564 matches
-
zgomot. [12 august 1877] FRANCIA ["PRESA" ESTRAGE... "] "Presa" estrage din ziare franceze știrea că aniversarea zilei împăratului Napoleon a fost serbată anul acesta la Paris c-un entuziasm mult mai mare decât anii trecuți. Te-deumul a fost asistat de o populațiune imensă, iar stradele erau îndesate de public, și viorelele impodobeau jachetele întocmai ca în zilele de glorie ale lui Napoleon. După finele missei, mulțimea și-a unit glasul în strigătul: "Vive Napoleon IV", la care câțiva au încercat a răspunde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Așa, s-a zis că cere egala îndreptățire a jidanilor (fiind justă). Dar nu-i adevărat c-a cerut-o, cum nu-i adevărat că o asemenea faptă e justă. Nu poate fi just de-a lăsa mâna liberă asupra populațiunei întregi {EminescuOpIX 458} unor oameni cărora religiunea lor (Talmudul) le ordonă de-a urî și înșela pe creștini. Învoit n-a fost numai cu modurile de dezlegare a cestiunii izraelite. S-a zis că e francmason și prin asta cosmopolit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și mai departe. Cunoscutul[ui ] Roesler, care nu îngăduie românilor să trăiască în țărele de azi decât după începutul secolului XIII, îi vine mai lesne a admite că acea mănăstire Stăneștii din 1114 ar fi putut fi slavică, călugării slavi, populațiunea din România slavă! Dar ipoteza învățatului Cipariu, oricât de fundată în generalitatea sa, se întemeia pe o eroare esențială făcută în citirea inscripțiunii tocmai de cei cari nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și Miklosich, autorități în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un secol distanță. Aparent surprins de succesul inițiativei sale, ministrul concluziona, în urma analizei semnalelor din țară, că "serbarea școlară de 10 Maiu a reușit pe deplin [...]. A fost o serbare generală, la care în multe părți s-a asociat întreaga populațiune"144. Observând rezultatele, și-a îngăduit un ton mai imperativ, care masca intențiile coercitive sub deviza respectării dorinței populare: "când o simplă recomandare, cum a fost circulara din 22 aprilie, întâlnește o asemenea primire prin toate orașele și orășelele și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de curând serba Unirea tuturor celor care vorbim dulcea și frumoasa limbă românească"156. Toate relatările despre eveniment notau participarea intensă a locuitorilor, impresionați de spectacolul oferit: "străzile erau literalmente înțesate de lume [...] entuziasmul școlarilor electrizase până și pe heteroclita populațiune din a doua capitală a Țărei"157; "în fața mulțimii [aflate în Piața Unirii] [...], cu un entuziasm de nedescris, elevii școalelor au cântat diferite cântece naționale și au jucat Hora Unirei"158. În final, invocarea fidelă a trecutului glorios "în același
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întreg, supremația culturii extrafine din Budapesta și Viena, poate fi visul diplomaților de la Post, dar exemplul României ar trebui întipărit în mintea popoarelor de peste Dunăre, ar trebui să li se spună că protectoratul Austriei este echivalent cu sărăcia, cu stoarcerea populațiunilor prin agenți economici fără patrie și că acelea n-ar forma decât terenul de nutrițiune al dezvoltatelor sisteme intestinale de la bursa din Viena." (Planul unei confederațiuni balcanice). Eminescu nu neagă beneficiile unei confederațiuni balcanice, dar aceasta să nu atârne de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a rasei slave". După semnatari, a primi Dobrogea însemna "a ne amesteca cu rasa slavă din Bulgaria" și a pierde importanța noastră istorică. Fără a cunoaște realitățile etnice și istorice ale Dobrogei, parlamentarii noștri considerau că teritoriul este locuit de "populațiuni sălbatice" pentru supunerea cărora țara ar trebui să întrețină acolo "o armată considerabilă", "va să zică mai multe milioane ce se vor cheltui pe fiecare an, va să zică o cauză de slăbiciune economică a statului român". În plus, Dobrogea li se părea a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
proprietății private a statului, precum stă lucrul la noi în România, a deposeda pe turci, tătari, români și bulgari pentru a parcela pământul lor, câștigat cu sudori și cu sânge, la coloniști ar însemna a-și atrage de la început ura populațiunilor, ba a ajunge la conflicte sângeroase chiar. Elementele turanice în Dobrogea ne trebuie tocmai pentru că nu sunt slave. Ele trebuie cruțate, trebuie să se simtă în patria lor veche, dar într-o mai bună stare, sub o mai bună administrație
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
