4,442 matches
-
cea română un dramaturg pe măsura lui Caragiale. S-au instalat în literaturile lor naționale în regim monoic și în afara timpului. Chiar dacă în a doua jumătate a secolului al XlX-lea există romancieri portughezi care reiau temele queirosiene, care își populează romanele cu personaje inspirate de Os Maias (de exemplu Abel Botelho, Lourenço Pinto, Teixeira de Queirós), mediocritatea absolută a literaturii acestora nu face decît să lumineze distanța enormă care îi separă de Eça. Iar secolul XX, secolul romanului portughez, nu
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
un rock care imprimă un dinamism adesea visceral scenelor de violență a mișcărilor revendicative. Există decupaje ficționale care încearcă să prindă atmosfera epocii, cu cenușiul murdar al străzilor și clădirilor, cu mizeria unor cartiere muncitorești, cu galantare goale și cozi populate de o mulțime letargică pentru a ilustra și criza economică reală cu care se confruntă Polonia în anii ’80. Filmul prinde culoare în obraji, dar și aceasta aparține primei vârste a colorului, înfățișându-ne un Walesa roșu în obraji, cu
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
chip de cowboy, de membri ai Poliției Regale Călări din Canada. S-a îndreptat apoi spre cimitir. Vechile case de cărămidă, zugrăvite în roz sau albastru celest, împrejmuite cu gărdurariță sau cactuși. La asfințit, descifra inscripțiile, numele care i-au populat copilăria, ale unor familii care au dispărut, fiind înghițite de acel Buenos Aires al anilor ’30, când toate acele sate de la câmpie au fost decimate de criză, lăsându-și morții și mai singuri ca înainte. Familia Peña. Acolo era mormântul unde
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
crimele istoriei, și ideologiile, și „omul-detritus“, și „poporul-peluză“, și biblioteca, și starurile muzicii, și peliculele celebre, și pânzele pictorilor, și dragostea, și Wonderland, și timpul biblic, și panorama deșertăciunilor, „Poienița druidică e Cetatea ideală a lui Francesco di Giorgio Martiri, populată de personajele lui Giorgio de Chirico“, „Poienița druidică e un perete desenat de Perjovski“, „Poienița druidică e pianul preparat al lui John Cage“, „Poienița druidică este aruncarea de zaruri a lui Mallarmé“, „Poienița druidică e un motor de căutare“, „poienița
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
sunt pagini întregi de evocare a meseriilor bucureștene dispărute și a copilăriei în mahalaua Oborului și pe Calea Moșilor - pagini de mare culoare, farmec și pitoresc melancolic. Tot așa cum nenumărate figuri de scriitori ai epocii - unii activi și în prezent - populează paginile amintirilor (printre ei, o figură misterioasă, un anume Mitică Peristeri, poet, care, „pe la începutul anilor ’50, își pusese amprenta nu numai pe Nichita, ci și pe prietenii lui, Ionel Vianu și Matei Călinescu”). Autoironic și bășcălios, direct și fără
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
Meursault aflat într-o situație similară. Hitler și Jurassic Park Dintr-un documentar în mai multe episoade, realizat de doi profesori de la Universitatea din Cardifff și difuzat pe National Geographic, aflăm că naziștii, bazându-se pe geneticienii vremii, urmăreau să populeze pădurea poloneză Bialoweza cu animale demult dispărute, pe care încercau să le aducă la viață, în special bouri, de dimensiuni impresionante. Astfel, omul arian ar fi vânat asemeni strămoșilor lui din triburile germanice, pe teritorii vaste pline de specii dispărute
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
întregii țări. Luptători anticomuniști, „Haiducii Muscelului”, destine ale unor oameni harnici, frânte de teroarea comunistă, prin naționalizare, persecuție și închisoare, intelectuali de nivel național, preoți, medici și învățători, care se dedică progresului comunei Domnești - o întreagă pleiadă de oameni deosebiți populează paginile acestui volum - destine pe care autorul le consideră demne de scrisul său. Îi urăm domnului Ion C. Hiru noi succese pe drumul spre o împlinire superioară. O CARTE CU DEOSEBITE REZONANȚE SUFLETEȘTI ION C. HIRU Ed. Alfa, Iași, 2010
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
o dimensiune a ficțiunilor compensatorii; Lache și Mache pun în scenă „personaje degeminate” cu toate că, temperamental, ele sunt diferite; Odată cu Lefter Popescu asistăm la intrarea în literatură a birocratului, cu tot disgrațiosul devenit normă; Cetățeanul turmentat „seamănă cu acei zani care populează universul burlesc” din commedia dell´arte; tot în „carnavalul pasiunilor” din O scrisoare pierdută, Cațavencu întruchipează „excesul retoric, enormitățile debitate sunt retorici și în spațiul ei iau naștere paradoxul la confiniile cu nonsensul”. Peste tot concluzii seducătoare, cum e aceasta
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
gaura cheii din misterioasa sală a caloriferelor sunt tot atâtea locuri mitice, prin care descoperă lumea "Mircică", fiul tehnicianului Costel și al Mariei, muncitoare la fabrica de covoare. De la perimetrul blocului, imaginația copilului avansând în explorarea febrilă a orașului se populează cu obiecte-simbol, care îi vizitează obsedant visurile și memoria: ascensorul, statuile din parc, felinarele, șinele de tramvai, reclamele luminoase, cinematograful, cavourile din cimitir. Demn de atenție este și sensul dat frânturilor de natură încrustate în perimetrul cimentat al capitalei. În
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
ni se potrivesc. Întocmai la fel cum decidem că ni se potrivește un pantof, sau o culoare. Sinele în devenire este un sine responsabil exclusiv de ceea ce este și mai cu seamă de ceea ce vrea să fie. Iar un univers populat de asemenea făpturi o uriașă reuniune de mici-universuri, fiecare cu legile sale. Jason D. Hill- Becoming a Cosmopolitan. What It Means to Be a Human Being in the New Millennium, Rowman and Littlefield Publishers, 2000, 240 pag.
