62,496 matches
-
și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese de la rădăcină, exploatate de la filonul inepuizabil folcloric, separate de steril în flotația științei, harului și trudei muzicianului. Fiecare dintre aceste cântece e revendicat de cosmos și la cosmos urcă pe acea scară. Doar maestrul Dumitru Fărcaș
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415001951.html [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
simplu instrument [Alex M. Stoenescu, Istoria loviturilor de stat, vol. 4, partea II, Editura RAO, 2006, pp. 275-276]. Modalitatea prin care cazul de trădare al lui László Tőkés s-a transformat în declanșatorul dezordinilor din Timișoara, continuate printr-o revoltă populară împotriva iobăgiei ceaușiste, rămâne, deocamdată, o necunoscută. Există doar o singură certitudine: dincolo de activitatea lui de agent aservit structurilor spionajului ungar, László Tőkés n-a fost decât o unealtă într-o subversiune marca KGB & Co. Ridicat în grad de „erou
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I by http://uzp.org.ro/laszlo-tokes-portretul-unui-agent-de-influenta-i/ [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
3, poți să te joci de-a doctorul, de-a hoțul și studenta, de-a Mihaela, dragostea mea, de-a recenzorița și burlacul, de-a interimarul și suspendatul, de-a martorii lui Iehova care sună duminica la ușă. Cea mai populară fantezie în Japonia: joaca de-a trenulețul. Nu human centipede, ci pipăitul în aglomerație: saloanele sunt decorate ca un vagon de tren, în care clientul înghesuie în voie corporatista plăpândă fără să fie amendat. În România, fantezia asta devine realitate
Câte bordeluri, atâtea obiceiuri. În Japonia, la health cluburi nu se trage de fiare, dar se practică alte lucruri care sunt sănătate curată by https://republica.ro/cate-bordeluri-atatea-obiceiuri-in-japonia-la-health-cluburi-nu-se-trage-de-fiare-dar-se-practica-alte [Corola-blog/BlogPost/338011_a_339340]
-
au făcut ca Sibiul să fie căutat ca destinație de turism cultural și a adus iubitorii sportului la noi în oraș. Pe întreg parcursul anului am găzduit în Sibiu evenimente din cele mai variate domenii, pentru toate gusturile: de la muzică populară la rock, competiții de tenis, de karate, concursuri de motociclism, de schi și de snowboard. Cred că reușita operatorilor culturali și sportivi a fost una deplină, nu numai în ceea ce privește numărul de evenimente organizate în total pe parcursul anului, ci mai ales
5 ani de când Sibiul devenea Capitala Culturală Europeană by http://www.zilesinopti.ro/articole/1456/5-ani-de-cand-sibiul-devenea-capitala-culturala-europeana [Corola-blog/BlogPost/97026_a_98318]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului O zicală populară zice că nu poate exista un rău mai mare decât să fi sluga a doi stăpâni. Indiferent dacă aceștia se au bine între ei sau sunt pe picior de război sluga are de suferit toane, dese ori contradictorii, astfel că
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1408436537.html [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
cu răbdare stau întinse pe rafturi, pe pereți, în vitrine. Totul, de la colecția revistei LUMEA până la semnătura în original a lui Florin Piersic, este înfățișat, piesă cu piesă, într-o ordine creată de ei. Cele mai valoroase exponate sunt costumele populare vechi de mai bine de 100 de ani și ouăle încondeiate, bucovinești. În fiecare dintre ele au pus suflet. Fiecăruia îi știu istoria și rostul. Am vorbit despre condiția colecționarului, despre viață și despre vârste. Despre împăcarea cu sine și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-drum-si-inca-ceva/ [Corola-blog/BlogPost/93092_a_94384]
-
Manuscris > Jurnal > JAPONIA-FESTIVALURILE DE PRIMĂVARĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 765 din 03 februarie 2013 Toate Articolele Autorului - Setsubun - Hinamatsuri - Ziua lui Buddha - Sakura Matsuri Setsubun - 3 februarie. Este un festival ciudat și fascinant, cu elemente de magie populară care se aseamănă, într-un fel, cu Sfântul Andrei al nostru dar și cu tradiția Mărțișorului ... Se sărbătorește ca o ultimă zi a anului care a trecut și ca un Ajun al Primăverii ce va veni. A doua zi începe
JAPONIA-FESTIVALURILE DE PRIMĂVARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Japonia_festivalurile_de_prim_floarea_carbune_1359916864.html [Corola-blog/BlogPost/341346_a_342675]
-
Angel” sau “Sleeping Sun”. După despărțirea de trupă, Tarja a început o carieră solo, iar cu ajutorul unor instrumentiști de senzație , a lansat 4 albume de studio. Totodată, talentul și autoritatea sa muzicală i-au adus și rolul de jurat în popularul talent shiw “The Voice of Finland” (echivalentul Vocii Finlandei). Evenimentul de la Operă Națională este organizat de Phoenix Entertainment. Biletele sunt disponibile în rețeaua Eventim, magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librăriile Humanitas și Cărturești și online, pe www.eventim.ro(http
Tarja Turunen, regina muzicii finlandeze, va concerta in premiera la Cluj Napoca by http://www.zilesinopti.ro/articole/10476/tarja-turunen-regina-muzicii-finlandeze-va-concerta-in-premiera-la-cluj-napoca [Corola-blog/BlogPost/100357_a_101649]