politică, învățătorii pedagogi; pe când adică va fi școala școală, statul stat și omul om, precum e în toată lumea, iar nu ca la noi - adică ca la nimeni.” Școala nu putea să funcționeze normal în situația în care „starea economică a populațiunii noastre rurale e sub orice critică și cauzele sunt: dările peste măsură de grele, aruncate atât în comună cât și de stat asupra acestor nefericite populații. Pentru a plăti aceste contribuții, oamenii își vând munca lor ș-a copiilor pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de școală tc "Organizatorul de școală " Avem nevoie, credea Eminescu, de un „sistem de organizare care să isvorască din studiul profund și conștiincios al trebuințelor noastre locale și care să fie potrivit cu puterile intelectuale și cu mijloacele de avuție ale populațiunilor noastre”. Citatul de mai sus l-am desprins dintr-un articol publicat în Timpul din 6 decembrie 1881, ca atitudine redacțională, constituind un comentariu ulterior la un „răspuns” prezentat de Maiorescu la „mesajul tronului” și în care se înfățișa concepția conservatoare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a treia datorie de împlinit, cea de popularizare a științei. În consonanță cu spiritul democratic, care domina vremea, școala studiilor superioare trebuie să țină un contact cu pătura intelectuală a națiunei și să deștepte în cercurile cele mai largi al populațiunei dragostea de știință și respectul față de achizițiile ei.” (Pușcariu, 1921b, p. 8) Cum vedea savantul clujean îndeplinit acest program? „Răspândind cultura științifică în păturile cele mai largi ale societății” prin: a) deschiderea de cursuri populare la care să aibă acces
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
curs în coloanele Neamului românesc, păstrându-l totuși ca specimen interesant în arhiva lui (Ibid., 110). Este și cazul altui text, pilde rare, unde tânărul istoric saluta reuniunea unor fruntași din județul Dâmbovița spre a discuta "modul de a propovădui populațiunii rurale să-și conserve neamul și patrimoniul" (Ibid., 113). Ideea de a trezi și concerta spiritele apare la Pârvan ca o dramatică obsesie, cu accente de mesianism impacient și izbucniri de mânie punitivă. Ca și Eminescu, el nu ignoră "mizeria
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Lapedatu în cultura...p. 103. 19 ,,Viitorul”, an XVIII, nr. 5179, București, 11 iunie 1925. 20 Ibidem, an XXII, nr. 4162, 12 ianuarie 1929. 21 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 104. 52 ordine morală pentru noi față de o populațiune care a fost atâta timp lipsită de frumusețea graiului și a gândirii noastre”22. Numeroase instituții, societăți, organizații s au bucurat de sprijin bănesc și moral din partea ministrului. În cursul anului 1925, Muzeul Limbii Române primea subvenții din partea ministeriatului condus
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Lapedatu în cultura...p. 103. 19 ,,Viitorul”, an XVIII, nr. 5179, București, 11 iunie 1925. 20 Ibidem, an XXII, nr. 4162, 12 ianuarie 1929. 21 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 104. 52 ordine morală pentru noi față de o populațiune care a fost atâta timp lipsită de frumusețea graiului și a gândirii noastre”22. Numeroase instituții, societăți, organizații s au bucurat de sprijin bănesc și moral din partea ministrului. În cursul anului 1925, Muzeul Limbii Române primea subvenții din partea ministeriatului condus
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
23 septembrie 1940 înaintată primăriei Vaslui, șeful comunității evreiești din Vaslui scria următoarele: „...avem onoarea a vă ruga să bine voiți a ne aproba un car cu piatră de râu, pentru cuptorul de aburi dela Baia Comunităței, care deservește întreaga populațiune a orașului precum și în mod gratuit pe cei săraci de ori ce confesiune. Primiți, vă rugăm, stima noastră”. În colțul din dreapta, jos, generalul a pus următoarea rezoluție: „23/09/40. Domnule Munteanu, dacă mai este piatră de la pavarea străzilor dați
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comunei dvs. (subl.ns.)”. După debitarea acestor prostii la fel de folositoare unei grave crize alimentare ca și „leii sovietici”, înalt-competentul funcționar ministerial cerea următoarele: „... binevoiți, vă rugăm a raporta Ministerului măsurile pe care le-ați luat în acest scop, pentru aprovizionarea populațiunei (subl.ns.)”. o. „Am comunicat stației C.F.R. Bârlad necesarul de vagoane” După cum se știe, tenacitatea poate fi supărătoare dar de multe ori benefică mai ales atunci când e vorba de nevoile stringente ale unei comunități. Așa s-a întâmplat și la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
