772 matches
-
povestirea ficțională preteritul desemnează situațiile și evenimentele povestite ca fiind fictive și nu le caracterizează ca fiind trecute (trecutul există numai pentru un eu-origine; situațiile și evenimentele din ficțiune sînt atemporale). În sfîrșit, povestirea ficțională prezintă calitatea unică de a portretiza subiectivitatea la persoana a treia ca persoană a treia: este singurul loc unde se poate prezenta o asemenea subiectivitate, singurul loc unde mintea persoanei a treia poate fi inspectată dinlăuntru. Distincția făcută de Hamburger între povestirea ficțională și povestirea factuală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se știe a fost scrisă și ea pentru soprana Jenny Lind. Acest rol este o demonstrație “pirotehnica”, cu puține tentative de a face personajul credibil. În fapt nici Schiller și nici Verdi (deși pentru rațiuni diferite) nu au încercat să portretizeze un personaj real. Johanna (Giovanna) este o păstorita până la momentul când este mobilizata de viziunea Fecioarei Maria să preia conducerea oștilor franceze și să le poarte spre victoria asupra invadatorilor englezi. Condiția succesului ei era să abandoneze în viață pământeana
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și mai tarziu Verdi au creeat ceea ce cercetătorul Julian Budden vede a fi o axă de tip biblic SamuelRegele Saul-Johnathan David în formă relației Marele Inchizitor-Filip CarloPosa. Această a permis o complexă interconectare a relațiilor, atât Schiller, cât și Verdi portretizând un rege al Spaniei cu o fată umană, prins între obligațiile către biserică și către regat, si idealurile unicului sau fiu, pe care este obligat să-l întemnițeze și să l condamne la moarte. Textul francez al libretului a fost
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cântecel Yankee Doodle, cuvântul macaroni și caricatura din 1772 (văzută de noi doar pe Internet) e mai mult decât o legătură: e de-a dreptul o poveste. Un adevărat roman, ce-l are În centru pe căpitanul Charles Horneck (1751-1804), portretizat În desenul cu pricina. Membru fidel al „Macaroni Club”-ului, tânărul de familie bună Își ratează jalnic viața matrimonială și, spre a-și spăla rușinea de Încornorat părăsit, trece Oceanul, Înrolat În trupele engleze. Faptele de bravură pe câmpul de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În fața vulgarității și banalului, prin cuvintele unui uriaș reformator al artei. După cum e la fel de adevărat că tot din 1863 datează și paginile lui Edmond de Goncourt, care descriu În tușe aproape caricaturale lumea monden rafinată a Parisului, după ce o mai portretizase la fel de acid câțiva ani Înainte. Bărbații care se Înghesuie cu lornioanele lor În balcoanele și avanscena teatrelor, care mișună pe bulevarde seamănă cu niște spectre, efeminați, jalnici androgini, fluturând evantaie și degete Împovărate de inele, Îmbălsămați Într-un parfum Îndoielnic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cofetăriei cu un magazin de „fașion”. Acolo ar trebui să se desfășoare acțiunea din Tainele inimei. Suntem „Într-o seară de toamnă a anului 1844”. În jurul unei mese de joc stau cinci tineri pe care prozatorul se grăbește să Îi portretizeze. Ne interesează doar unul dintre ei, colonelul Leșescu: „...era un elegant, un dandi, un leu, cum Îi vrea să-i zici, și toate aceste În larga Întindere a cuvântului”1. Militar de carieră, el suferă pentru că eleganța-i nu poate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
celebre personaje dandy (În Fata cu ochii de aur, Mărirea și decăderea curtezanelor sau Un prinț al boemei, de pildă). Ci pentru că el Însuși simte imperioasa nevoie de a se Îmbrăca, mânca, vorbi, comporta ca un veritabil fashionable. Iată-l portretizat de un apropiat, un ofițer englez strecurat În lumea bună a Parisului pentru că e dandy și are veleități literare. Căpitanul Gronow Își mărturisește bucuria de a fi cunoscut câțiva scriitori francezi În persoană: Balzac, Eugène Sue, Alexandre Dumas. Englezului i
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Sofia Nădejde, prozatorul cel mai de seamă al „Contemporanului”, C. pare să fie într-adevăr apt să ilustreze ideile revistei privitoare la tematica și misiunea socială a literaturii. Evocă, mai întâi, atmosfera de teroare, imoralitate și ipocrizie a seminarelor basarabene, portretizând caricatural și figurând antitetic indignarea și revolta tinerilor. Se simte aici și o influență venind dinspre literatura rusă, al cărei bun cunoscător era și din care a tradus (Saltâkov-Șcedrin, Gogol) sau a localizat (Nekrasov, Turgheniev, Garșin). Schițele din viața ocnașilor
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
și în lirică, domină o tonalitate subiectivă. Ceea ce nu i-a reușit decât rareori în scrierile de ficțiune, B. izbutește în bună măsură prin memorialul Impresii de teatru din Ardeal (1908), unde sunt descrise plastic locuri și medii sociale, sunt portretizați oameni pe care autorul i-a cunoscut. Lucrarea, în ansamblul ei, proiectează imaginea unei activități de pionierat teatral și ocupă un loc distinct între scrierile sale epice. B. mai publică, în periodice, reportaje, cronici și comentarii teatrale, portrete, evocări, interviuri
