442 matches
-
de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de amor. Docte capitole examinează concepția și viziunea acestor compuneri sporadice ale începuturilor, tatonări ce trebuie apreciate strict istoric, pentru că rolul lor a fost unul precumpănitor didactic, o perspectivă critică asupra poeziei apărând abia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi, / Ne-ajunsă de ploi, / Coaptă la răcoare, / Ne-ajunsă de soare, / Coaptă la pământ, / Ne-ajunsă de vânt”. În opoziție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
înrâuriri succesive, din cultura română și din cea germană. Criticul recunoaște că prin Eminescu poezia a primit „o viață mai intensivă și mai variată”, că limba română s-a îmbogățit, poetului fiindu-i relevată importanța. Nu lipsită de substanță este portretistica literară a lui D., în care afinitatea față de „stilul” unor personalități (Titu Maiorescu, Barbu Catargiu) sau, dimpotrivă, atitudinea sarcastică (N. Fleva), tonul dezaprobator (când e vorba despre M. Kogălniceanu) contribuie la închegarea, în bună tradiție clasică, a unor „caractere”. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
și elemente de fanatism (Clondirul), se înfiripă alegoria, care, cu un tremur duios, poate fi și din lumea celor care nu cuvântă (Sfârșitul șoimului). Contând pe ritmul epic, parabola Subterana ar vrea să sugereze mecanismul alienant al unui sistem totalitar. Portretistica (figura bizară a bătrânului maniac într-ale scrisului, din Răzbunarea unchiului Matei) pivotează între pornirea compătimitoare și ironia reținută. Dintre piesele de teatru ale lui C. (nepublicate în timpul vieții; un volum de Teatru îi va fi editat în 1976), mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
descoperirilor geografice anunță o altă victorie în fiecare decadă. În eseu se găsește ecoul diletantismului primelor receptări ale noului sau bizarului. Cel puțin în Occident, o mult mai severă economie a temporalității creditează alt metabolism al intersubiectivității. Drept dovadă, arta portretisticii este una dintre cele mai importante beneficii ale noilor deschideri spre anonimatul atâtor continente. Eseul are în primul rând capacitatea de a redea importanța paradoxului în imensa parabolă a istoriei umanității, făcând-o vizibilă nu doar pentru elita savantă. Odată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și loial cetății. Cunoscut ca un tenace calofil și versat arbitru al epitetelor, dl Baconsky se lasă prins adesea în mrejele formulei sintetice și adâncimile interogațiilor polare. Marcat de stilul literar francez - care sacrifică dinamica cinematografică a verbului pentru acrobația portretistică a adjectivului -, diplomatul român are virtuțile unui eseist de excepție. Uneori, această stilistică riscă să piardă puterea Cuvântului divin în plasa pedanteriilor livrești sau pe coridoarele unor simple prolegomene. În clasa cuprinzătoare de improvizații teologice și fantezii agramate pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rădăcini" Miezul cărții lui Teodor Baconsky este orchestrat responsorial: capitolul despre ortodoxie e secondat de unul despre catolicism și adună laolaltă eseuri și conferințe redactate mai ales pentru un public internațional (cel mai adesea italian). Cu excepția a două subtile „încercări” portretistice, dedicate memoriei părintelui Dumitru Stăniloae (1903-1993) și pictorului Horia Bernea (1938-2000), ambele capitole se concentrează asupra acelor detalii care au sedimentat reciproc, în amintirea Răsăritului și Apusului, suma vastă de anxietăți, suspiciuni, turbulențe și apropieri dintre cele două tradiții ecleziale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
țâșnește apă, etc. Adesea se întâlnește scena din Vechiul Testament a celor trei tineri aruncați în cuptorul cu foc și a lui Daniel eliberând‑o pe Suzana acuzată de desfrâu de bătrânii desfrânați. Artiștii creștini utilizează de asemenea din belșug sursele portretisticii păgâne a timpului lor. Filosofii se bucură de o înaltă considerație; numeroase lucrări îi arată pe înțelepți așezați în semicerc (scenă regăsită în icoana Cincizecimii unde apostolii sunt așezați astfel) sau, un filosof singur, predând. Creștinismul își însușește foarte repede
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
picturii provine probabil din utilizarea tehnicii numite sfumato: o încețoșare delicată, aproape imperceptibilă care se regăsește în special la nivelul trăsăturilor feței, dar și în elementele de peisaj. Artistul a reușit astfel să evite precizia tăioasă și rigiditatea ca‑ racteristice portretisticii anterioare lui: tonurile se amestecă, iar peisajele se identifică cu figura umană, cosmosul cu omul. Ce ne frapează privind această operă? Zâmbetul Mona Lisei care este unul dintre cele mai celebre din lume. Dar oare ea zâmbește, sau nu? Leonardo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