efectuate în anii 1884, 1889 și 1894. Acestea au avut la bază prevederile legii de constatare și percepere a contribuțiunilor directe din 10 Martie 1882, ce au permis, prin intermediul calculelor și deducerilor indirecte, formularea unor ipoteze cu privire la numărul probabil al populațiunii (pentru exactitate, criteriul se numea Populațiunea probabilă). Articolele legii din anul 1882 pun în evidență caracterul fiscal al operațiunilor de numărare a locuitorilor țării, acestea având menirea de a înlesni recensământul fiscal, în vederea întocmirii bazei de așezare a impozitelor. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1894. Acestea au avut la bază prevederile legii de constatare și percepere a contribuțiunilor directe din 10 Martie 1882, ce au permis, prin intermediul calculelor și deducerilor indirecte, formularea unor ipoteze cu privire la numărul probabil al populațiunii (pentru exactitate, criteriul se numea Populațiunea probabilă). Articolele legii din anul 1882 pun în evidență caracterul fiscal al operațiunilor de numărare a locuitorilor țării, acestea având menirea de a înlesni recensământul fiscal, în vederea întocmirii bazei de așezare a impozitelor. În absența unor criterii moderne de recenzare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următoarea: „...cred că evacuarea recruților cu instructorii necesari, este o măsură bună din punctul de vedere al instruirii lor, care se va putea face mai bine și mai în liniște (...) Trebuie însă bine motivată nevoia militară spre a nu alarma populațiunea”. Comandantul Armatei a-II-a, generalul Alexandru Averescu, și-a exprimat următoarea opinie: „...ca regulă generală ar trebui ca toate evacuările depozitelor să se facă sub aparența împlinirii golurilor la armatele de operațiuni, atât în oameni cât și în echipament și material
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a început să-și ducă o activitate organizată începând în cursul lunei iunie 1947 când un grup de avocați evrei din cadrul C.D.E. au hotărât înființarea Resortului juridic”. Scopul fusese precizat în acest referat, fără echivoc: „..rezolvarea tuturor chestiunilor care interesau populațiunea evreească din acest oraș și județ care aveau legătură prin natura lor cu Justiția (subl.ns.)”, prin urmare, și cu codul penal, foarte posibil. În spiritul de solidaritate (aproape) specific oricărei minorități naționale, toate serviciile juridice urmau a fi acordate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a fi acordate gratuit, făcându-se, inclusiv „...redactarea acțiunilor și susținerea lor în fața instanțelor judecătorești (...) în mod cu totul gratuit”. Pentru a putea beneficia din plin de generoasele clauze ale „Legii cetățeniei”, avocații evrei vasluieni își luaseră angajamentul „...ca întreaga populațiune evreească să-și poată îndeplini toate formalitățile necesare pentru căpătarea drepturilor cetățenești”. Cei doi șefi ai resortului juridic ( avocații Elias Gold și M. Solomon) se lăudau că până la data întocmirii referatului, „...au obținut cetățenia română 320 de persoane (evrei, n.a.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ceva mai sus, preț de câteva rânduri, cum că acest resort îi apăra și pe evreii intrați în conflict cu legea penală, iată dovada scrisă în referat de către E. Gold însuși: „În afară de aceasta (cetățenia, n.a.), pentru a veni în sprijinul populațiunei evreești paupere, resortul juridic a stat la dispoziția ei dând consultațiuni și în ceia ce privește celelate nevoi economice și sociale ale sale (subl.ns.)”. Dar, care erau acelea? Iată răspunsul: „S’au dat consultațiuni cu privire la legea chiriilor, Legea evaziunii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și în ceia ce privește celelate nevoi economice și sociale ale sale (subl.ns.)”. Dar, care erau acelea? Iată răspunsul: „S’au dat consultațiuni cu privire la legea chiriilor, Legea evaziunii fiscale (subl.ns.), îndeplinind formalitățile necesare pentru a da astfel și populațiunei evreești posibilitatea de a se conforma dispozițiunilor luate de către Guvern pentru refacerea și redresarea economică a țării”. La finalul referatului, avocatul Gold nu a uitat nici de munca dezinteresată a altui confrate, I[ulius] Kremer, pe care l-a încondeiat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
De altfel, după reînființarea județului Vaslui în anul 1968, cotidianul local (apoi săptămânalul) a purtat același nume ca și al predecesorului său. Credem că acest „referat” a fost întocmit undeva, pe la începutul anului 1948, deoarece formula de sfârșit fusese următoarea: „...populațiunea evreească să-și alăture toate forțele sale democratice pentru întărirea regimului de democrație populară în fruntea căruia se află Partidul Muncitoresc Român”, or, după cum se știe, acest partid a fost înființat în perioada imediat următoare după plecarea regelui Mihai I
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Felder, S. Groper, av. Kremer și Max Leibovici”. La nivelul administrației orașului, îi aveau infiltrați solid pe „Milu Erlichman, ajutor de primar și Elias Schulimsohn, secretarul Primăriei Vaslui”, care primiseră ca sarcină „de partid” și de CDE, „...verificarea eliberării buletinelor populațiunei evreești”. Iată că balul evreiesc nu a fost făcut degeaba, odată ce am găsit în acest document și suma rezultată din încasări: „...42.000 de lei neto, care a fost afectată fondului electoral”. Potrivit aceluiași document, vorbitorii de pe la diferite mitinguri și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]