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
defectele sale, unul din cei din urmă reprezentanți la noi ai școlii romantice apusene." Această școală romantică, din justificate idealuri naționale, a ținut să glorifice istoria unui popor, destinul său în lume, a creat o întreagă literatură înflăcărată și extatică, populată cu eroi de legendă, ideali și invulnerabili. Această "strălucitoare lumină" se obținea însă adeseori prin eludarea unor date ale izvoarelor istorice sau prin hiperbolizarea altora. Construcțiile istoriografice care s-au înălțat pe aceste șubrede postamente - vecine cu beletristica - au cucerit
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
potrivit sondajelor realizate la ieșirea de la urne, că doctorul l-a băgat definitiv la reanimare pe nefericitul îngropător de bani publici în asfaltul șoselelor. Spre seară, scrie reporterul Mediafax, sediul PD-ului până atunci cam pustiu a început să se populeze. Când noaptea a adus ultimele rezultate ale sondajelor, în vila de pe Aleea Modrogan sardelele s-ar fi simțit înghesuite, iar în curte și pe stradă începuseră să apară simpatizanții fideli și susținătorii partidului. Când s-au anunțat rezultatele sondajelor, tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
evidentă: care sînt ceilalți demoni? Înainte de a-i căuta un răspuns, care depinde, evident, de felul în care citim cartea, merită constatată legătura implicită dintre dragoste și acești "alți demoni". În virtutea acestei legături dezvăluie Marquez, cred eu, o lume romanescă populată de făpturi prigonite de dorințe mai puternice atît decît putința lor de a le rezista, cît și de a le înțelege. Inși însingurați de vreo nefericire petrecută cîndva în existența lor, răvășiți de vreo boală trupească ivită ca pedeapsă pentru
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
iar peste "harta" sentimentelor se abate în permanență umbra unor lucruri dizgrațioase și inutile, care o "decupează", sfârșind prin a-i împrumuta personajului liric aspectul omului-mozaic ce reproduce mimetic aspectul "fragmentarist" al realului. Iar "peisajele" lui Gelu Vlașin vor fi populate, prin urmare, de prezențe hibride, care sunt în același timp (ca la Urmuz) oameni și lucruri. "Cântecul de ospiciu" transformându-se câteodată într-un lamento erotic cu modulații burlești, în care e invocată femeia-obiect. Obsesia devălmășiei de regnuri își găsește
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
-urilor, t-urile ca niște cruci singuratice la margine de drum", au deschis simbolic o tragedie a alienării de celălalt, de lume, de sine. Lowry are o excepțională forță descriptivă. Recompune un univers lichefiat de căldură și alcool, un Mexic populat de umbre, fie ele ale morților, ori ale viilor. Sub pașii lui M. Laruelle, acest Mexic de- vine un univers familiar, un spațiu al regăsirii nostalgice, dar rămîne totuși insolitat prin ciudățeniile sale, păstrate fericit, la un nivel lexical, de
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
părtași la o aventură cu adversari ireconciliabili, corespunzătoare demoniei totalitare. Chiar și fișele, ambiguu repulsive, placate pe o strategie antitetică, participă la denaturarea generală. În memoria naratorului, un fel de martor ocular, Stațiunea alunecă în tenebre. Pe seama colectivității ce o populează asistăm la nesfârșitul cortegiu de umiliri devenit, cu trecerea timpului, mitologie a căderii în abjecție, abuz sistematic, dublat de efemer putrescent. Astfel percepută, așezarea denumită "Stațiunea" trădează o formă de gulaș, în coaja căruia colcăie ură și speranță, deducții și
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
hotărît să mă rup de CNN și televiziunea locală și să merg la iarbă verde, urmînd îndemnul posterului festivalului. M-am refugiat într-o zonă patriarhală din inima metropolei canadiene, cartierul Queen, deopotrivă campus universitar și parc municipal, cu pajiști populate de jucăușe veverițe. În după-amiaza zilei de 11 septembrie 2001, peisajul era neschimbat, doar că scăldat de o muzică liturgică propulsată în surdină de stația de amplificare a unei biserici din preajmă. Slavă Domnului, Normalitatea exista! A doua zi, la
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
o definește poeta (formulă fatal aproximativă, desigur), ea ar fi: "my poetry starts from a mood, it comes about through a violent birth and then tries to enter others (also violently), pushing deliriously on hallucinatory gates." Imagini de delir deci, populînd o lume fragmentată, violentă, schimbătoare: "the girl in the room was fever-green:/ the bed took off and began to fly gently over the roof". Printre ele, luînd parte la violență, plutesc figuri angelice și miracolele se înfăptuiesc în lumina care