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
o potențială problemă, comunitatea este de obicei conturată ca un deziderat. Termenul individualism este un termen apărut în secolul al XIX-lea iar de atunci a fost evaluat în maniere divergente. Pe de o parte există tendința de a-l portretiza într-o lumină pozitivă atunci când este asociat cu libertatea față de constrângerile sociale și de condițiile opresive. Pe de altă parte, este uneori prezentat în termeni negativi, când este privit conducând la separare de alții și la absența sentimentului obligațiilor reciproce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
voi să se consacre cercetărilor de laborator...”5. Într-o astfel de descriere, imaginea intelectualilor devine aceea de victime ale noului val de materialism și oportunism care părea să cuprindă toată societatea românească, creând conflicte sociale. Analiza citată mai sus portretiza mulți dintre membrii clasei de mijloc antreprenoriale drept agenți ai unui val disgenic, deoarece Îmbogățirea lor părea să nu aibă vreun efect pozitiv pentru comunitatea mai largă, ci mai degrabă să dizolve orice sentiment de solidaritate socială. Mai mult, valorile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
O. Goga, E. Lovinescu, G. Bacovia, Liviu Rebreanu, N. Iorga, G. Călinescu), Firescul ca excepție (1979) conținea două studii care stăteau mărturie asupra orientării cu substrat politico-social a criticului mentalităților contemporane mascat în istoric literar. Studiul consacrat lui Dinicu Golescu portretiza un om care „a încercat să reformeze prin cuvânt structurile lumii în care se născuse”, iar cel preocupat de C. Dobrogeanu-Gherea - primul studiu neinhibat de prejudecăți după exaltarea proletcultistă a criticului de la „Contemporanul” - scotea în evidență programul cuiva care „pornește
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
inflexiuni de retorică sacerdotală. În cuprinsul nuvelisticii lui G. se disting, în funcție de natura subiectelor și de sursele tematice, trei direcții principale. Una e ilustrată de povestirile edifiante, extrase din Noul Testament sau propunând legende hagiografice. Piesa titulară a volumului Caligraful Terțiu portretizează moral un ucenic și secretar al Apostolului Pavel. În Grădina lui Iosef din Arimateia este evocat cunoscutul personaj evanghelic, cel care a pus corpul neînsuflețit al lui Iisus în mormânt. Mustafa Efendi ajunge Macarie Monahul narează convertirea la creștinism, sub
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
o natură de artist”. Mare istoric e acela care transmite cititorului „iluzia că trăiește în timpul cu care se ocupă, între oamenii pe care îi studiază”. E performanța pe care o realizează el însuși prin iscusința de a nara, descrie și portretiza, prin nota de umor introdusă, când e cazul, în relatare, prin comentarii ironice și sarcastice, nu rareori, prin patosul mâniei, dar mai ales prin duioșia unor caracterizări, prin vibrația evocărilor. Posibilități de cultivare a unor asemenea însușiri oferă, prin definiție
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
e orice „carte cu oameni”. Nimic în cuprinsul acesteia nu e de domeniul imaginarului. Autorul își povestește pur și simplu viața, asemenea lui Goethe în Poezie și adevăr, expunând implicit ideile și convingerile ce l-au călăuzit și mai ales portretizând oameni de tot felul, întâlniți pe numeroasele drumuri ale lumii străbătute de el. Prin aceasta cartea se umple de viață, iar narațiunea devine cuceritoare. Evocând „copilăria și tinerețea” autorului, întâiul volum capătă caracter de bildungsroman; următoarele două, înfățișându-l ca
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
câțiva colaboratori, o imagine văzută din interior a vieții teatrale românești. Om de teatru în formare, preocupat de profesionalismul acestei activități, Livescu are inițiativa consultării autorilor dramatici, a actorilor, publică intervenții, scrisori deschise, anchete incitante. O rubrică, „Profiluri din foaier”, portretizează pregnant actori, regizori și directori de scenă, autorul însemnărilor, același Livescu, folosind aici pseudonimul Lear. Se semnalează și recomandă punerea în scenă a pieselor lui H. Ibsen. Abia în a doua serie figurează în sumar și o cronică teatrală permanentă
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
părăsită (1970) domină amintirile copilăriei, încadrată în universul miraculos al vârstei. O secțiune distinctă în sumar o constituie publicistica axată pe întâmplări cotidiene, unele cu inflexiuni afective, altele cu tăiș ironico-satiric la adresa aspectelor reprobabile ale vieții. În Destăinuiri (1989) autoarea portretizează personalitățile pe care le-a cunoscut îndeaproape: G. Topîrceanu, Jules Cazaban, Demostene Botez, George Enescu, Ion Marin Sadoveanu, Panait Istrati, George Lesnea, Mihai Ralea ș.a. Deosebit de interesant este ciclul Popasuri sadoveniene, ce reia sau adâncește scene din volumele anterioare dedicate