-
îi trecea pragul casei. Nenea Nae prindea niște pești mari și frumoși, unii cu solzii cât moneda de un pol. Tata, când era bine dispus, își alegea câte un solz mai mare și fluiera din el diferite melodii de muzică populară. Când era supărat sau nu era în apele lui, începea să fluiere cântecul preferat al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > ZILELE HESPERUS TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI Autor: Fundația Culturală Hesperus Publicat în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului „Ziua HESPERUS dedicată tradițiilor populare românești" la Biblioteca Metropolitană București” Vineri, 21 martie, ora 1,00 p.m. va avea loc la Biblioteca Metropolitană
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > ZILELE HESPERUS TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI Autor: Fundația Culturală Hesperus Publicat în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului „Ziua HESPERUS dedicată tradițiilor populare românești" la Biblioteca Metropolitană București” Vineri, 21 martie, ora 1,00 p.m. va avea loc la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu”, București „Ziua HESPERUS dedicată tradițiilor populare românești" (manifestare organizată de Fundatia Culturala „HESPERUS” , în cadrul ediției a X-a a "Zilelor
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului „Ziua HESPERUS dedicată tradițiilor populare românești" la Biblioteca Metropolitană București” Vineri, 21 martie, ora 1,00 p.m. va avea loc la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu”, București „Ziua HESPERUS dedicată tradițiilor populare românești" (manifestare organizată de Fundatia Culturala „HESPERUS” , în cadrul ediției a X-a a "Zilelor HESPERUS"). Invitații moderatorului acestei manifestări, scriitorul și compozitorul Marin Voican Ghioroiu vor fi: scriitorul Emil Lungeanu, jurnalistul prof. univ. drd. Ioan Iacob, Președintele Fundației Culturale „HESPERUS
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
În amintirea poetului Traian T. Coșovei și a prozatorului Mircea Nedelciu". Comitetul de organizare --------------------------- INVITAȚIE Vineri 21 Martie, orele 13,00 în sala Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu” strada Tache Ionescu nr.4 (Piața Amzei - Piața Romană) are loc spectacolul „TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI” Program de sală: ZILELE HESPERUS „TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI” 1. Scriitorul Emil Lungeanu Prezentarea spectacolului 5 minute 2. Prof. univ. Ioan Iacob, 8 minute (Președintele Fundației „HESPERUS”) Va informa auditoriul despre acțiunile fundației (pe care a înființat-o în memoria
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
prozatorului Mircea Nedelciu". Comitetul de organizare --------------------------- INVITAȚIE Vineri 21 Martie, orele 13,00 în sala Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu” strada Tache Ionescu nr.4 (Piața Amzei - Piața Romană) are loc spectacolul „TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI” Program de sală: ZILELE HESPERUS „TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI” 1. Scriitorul Emil Lungeanu Prezentarea spectacolului 5 minute 2. Prof. univ. Ioan Iacob, 8 minute (Președintele Fundației „HESPERUS”) Va informa auditoriul despre acțiunile fundației (pe care a înființat-o în memoria prof. Livia Iacob) pe întregul parcurs al anului
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
Cristian Dobre 11. General de brigadă (r) Gheorghe Dragomir - 5 minute Președinte executiv al Asociației Culturale „România în lume” ---------------------------------------- Notă: Toți cei trei soliști instrumentiști sunt de la Școala Gimnaziala de Arte „Iosif Sava" din București Referință Bibliografică: ZILELE HESPERUS TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI / Fundația Culturală Hesperus : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Fundația Culturală Hesperus : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Fundatia_culturala_hesperus_1395394916.html [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
case mici, țărănești, cu pridvor .... iar eu am ramas uluita , chiar electrizata. În pridvor o apariție ireala prin frumusețea ei.O silueta distinsa, dreapta , - în ciuda celor 70 de ani pe care ii purta cu o naturalețe unică.- , îmbrăcată în costum popular. Dumnezeu a pus în înfățișarea EI tot ce a crezut că este mai frumos și mai durabil A adunat căldură din privirile tuturor bunicuțelor din lume și i-a picurat-o în ochi. A luat toți bujorii și i-a
DOUA PRIVIRI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1408870403.html [Corola-blog/BlogPost/340149_a_341478]
-
cuvinte autohtone, regionale, arhaice sau multitudinea de sensuri ale unor cuvinte obișnuite(polisemia) pe care le utilizează (sau al căror sens îl cunoaște) pentru a evocă o situatie specifică unei regiuni, epoci sau comunități. Cuvintele folosite azi doar în graiul popular sau în regiuni limitate (regionalismele),după cum arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Port cu pasiune ghetuțe mukluks** și am părul într-o codiță pe o parte (ponytail***). Mi s-a părut foarte potrivit. Muzica este inspirată și folosește bucăți de sunet ale Mariei Tanase. Îmi place să încorporez elementele armonioase ale muzicii populare romanești! Combinația de muzică tradițională cu tobe electronice devine stilul meu... George ROCA: Cu mulțumirile de rigoare pentru acest spumos interviu încheiem cu ultima întrebare: „Ce proiecte de viitor are DJ Simina Grigoriu?” Simina GRIGORIU: Pe lângă turneul și producțiile mele
