532 matches
-
nu pentru că autorul nostru ar fi descoperit America (în care personajele sale vor să emigreze ), ci tocmai pentru că aceasta, ei da, a fost (demult) descoperită ! Schimbând unghiurile, alternând cele trei puncte de vedere asupra aceleiași povești, N.C. cinefilizează o realitate posacă, infuzându-i aerul subtil al jocului cinematografic. Astfel privită, povestea se transformă într-un de-a v-ați ascunselea amoroso filosofic, o hârjoană a sensurilor ce se cer căutate tocmai pentru că nu sunt deloc căutate ! și a simțurilor. Cele trei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de fantasmagorie gotică și monumentalism fascist, populat majoritar de garguie. La Nolan, Gotham devenise un oraș recognoscibil (Chicago), populat majoritar de fețe patibulare pe care le știam din alte filme cu interlopi și pe care Batman le stîlcea cu aplicația posacă a unui Steven Seagal, prin procedee de ninja filmate prea de-aproape ca să se înțeleagă mare lucru din ele. Care era sensul unei abordări serioase la modul ăsta ? Ei bine, abordarea lui capătă sens în Cavalerul negru. Cel mai impresionant
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în pitoresc-umoral uneori, polemic și moralist. (...) Deși considerat un fel de copil teribil în cadrul grupării, se afirmă în anii '45 ca un critic deplin. Cronicile și articolele din publicația sibiană contrastează prin profunzimea intuiției și rafinamentul expresiei, în comparație cu articolele ușor posace din primul său volum de după al doilea război Confluențe literare... A.B.Totuși, în acel prim volum cuprindeați studiile dumneavoastră scrise în perioada imediat anterioară, începând de prin 1955 încoace. Ele tratează despre autori clasici și clasicizați ca Vasile Alecsandri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dar studii precum cel despre Pavel Dan, Baltagul, Marin Preda, sau cel despre " Imaginea timpului în roman", ori despre Metafora satirică la Eminescu și Arghezi sunt contribuții efective la luminarea unor aspecte de istorie, critică și estetică literară, chiar dacă "ușor posace", în felul de a fi, după cum opinează confratele Poantă. Omul se mai și schimbă, gustul se rafinează, perspectiva se lărgește, mișcările după o perioadă de constrângeri devin din nou libere, ceea ce observatorii scrisului meu au și remarcat, urmărindu-mi nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
douăsprezece zile pentru chimioterapie, și asta de cincisprezece ani. Are în abdomen "niște animăluțe care se tot foiesc". Nici bărbat, nici copii. A avut un soț, de mult, în tinerețe, dar l-a părăsit puțin după nuntă, pentru că era mereu posac. "Asta e plicticos." S-a întors la viața de celibatară, ceea ce, "pe cuvântul meu", nu-i ieșise deloc rău. Vine singură la spital, se întoarce singură acasă, trăiește singură. Dimineața, bătrâna doamnă iese complet goală din baie și se miră
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
muzică. Exprima exact starea mea din ultima vreme, frica mea de a ieși în lume, încremenirea pe loc, greutatea dinăuntru, care nu voia să iasă odată în afară! Muzica m-a înălțat undeva sus, chiar mai sus decât cerul cel posac, undeva deasupra a tot și a toate, unde nu mai aveam nevoie de nimic altceva. Apoi însă, tot muzica m-a trântit jos, ca pe un balon spart, lăsându-mă cu balastul gânduri lor mele în gâtlej. Și atunci, exact
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
feței care-mi arată că s a simțit bine în vizită. Mamei îi plac foarte mult vizitele la prieteni, petrecerile, mereu îl trage pe tata după ea și de fiecare dată mă mir cum reu șește, pentru că tata e mai posac de felul lui și mai solitar. Dar, de data asta, și tata e senin. Mă bate vesel pe umăr, apoi se descalță și se duce catapultat la baie. — Nu, a trecut repede, îi răspund, cu o indiferență căutată. Nici nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