teza că atunci când adolescentul este cuminte, generos, receptiv, societatea este mai tensionată (cf. U.Șchiopu, 1997Ă. În 1911 a apărut lucrarea lui St.Hall Adolescence, its Psychology, and its relation in Psychology, sex, crim, religion and Education, lucrare În care portretistica psihologică a adolescentului a fost prezentată ca fragilă, implicată Într-un fel de trecere prin păcatul originar. Cei doi autori prezintă două posturi diferite ale adolescentului: omul bun și omul rău. Până la sfarșitul secolului al XX -lea interesul pentru puberi
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
se sluji de ea, ca de nici o alta la noi, în fundamentarea aproape a tuturor orientărilor literare, culturale, politice și mai știu eu care, în dialectica evoluției societății românești, la urma urmelor. Din această perspectivă sunt utile și relevante crochiurile portretistice pe care le face unor eminescologi ce au marcat semnificativ procesul de receptare, înțelegere și popularizare, nu mai puțin de explicitare a operei eminesciene fie pozitivă, fie negativă, marcându-se astfel, cu fiecare dintre aceștia, un nou nivel al procesului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
formării scoarței pământului, între susținătorii „neptunismului” și cei ai „vulcanismului”, numit și plutonism, se declara neptunist, viziune mai puțin catastrofică și mai clasicizantă). Cu preferința sa pentru clasic, pentru „discurs” și claritate, având o optică plasticizantă (de unde extraordinarul său dar portretistic), Călinescu se orienta către ontologic (raționalul, discursivul, în problematica ființei). I. Negoițescu, având o natură precumpănitor romantică, e atras de inefabil, de obscur, de infinitudine, cu o predispoziție mai mult muzicală decât plastică, și ne îndreaptă spre ontic, care e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
însăși enormitatea ei. Micul cinism e pe jumătate jucat. Bârfa și mica cronică scandaloasă a vieții mondene au un haz naiv și plin de prospețime. Tabloul societății bucureștene (și berlineze) a epocii este extraordinar de viu și de pregnant. Detaliile, portretistica și anecdotica sunt surprinse în flash-uri de o acuitate rară. Este în aceste scrisori ceva din spiritul Arhondologiei Moldovei a paharnicului Sion, dar maliția lor e lipsită de acrimoniile și violențele acestuia. Ca literatură, vreau să spun; ca artă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la afirmația că realizările spiritului critic sunt „însumabile”, acestea pierzându-și actualitatea, paradoxal, prin aceea că devin „bunuri comune”; ceea ce se socotește îndeobște ca fiind „creație” într-o operă de critică literară sunt așa-numitele „valori auxiliare” (virtuți stilistice, talent portretistic, capacitate imaginativă), valori care, contribuind în mod esențial la păstrarea interesului pentru o operă altminteri perisabilă, trebuie totuși apreciate „în funcție de gradul lor de polarizare în jurul valorii teoretice”. Pentru C., vocația critică se deosebește de vocația creatoare prin tendința către „impersonalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
resemnare torturi și vexațiuni de neînchipuit, într-o atmosferă de exterminare. „Un infern adevărat, pe care fantezia lui Dante nu l-a putut imagina”, scrie cel care ajunsese să aibă la eliberare doar puțin peste patruzeci de kilograme. Cu o portretistică vie și un verb plin de plasticitate, memorialistica lui M. îl impune printre autorii de mare curaj și putere de convingere. SCRIERI: Psihologia persoanei, Cluj, 1941; ed. București, 1999; Natura științei, București, 1968; Sub semnul omeniei, București, 1970; Psihologie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
romanele Cercuri în apă și Un om își trăiește viața. În cel dintâi, povestea, plasată într-un oraș de provincie de după primul război, se încheagă lent, perspectiva auctorială alternând cu aceea a unor martori. Cadrul epic, consistența atmosferei și acuitatea portretistică anunțau o frescă, rezultatul fiind însă o dramoletă grotescă. Impaciența epică minează și Un om își trăiește viața, altă istorie a unei ratări. Concepută ca un Bildungsroman, interesând nu numai prin scriitura modernă, dar și ca documentar autobiografic, cartea amintește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
evoluția picturii apusene. Din al XIX veac pictura începe să aibe o preocupare particulară, întrucât oglindește fie stări speciale prezente, fie momente ale trecutului istoric. Scene interesante din viața oamenilor mici și necăjiți, după ce un veac, pictorii se îndeletniciseră cu portretistica clasei dominante. Am văzut și tablouri ale popoarelor musulmane, scene din viața familiară, peisagii de țări calde. Una din săli cuprinde tablouri ale epocii prezente: Stalin și Voroșilov etc. Am văzut portrete ale unor scriitori, ca Tolstoi, Turgheniev, Dostoievschi etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sincerității” - de fapt, revelația ei, a acestei calități a omului de a transmite stări intime și unice - l-am avut la modul integral și complet abia la lectura operelor lui Dostoievski. Prima sa calitate, În ochii mei, dincolo de forța epică, portretistică, teorii originale sau atmosferă puternică a mediului și secolului „sankt-petersburghez”, a fost și este această, cu adevărat rară văzută sub acest unghi, capacitate de „a fi sincer!”