60,135 matches
-
vedere ni se pare semnificativ faptul că subiectul privind influențele și linia prozei de la care se revendică opera lui Bănulescu este tratat în ultima parte a monografiei, ca o concluzie și nu un punct de plecare al analizei. Demersul critic pornește de la figura naratorului, și, prin ricoșeu, de la construcția personajelor. Alături de povestitor (sau povestitori), textul integrează personaje taciturne, atente însă la discuție: "cînd povestitorii tac sau ezită să meargă pînă la capăt, el îl provoacă prin întrebări menite să-i stimuleze
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
despre o reacție de autoapărare, de salvgardare a identității spirituale, inițiată de elita culturală românească și îndreptată împotriva transformării țării într-o provincie vasală și cu un sens al evoluției istorice deviat. În al doilea rînd, aparțin rezistenței acele acțiuni pornite din mediile culturale care au drept destinatar societatea în ansamblul ei și au ca scop să insufle acesteia curaj și speranță. În al treilea rînd, gesturile de împotrivire sau de refuz trebuiau să fie publice, protagoniștii asumîndu-și, în mod conștient
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
gen "Balada pasagerului care s-a sinucis în closetul unui hotel din dosul Gării de Nord"... - Există tot felul de tabieturi: unii scriu (scriau) stând în picioare, alții îmbrăcați festiv, alții în pijama etc. Dumneavoastră...? - Cum să n-am tabieturi? Înainte vreme porneam s-o bat pe Erika începând de pe la șase dimineața. Precizare: Erika-i mașină de scris nu amantă! Acum încep de pe la zece dimineața. Căci mi-a zis cardiologul s-o las mai moale cu eforturile. Alt tabiet, cele patru sau cinci cafele
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
singur cu cine aveți de-a face!... - Aveți uneori sentimentul că v-ați născut prea devreme sau prea târziu? - Nu că m-am născut prea devreme sau în contratimp, ci c-am trăit vreo câteva vieți, la diferite epoci istorice. Pornind din cuaternar și până în 2057!?! În orice caz, ceva nu-i în regulă cu problema asta. Ca și cu multe alte probleme. Mai țineți minte ce pâine se mânca acum trei sau patru decenii, și avea și gust? - Haideți să
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
ucigașilor le era scîrbă să le-ngroape. Din toată populația evreiască din Jedwabne, au supraviețuit războiului 12 oameni, șapte dintre ei fiind adăpostiți de niște fermieri catolici care au trebuit să părăsească regiunea după război de frica represaliilor partizanilor antisemiți. Pornind de la acest pogrom, al unor țărani asupra propriilor lor vecini, cu care trăiau de generații în pace, politologul Jan Gross, profesor la New York University, pune în discuție însuși constructul identitar al Poloniei postbelice, al cărui nucleu de rezistență îl constituie
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
pe securiști la ascunzătorile partizanilor, au devenit apoi primari comuniști și-au sfîrșit prin a conduce întreaga comunitate după 1989, și la fel s-a întîmplat la Scornicești, deși aici n-au existat partizani. Cele două comune, de la experiența cărora pornește analiza Alinei Mungiu-Pippidi și a lui Gérard Althabe asupra mecanismelor de aservire a țăranului român, n-au fost alese la întîmplare: Scornicești și Nucșoara sînt cele mai cunoscute localități rurale ale României postbelice, prima - ca loc de naștere a lui
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
inițial, l-a jucat ca actor, trăind deci ceea ce fusese simplu rol, îi era imposibil să-l mai schimbe. După căderea cortinei și plecarea spectatorilor, Minulescu își punea hainele de stradă și se integra, fără dificultate, convențiilor sociale curente. Bacovia pornea tăcut în veșmintele lui Macbeth și, spre a evita privirile curioase, alegea străzile neumblate și locurile întunecoase. Actorul s-a confundat, treptat, cu personajul pe care și-a propus să-l întruchipeze. Ieșirea din rol era imposibilă, de vreme ce omul devenise
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
deconstruiește pretențiile acestora de obiectivitate și universalitate. Iată un exemplu grăitor: "Pseudoincluderea femeilor poate fi foarte bine ilustrată de cercetările unui alt clasic al sociologiei - Emile Durkheim. Cunoscutul său studiu despre sinucidere ca efect al presiunii exercitate de condițiile sociale pornește de la anumite presupoziții de gen (natura diferită a femeilor, existența unei singure ordini sociale) și de la un set de date care indică clar diferențele de gen. în final, în loc să admită faptul că teoria lui nu este universal aplicabilă, Durkheim recurge
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