literele de pe diplomă, ca și cum de-abia aș fi învățat să citesc. îmi vine să mă gândesc la orice altceva din întâmplările acestei zile în afară de ceea ce s-a petrecut în camera aceea întunecată. Ca și cum ziua asta de sâmbătă, o oarecare zi posacă de sâmbătă, ar însemna pentru mine doar cearta cu Georgiana, primirea unei diplome și discuția cu ai mei. Am exclus, pur și simplu, din această zi, cele două ore de la 2 la 4. Pentru mine, ziua aceasta a avut, cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
adormit atât de greu, cu senzația aia tâmpită că între mine și pernă s-a mai interpus o pernă grea, ca de piatră. Oftă și își aruncă privirea pe fereastră. Era înnorat, cerul că zuse mult din înalturi și atârna posac sub greutatea păturii groase de nori. Se îndreptă indispusă spre bucătărie. De data asta, cafeaua făcută de domnul Ionescu se răcise de-a binelea în ibric. Clara aprinse un chibrit care sfârâi sec și se stinse de îndată, înainte ca
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
izbucni el deodată, cu privirea în paharul cu suc gălbui. — Poftim? tresări Clara, neînțelegând. La cine te referi? — Ăla! mârâi fără chef Bobo. Mustăciosul. E un rratat și un idiot! Dintr-un motiv necunoscut Clarei, se înnegurase brusc și devenise posac. — Adevărul e că și pe mine m-a agasat teribil individul! re cunoscu Clara. Dar bănuiesc că e nevoie de unul ca el, să-ți ia o droaie de treburi de pe cap și să te lase să lucrezi... Mi-a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
se trezea alături de un străin. De-a lungul anilor căsniciei lor, se obișnuise să se trezească alături de soțul ei, o creatură aspră și urât mirositoare, incapabilă să fie civilizată preț de cel puțin o oră după ce se trezea, o prezență posacă de la care se aștepta la mormăieli și priviri sumbre. Nu era cel mai strălucitor partener de pat, poate, dar cel puțin o lăsa În pace să doarmă. Duminica Însă, locul lui era luat de cineva care, Paola ura până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
o să rămână în istoria InvestorCorp ca femeia care a rămas blocată în lift. Acum se pare că avea să fie ținută minte ca femeia care s-a întors din Singapore cu mâna în ghips. Ce fraieră sunt, își zise ea posacă. Nu întâmpină nici o problemă când ceru să-și păstreze camera pentru încă vreo două zile. Personalul hotelului n-ar fi putut avea mai bine grijă de ea; toată ziua o răsfățau asigurându-se că îi era bine și că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu de foarte mulți, îi zise Aidan. De fiecare dată când te gândești la finanțele noastre, uiți că și eu am o slujbă bine plătită. Și că salariul meu poate acoperi cheltuielile cu ipoteca. Mi-au confiscat Acura, spuse ea posacă. —Și? — Am nevoie de o mașină. — Mai există și Priusul, îi aminti el zâmbind, iar apoi deveni serios. Am putea să ne întoarcem în Irlanda. Femeia își îndoi genunchii sub bărbie și îl privi gânditoare. Știu că e și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
economiști celebri să înfiereze în termeni energici distilarea grâului, sursă de degradare și de nefericire! Ce confirmare tristă le aduc vorbelor lor aceste ținuturi nefericite! Țăranul e sfrijit, palid, descărnat, acoperit de zdrențe, atins de o îmbătrânire prematură; privirea sa posacă și veștejită cată în jos; locuința sa nu merită nici numele de colibă, nici pe cel de bordei; ce denumire poate fi dată acestor cocioabe infecte? Bisericile înseși, atât de cochete în Valahia, nu sunt aici decât niște triste maghernițe
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe Moise Movilă?) a lui Radu Mihnea (cel însurat cu Arghira) - un soi de Evă - ce i-a prilejuit lui Neculce, într-unul din „cuvintele” ce deschid letopisețul [al XX-lea], o cutremurătoare și frumoasă poveste de dragoste; Miron Costin, posac, consemnează doar întâmplarea ce ținea de o „istorie anecdotică”, neinteresantă pentru el: „Având Radul-vodă o fată din trupul lui, ar fi fugit ea cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-a ascuns