. Și, este evident, În acest caz eu Încarc atributul cu alte valori, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Gheorghe Lazăr, George Enescu, prin scurte biografii encomiastice, în care nu transpar nici emoția, nici posibila influență avută asupra autorului. Universitarii Nicolae Titulescu, Tudor Vianu, George Vâlsan și alții, cunoscuți sau audiați de autor, nu au parte de alt tratament. Portretistica lui G. suferă de o anume tonalitate monocordă specifică „bunelor sentimente”. Întâmplări din alte vremuri (1991) cuprinde scurte proze, didactic-evocatoare, adresate mai ales copiilor, despre Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino, Doamna Chiajna, Ion Cantacuzino, Ieremia Movilă sau Vasile Lupu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc.; personajul literar tipologie, portret fizic/moral; textul dialogat, textul narativ, textul descriptiv, textul monologat; basmul; schița; povestirea; fabula; legenda; snoava; textul liric în versuri; lirica peisagistică pentru copii; lirica portretistică pentru copii; lirica de tip contextual (Crăciun, Paște, 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie etc.); corespondența tablouri (ale liricii peisagistice/contextuale/portretistice) imagini; ghicitoarea, proverbul, zicătoarea; comunicarea despre textul literar: povestirea, repovestirea, prezentarea personajului etc.; comunicarea de tip imagistic: povești
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
descriptiv, textul monologat; basmul; schița; povestirea; fabula; legenda; snoava; textul liric în versuri; lirica peisagistică pentru copii; lirica portretistică pentru copii; lirica de tip contextual (Crăciun, Paște, 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie etc.); corespondența tablouri (ale liricii peisagistice/contextuale/portretistice) imagini; ghicitoarea, proverbul, zicătoarea; comunicarea despre textul literar: povestirea, repovestirea, prezentarea personajului etc.; comunicarea de tip imagistic: povești create, rime construite etc.; comunicarea de tip funcțional: scrisoarea, invitația, felicitarea (conținuturi abordabile în cadrul mai multor activități: Educație plastică, Activități practice) etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
motrice, olfactive cel mai frecvent asociate cu simboluri, imagini sugestive, pentru a facilita categorisirea), delimitarea ta-blourilor în cazul liricii peisagistice (prin raportare la planșe, desene, cuvinte-cheie etc.), respectiv a trăsăturilor elementului descris (mama, Moș Crăciun, ghiocelul etc.) în cazul liricii portretistice, identificarea/discutarea gândurilor și a sentimentelor transmise într-un text liric (eventual, în asociere cu anumite simboluri-mimică reflectând starea de spirit a copiilor la audierea textului) etc.; activitățile de povestire, repovestire, creare de povești etc. (cu fixarea reperelor compoziționale: introducere
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
corespondența lor în planul realului, în planul umanului etc.) etc. 10.2. Didactica textului liric Asociată preponderent memorizării ca activitate centrată pe textul literar în versuri (care poate fi, însă, și epic, nu doar liric) și, particularizând, liricii peisagistice, liricii portretistice și liricii contextuale, didactica textului liric presupune raportarea obiectivelor vizate la conținuturi precum: componentele textului liric în versuri; universul tematic al liricii pentru copii; elemente de ordin formal: strofă, vers rimă, muzicalitate; specii/componente: pastelul, cântecul de leagăn; folclorul copiilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
referi nu doar la realizarea de texte de către copii, ci și la redarea tabloului de natură sau doar a unui element al acestuia, prin desen, ca formă de comunicare despre text și despre sine. În cazul unor exemple din lirica portretistică, respectiv din cea contextuală (reflectând sfera Sărbătorilor religioase, a zilelor de 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie, a vacanței, a grădiniței etc.), rămâne constant demersul dinspre receptare către decodare și interpretare, eventual creare, cu nuanțările necesare care țin de planul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
ucrainean cu lumea moldo-valahă este Relația Același/Celălalt, Cultură de origine/Cultură observată. Imersiunea în mediul Celuilalt este urmărită gradual, prin analiza textului, de la un prim contact exploratoriu, până la absorbția completă în elementul alogen. Cronotopul ca indiciu analitic, discursul imagotipic, portretistica convergând către stabilirea unei tipologii a omului profund înduhovnicit, au fost toate mobilizate în identificarea liniilor de forță pe care se stabilește binomul fundamental imagologic în text. Demersul hermeneutic de față nu se pretinde a fi complet și nici nu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]