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_dj_simina_grigoriu.html [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > FOLCLORUL COPIILOR Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 197 din 16 iulie 2011 Toate Articolele Autorului FOLCLORUL COPIILOR (fragment) Autor: Prof.Mariana Bendou Parte a creației populare, folclorul copiilor oglindește o serie de trăsături specifice dezvoltării lor , pe diverse trepte de vârstă, puterea de înțelegere și concepția artistică pe care aceștia le dețin la un anumit moment dat. Se vorbește prea puțin despre acest minunat tezaur românesc
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Folclorul_copiilor.html [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
Vechi - înv. Râșnoveanu Lilica și de către elevul Petre Gabriel Alin, din clasa pregătitoare, de la Școala Gimnazială Bordei Verde- înv. Comșa Ionel La secțiunea I tema plastică a lucrării a fost: ,,Rolul decorativ al liniei și punctului în obiectele de artă populară românească din zona Bărăganului”. La secțiunea a II-a, au participat elevi ai claselor III-IV, care au realizat compoziții plastice cu tema : ,,Obiceiurile românești din zona Bărăganului desfășurate cu prilejul unor sărbători tradiționale”. Premiile obținute la această secțiune au fost
CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1432972736.html [Corola-blog/BlogPost/373200_a_374529]
-
a III-a, Școala Gimnzială Șuțești - înv. Nicoară Luminița. De remarcat a fost și prestația minunată a grupului vocal al școlii movilene, îndrumat de către prof. religie Maria Ghiorghieș și prof. muzică Viorel Toader, ce a prezentat un colaj de cântece populare, moment în care juriul a deliberat. În evaluarea lucrărilor s-au urmărit atingerea standarelor și indicatorilor de performanță, precum originalitatea, organizarea echilibrată a compoziției, expresivitatea și, de asemena, ele rămân în școala organizatoare făcând obiectul unei expoziții. Încă o dată Școala
CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1432972736.html [Corola-blog/BlogPost/373200_a_374529]
-
ca un spectacol de sunet și mirosuri ce se întinde peste toată politica noastră de la „A” la „Z”. Este vorba despre Bulibășeala produsă intenționat de neaveniții politici care fac din democrația noastră una de Belea! *** FORMALITATEA PROCEDURALĂ ȘI FONDUL NEVOILOR POPULARE Mulțumind comentariului care aduce unele rectificări celor scrise de mine sub titlul „Politica românească de la A la Z”, mă simt încurajat să repet apelul pe care l-am postat tot pe această pagină electronică, acela al constituirii unui GRUP DE
POLITICA ROMÂNEASCĂ DE LA „A” LA „Z” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_politica_romaneasca_de_corneliu_leu_1345726400.html [Corola-blog/BlogPost/355250_a_356579]
-
opinii, o facem mai ales întru perfecționarea și extinderea lor prin opiniile altora. Ceea ce, de fapt, este și cheia civilizației democratice în care ar trebui să se dezvolte raporturile dintre putere și opoziție cu un unic scop: Slujirea fondului nevoilor populare pentru asigurarea progresului național. Pentru că nimic altceva nu poate justifica demersul politic al unei persoane, al unei comunități de persoane sau al unei formațiuni care propune anumite direcții de dezvoltare, decât slujirea acestui fond real și concret al nevoilor populației
POLITICA ROMÂNEASCĂ DE LA „A” LA „Z” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_politica_romaneasca_de_corneliu_leu_1345726400.html [Corola-blog/BlogPost/355250_a_356579]
-
care se luptă pentru plăcerea de a conduce, indiferent dacă mai au sau nu mai au o populație de condus. E momentul să ne întrebăm responsabil: Până unde cu procedura fără conținut social?... Până unde cu dezinteresul față de fondul nevoilor populare? Abordată numai statistic și juridic, democrația, de fapt, nu există. Dacă ea poate fi considerată speranța rezolvării nevoilor de dezvoltare sau măcar de existență națională, atunci trebuie scoasă din acest marasm politicianist, găsindu-i o cale reală de serviciu public
POLITICA ROMÂNEASCĂ DE LA „A” LA „Z” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_politica_romaneasca_de_corneliu_leu_1345726400.html [Corola-blog/BlogPost/355250_a_356579]
-
numită pe drept cuvânt: un fenomen unic absolut. Față de toate țările Lagărului socialist, rezistența anticomunistă română a rezistat direct pe baricada dârzeniei și a onoarei, în fața urii artileriei represive a unităților de Miliție și a trupelor de Securitate ale Statului popular totalitar, circa 15 ani (1945-1960) și indirect ca rezistență mistică în închisori, peste un sfert de veac (1938-1964): „Totul a început cu un <> rostit de o femeie aprigă din Țara Făgărașului. O femeie curajoasă, dârză, cu un suflet mare și
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]