adevăr că, deși născuse 50 de feciori și fete, "în zadar se ostenește, căci nu naște oameni spre a lăcui lumea, dar spre a impopula mormintele." A doua cercetare privește activitatea editorului, care are sub control întregul text. Activitatea sa pornește de la simplu către complicat și complex. Intervine, corectând în text, dar reproduce în subsol forma greșită din manuscris; corijează nume când, dintr-o scăpare de condei sau poate confuzie (greșeala se repetă), Bălcescu scrie în loc de "Doamna Stanca" soția lui Mihai
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
Blaga prea puțin cunoscută, din păcate, specialiștilor în opera poetului ardelean. Italienist, Mihail Chirnoagă a avut o polemică isprăvită prost pentru Frize cu alt italienist, Pimen Constantinescu (1905-1973) de la Sibiul literar. Dl Antonescu ne informează, scrupulos ca totdeauna, că atacul pornit de la revista din Sibiu a avut aerul unui "atentat" care a condus (oare de ce?) la suprimarea revistei brașovene. Cînd trebuia arestat Dabela? Într-un lung și foarte explicit editorial Dan Pavel scrie în ZIUA despre "Centralismul antidemocratic sau cum se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
anume selecția cronologică, este superfluu. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu Une antologie de la poèsie moldave, Lucia Țurcanu selectează cei opt poeți (Eugen Cioclea, Grigore Chiper, Nicolae Popa, Irina Nechit, Teo Chiriac, Vasile Gârneț, Emilian Galaicu-Păun și Nicolae Leahu) pornind, așa cum mărturisește, de la moderniștii tardivi spre ezitanți și postmoderniști. Un astfel de demers presupune câteva preliminarii de lămurire a opoziției modernism-postmodernism pe care autoarea le abordează în paralel relevând diferențele fundamentale: "Tragismul modernist provocat de marcajul trecutului nu este totuși
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
prilej, pendulări între un teatru și altul, ploaie, regizori, stiluri variate, măzăriche, montări cu idei și altele doar cu ifose, autori - Shakespeare, Caragiale, Gogol, Ionescu, Kirițescu, frig, Lorca, Mishima, Naum - vînzoleală, optimism, zăpadă, public numeros, mulți tineri, tristeți, speranțe. Am pornit în aventura teatrală a celor opt zile de festival destul de pesimistă. Nu am putut face față tuturor propunerilor din program, am ratat unele lansări de carte pentru că spectacolele de după-amiază se întindeau pînă aproape de ora începerii celui de seară, la
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
Nicolae Manolescu Iată întrebarea, referitoare la literatura anilor '60, de la care pornește dezbaterea de miercuri 27 noiembrie din cadrul Întâlnirilor "României literare". Cînd scriu aceste rînduri, dezbaterea n-a avut încă loc, cînd vor apărea, ea va fi deja de domeniul trecutului. Așa că n-o pot nici influența, nici beneficia de pe urma ei. Editorialul
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
necunoscut, se gândise să se împopoțoneze cu astfel de porecle, dar se potolise la timp. Acum preferă să i se spună pur și simplu, domnul Carol. Așteaptă o femeie, Ana-Maria Corduniari. Ama pentru cei apropiați ca el. Înainte s-o pornească pe culoarul ce-o ducea la avion, ea îi spusese s-o aștepte în același loc cam peste o săptămână. Domnul Carol știa că acest "cam peste o săptămână" al Amei putea dura o săptămână întreagă sau toată viața, dar
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
sfârșitul fiecărei săptămâni, cu de-ale gurii și cu o poșircă de vin. Timp de douăzeci de ani domnul Carol nu se amorezase de nici o femeie. Bineînțeles că fuseseră destule femei în viața lui. Fusese întotdeauna viril și, de aceea, pornit întotdeauna înspre libertinaj, și pentru el a pierde ocazia unei partide "cu poalele peste cap", fie și cu cele mai nasoale, ar fi fost ceva de neiertat. Se pare că era singura lui slăbiciune cunoscută. În clipele de rătăcire se
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
scriitorilor "colaboraționiști" (Slavici, Arghezi), condamnați la o detenție totuși neefectuată până la capăt (cinci ani), grațiați în cele din urmă de Regele Ferdinand. Sunt apoi șocurile resimțite de S.S.R. de pe urma conflictelor interne, a luptelor dintre grupări, a violentelor atacuri din presă pornite nu odată din chiar lăuntrul Societății, asemănătoare unora care și acum se petrec, de ce n-am recunoaște-o? În 1927, Rebreanu scria cu amărăciune: "Atacurile din presă la adresa S.S.R. sunt totdeauna date numai de membri de-ai noștri. Suntem singura
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
nu e decît un truc abil, dar mai ales pentru că titlului i-ar fi stat bine la plural. Nu despre plictiseală, ci despre plictiseli citești în cartea aceasta, tradusă anul trecut la Editura Amarcord. Sînt douăsprezece texte, majoritatea eseuri scurte, pornind din domenii diferite, semnate de autori cu profesii și specializări diferite, dar cu intenția de a se întîlni în același punct - melancolia fecundă a plictiselii. Rămîn texte despre plictiseli, la plural, ce reușesc totuși să nu devină contradictorii, deși aceasta
