatul de la Schönbrun etc.). 108 Rodjestvenski este numele corect. 109 În dreptul portului Kingston upon Hull, crezînd că are de a face cu flota
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]