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
său Radu Stanca. Evocând Strada Dealului și Orăștia copilăriei, emblemă, de fapt, a provinciei patriarhale interbelice, poetul se apropie mai curând, prin prozaismul intenționat, de Ioanichie Olteanu. Acest spațiu sacralizat al amintirii este populat de o galerie de figuri burlești, portretizate prin îngroșarea trăsăturilor distinctive, prin bizareria lor comportamental-maniacală. În fond, e o tandră recuperare lirică a trecutului proiectat fabulos, la care concură deopotrivă umorul și fantezia, anecdoticul și ludicul, tragicul și grotescul, macabrul și ironia distanțatoare. Banalul cotidian, omenesc-firescul iau
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
religioase, ceea ce musafirul din România nu va accepta, expunându-se reproșurilor vehemente ale propovăduitorului. Adjectivul "iscariot", derivat din "Iscaru", trimite în mod evident la Iuda Iscariotul. Dacă există în carte un Isus, trebuia să existe și un Iuda! Autorul îi portretizează în apă tare pe mulți români din America, preoți, călugărițe, oameni de afaceri, lucrători de la Centrul Cultural din New York, scriitori, ziariști ș.a.m.d. în stilul său agresiv, el precizează de la început: "Orice asemănare cu persoane și situații reale nu
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
stilistică saturată de convenții literare, derivând, stângaci și crispat, din romanul interbelic: cartea începe brusc, în cursul unui dialog, alternează studiat secvențele temporale - prezentul războiului sau al detenției și, în amintire, anii recenți de licean, mustind de idealism și năzuințe -, portretizează livresc, proiectează în simbol peisaje, gesturi și destine, dezvoltă reflecții de eseu politic. Numele și evenimentele sunt însă riguros exacte. Cu reușite inegale, această literaturizare „barocă” a notației relevă însă o tensiune a elevației și un reflex al discreției care
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
Nota zero la purtare (1957), jucată în teatrele din România și din țările vecine, vreme de patru decenii, în peste o sută de spectacole. Este o comedie lirică, cu un moto „mobilizator” din Gh. Gheorghiu-Dej, amestec de umor și romantism, portretizând expresiv profesori și liceeni, sugerând conflictul între generații, dar și solidaritatea între tineri și păstrând nostalgia anilor de școală (în varianta radiofonică piesa se numește Rămas-bun, copilărie!). Elevi și dascăli se împart maniheist, în tabăra „bunilor” încadrându-se „blândul” director
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
Sub nume și porecle pitorești, precum Jupânul, Eftimie Belciug, Nae Ormolu, Bebe Burtosu, Erotida, Didi Sfiosu, Olimpia Ciubaru, Dinu Ceașcă, Dandu Patricianul, Coriolan Pomposul, Elefterie Teoforul, Smărăndel Găitanaru, Arvinte Broscoi, Vârdarie Pelticul, Dumitru Gușoiu, generalul Spirache Dorobanțu, Popa Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
reluat, în 1979, într-o antologie în care intră și alte cicluri - Cântec de frunză, Uși, Interplanetarii, precum și poezii din periodice), o situează în imediata apropiere a lui Ștefan Baciu. Caracteristice sunt prospețimea dicției, cu imagini exuberante și autentic lirice, portretizând o lume și decoruri străbătute, ca și evocarea permanentă a originilor: „Mâine vom fi trestia de zahar/lângă țeposul ananas/sau tic-tacul șopârlei în noapte/dialogul păsării, cioc roșu/[...]/ toaca de la Cozia,/atârnând soarele/ în fiecare picătură de roua...”. Cum
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
bine”. Depășirea „crizei culturii” autorul o crede posibilă prin prisma filosofiei personaliste a lui Emmanuel Mounier, care proclamă primatul libertății și al demnității spirituale umane. Din orizontul acestei opțiuni denunță mai întâi statul totalitar, iar corolarul său, „omul nou”, e portretizat memorabil: „Are anumite certitudini simple și pozitive, anumite «false idei clare», în care crede orbește. El se afirmă printr-o puternică vitalitate și printr-o lipsă de simț critic care îi permite să vrea să creadă totul în mod absolut
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
cu opinii proprii, având de suferit de pe urma mai multor arestări și procese de presă. În 1859 V. publică Biografia oamenilor mari scrisă de un om mic, al cărei caracter, în subsidiar, era de pamflet politic îndreptat împotriva reprezentanților „reacțiunii”. Sunt portretizați însă favorabil militanții pentru democrație și Unire, printre care și scriitorii Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade-Rădulescu. Va scoate și mai târziu broșuri care se refereau la anumite evenimente, încercând să le grupeze într-o serie de „memorii”: Esiliul românilor
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]