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
cântul conștient corelat, la educația cântului în ansamblu, aspecte pe care le probează prioritar instrumentiștii ce aparțin spațiului anglo-saxon, mă refer la veleitățile solistice mai mult sau mai puțin revelate și relevate, uneori estompate dar prezente, în cazul instrumentiștilor ce populează ansamblurile din spațiul spiritual neolatin. Excepțiile, în anume cazuri notabile, nu fac decât să probeze această constatare. Alte aspecte? Publicul meloman dispune de un caiet program prolix, haotic întocmit, nepotrivit redactat. În deschidere, cuvântul de întâmpinare rostit de directorul artistic
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
acordau nici o șansă celor care ar fi vrut să li se sustragă, realitatea acestui timp și a acestei istorii în derivă nu era chiar atît de simplă. Deceniile cinci și șase, cele mai corozive din întreaga perioadă comunistă, nu erau populate exclusiv de oamenii noi, în salopetă, nebărbieriți de două zile și cu șapca pe cap, modelul aproape mitic al momentului, și nici doar de cei care-și desăvîrșiseră studiile în celulele de partid moscovite, pe front sau în lupta conspirativă
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
în romanul lui Florin Șlapac, ci o construcție complicată de lumi suprapuse, oglindite sau ascunse unele în altele între care există pasaje secrete, corespondențe aiuritoare, suprapuneri. Nu pot fi cartografiate, cel mult străbătute de artiștii sau pustnicii debusolați care le populează. Pentru că, nici privite din podul Centrului Duminical, centru privilegiat și unic post de observație, ele nu se arată decît fragmentar. La prima vedere debusolantă, această dispunere etajată a destinelor, amestecă registrul hiperrealist al vieții dezolante ale lui Gașpar, Grégor sau
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
artist complex, extrem de preocupat și muncitor, în sensul cel mai nobil al cuvîntului, dedicat - minte, trup și suflet - teatrului, care a descoperit acum cîțiva ani un culoar liber ca gen și formulă de spectacol și s-a gîndit să-l populeze. La început a fost Pantonimia. A urmat poate cel mai împlinit, rotund și rafinat dintre proiecte, Toujours l'amour, la Teatrul Național din București (sala Atelier). O construcție scenică non-verbală în care armonia dintre idei, expresivitatea și culorile ei, materializarea
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
au edificat propileele templului nostru național. Vederea de aproape i-a împiedicat pe cei mai mulți să perceapă că mai rămăsese mult de cizelat până la finalizarea cornișei și a cheii de boltă. E suficient să voiești, par a ne spune personajele ce populează scena acelui timp. Dar modernizarea va fi dură nu numai în planul ideilor, cât mai ales în cel politic și economic, românii, inclusiv sau mai ales intelighenția, dovedindu-se mai puțin pregătiți să-și asume nu doar binefacerile modernizării, cât
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
pe alții decît stricții contemporani și mai ales pe cei situați în partea de jos a ierarhiei literare, în nici un caz în nomenklatură". Într-adevăr, se conturase, în comunism, o nomenclatură culturală, anexă a celei propriu-zise. Funcționa o zonă "superioară", populată cu personalități "uriașe" și doldora de probleme "vaste", firește cu o coloratură politică, dependente de interesele momentane ale autorităților despotice, care bloca orice controversă, orice rezevă: "Cum puteam discuta eu ceva cu Eugen Barbu, mărturisește dl Alexandru George, care declanșase
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
în singurătatea celulei pe o singură foaie. Scrisul, un pătrat de întunecime, părea țesătura unui păianjen nebun". Dar pentru Andrei Codrescu, biografia autorului este biografia cărților sale. Amănuntele realității își pierd relevanța. Multe dintre personaje, mai ales dintre acelea care populează spațiul românesc - unele păstrate cu numele real (Ion Vidrighin), altele protejate de camuflajul anagramărilor (Lad An, Nister, Stoica, Anrad, Itt etc.) - își pierd "materialitatea" plicticoasă pe care le-ar fi dat-o evocarea memorialistică. Raportarea lui Andrei Codrescu la real
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]