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
lor e interesantă doar prin faptul de a fi o experiență limită, a literaturii și a vieții ? Sigur, există în cartea Ioanei Cistelecan și nume cunoscute ca Nichifor Cranic sau Radu Gyr, dar și pe aceștia istoria literară îi reține pornind de la alte criterii decît cele valoric-estetice. Demersul Ioanei Cistelecan ezită între abordarea critică de tip monografic și cea interesată de interpretarea de text. Frumos scrise sînt primele pagini ale cărții, un scurt capitol despre poezie și rugăciune, o încercare de
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
și cea interesată de interpretarea de text. Frumos scrise sînt primele pagini ale cărții, un scurt capitol despre poezie și rugăciune, o încercare de a privi poezia carcerală prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul Abatelui Bremond, și pe distincțìa lui Blaga dintre cunoașterea paradisiacă și cunoașterea luciferică. Dar sînt pagini mai degrabă despre poezie și misticism, decît despre poezia carcerală. Un spațiu mai amplu e acordat în cel de-al treilea capitol
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
Moceanu, Visul și literatura (prima ediție în 1999), lucrare de literatură comparată cuprinzînd și analize dedicate fenomenului românesc. Autorul continuă aici interesul pentru fenomenul oniric din Visul și împărăția, publicată în 1998, în care visul era tratat din perspectivă creștină. Pornind de la premisa că "datele fundamentale ale unei epoci pot fi determinate prin studiul situării ei față de ficțiune", autorul abordează problematica visului din perspectiva teoriilor științei (cărora le consacră și un capitol special la finalul volumului), a mitologiei, religiei și a
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
lui Sebastian nu-l ratam niciodată - și nici nu-l uitam de la o zi la alta. Nu-l uitam pentru că depășea întotdeauna cotidianul. Nu-l puteam uita, pentru bunul motiv că, oricât de mărunt ar fi fost faptul de la care pornea, el știa, comentându-l, să-i găsească tâlcul ascuns, pe care-l făcea accesibil cititorului de rând cu cuvintele cele mai simple și mai convingătoare. Se înțelege de la sine că, o dată găsită (și, evident, prețuită ca o sursă de continuă
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
Adică el e victima unei conspirații împotriva României. Închipuiți-vă, el era în spital și atunci și-a găsit presa să-l atace că a făcut poliție politică de cea mai murdară speță. Iar istoricul Marius Oprea, de la care a pornit totul, a găsit "un nebun" care să-l acuze pe el, Priboi, că l-a bătut cu mîna lui ca să spună ce a făcut cînd a fost revolta de la Brașov din '87. Eu, unul, cred că multe lucruri sînt întîmplătoare
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
Un original răspuns la această întrebare oferă romanul lui Bogdan Teodorescu, Spada*. Un roman care reface într-un fel statutul ante-revoluționar al acestei specii literare pentru că are ambiția de a fi o proiecție la scară redusă a societății românești actuale. Pornind de la un fapt divers (un ucigaș în serie taie cu cîte o singură lovitură de spadă - de unde porecla, devenită titlu al cărții - gîturile unor borfași țigani), cartea face o radiografie a societății românești actuale. Cum se vede fapta ucigașului solitar
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
printre altele, trimiterea la un interviu acordat lui Ilarie Voronca în revista bucureșteană "Integral" în 1927, înregistrează opiniile unui om conștient de imensa farsă ideologică ce se joacă în URSS. Comunismul nu era atunci pentru el decât o nouă "burghezie pornită de la zero", blocată în birocrație, ierarhii, conformism. Tzara rămâne mefient față de orice politică de grup, crezând, individualist intratabil, doar în propria sa revoluție permanentă, cu o consecvență pe care o va arăta, în fond, până la sfârșit. Căci dacă istoria frământată
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
de exprimare spontană într-un anumit cîmp tematic, caracterul lor este definitiv în perspectiva evoluției ulterioare a pictorului. Încă din acest moment, în care Ion Dumitriu nu era hotărît, și nici nu avea cum să fie, în ce direcție va porni, un lucru știe sigur: anume acela că nu va merge nici spre figurativismul denotativ și suficient și nici spre realismul sociologizant și episodic. Și tot din această perioadă se prefigurează cu multă claritate, atît la nivelul viziunii sale globale, cît
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]