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
monoton; morocănos; mort; motiv; necazuri; neconsolat; neîmplinire; neînțeles; nenorocire; nenorocos; neplăcut; neputință; nevoi; nevoie mare; nevoie; ca niciodată; ca noaptea; nori suri; notă la mate; ochi; orb; se pare; pasiv; păcat; pămînt; pesimist; plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit; rece; roșu; sărăcie; scaun; sincer; și singuratic; sistem de educație; smiley; somn; sorry; stare momentană; stare proastă; strigăt; a suferi; la suflet; sumbru; suportat; surprins; suspin; sfadă; tare; tata; tată; tăcere; timid; toamnă; toți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
delegați să facă echipă cu el. Adversarii, ceilalți patru. Deși de la bun început Rabbit își creează un handicap, plasându-se la patru metri depărtare de coș, totuși situația e dezechilibrată. Nimeni nu-și bate capul să țină scorul. Tăcerea lor posacă parcă îl necăjește. Copiii se strigă monosilabic unii pe alții, dar pe el îl ignoră total. Pe măsură ce jocul se întețește, îi simte în jurul picioarelor lui, înfierbântați și înnebuniți, încercând să-i pună piedică, dar limbile continuă să le fie legate
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
cu sublimul dramatic, a fost tocmai aceea a lui Lenin. în vastul ambient al Casei Scânteii, pînă și acest moment al exilului magico-simbolic a avut ceva ieșit din comun prin amploare și printr-un anumit patetism al ritualului. O măreție posacă și hilară în același timp, un soi de jubilație atinsă vizibil de tonurile negre ale melancoliei au condus pe ultimul drum, legat în lanțuri pe platforma unei remorci imense, hoitul de bronz al unui Lenin, la fel de sinistru și de dezgustător
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
mă dezmeticisem prea bine pe atunci în ceea ce privește viața politică, pur și simplu sorbeam cu nesaț experiența unei țări exotice pentru mine. Doar acum Moscova este înțesată de tot felul de lucruri ca la New York, la sfârșitul anilor '70 însă era posacă, flămândă, pustie. Mai mult decât atât, când călătoreai prin Uniunea Sovietică, rămâneai cu impresia unei vieți complet uniformizate pe toată întinderea nemărginită a țării; peste tot, puterea sovietică unificase până dincolo de limită atât înfățișarea exterioară a pământului, cât și esența
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
locvacitatea și jovialitatea temperamentului sudic sînt dublate de substanța ardelenească dobîndită și constînd în construcție, rigoare, datorie și muncă". într-o decupare încă mai pitorească, prin retragerea suportului simpatetic, apare Adrian Marino, tipul "savantului absolut", dedat "claustrului frigid și monologului", "posac și inclement în erudiția sa": "Din păcate, Adrian Marino a fost mai mult admirat decît citit și receptat mai curînd ca un modern conservator. Sintezele sale, de o erudiție inumană, au aerul unor soluții definitive și îndosariate. în anii '60
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
a fost dusă, fără să i se explice de ce,la familia care o adoptase, doi soți evrei fără copii. „Au primit-o imediat cu dragoste și afecțiune. Căldura lor a fost ieșită din comun dacă ținem seama de atitudinea chinuită, posac rezervată, categoric rece și nereceptivă a fetiței. Fusese sfâșiată (cuvintele mamei mele) atât de des, într-un răstimp atât de scurt,încât se temea să lase pe altcineva să se apropie de ea, de teamă ca nu cumva inima ei
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]
-
-l insistent pe spate. Nu făcu nici o mișcare până ce nu se desprinse de el. Apoi ea îl privi o clipă, din celălalt capăt al mesei, cu fixitatea blândă a ochilor săi mari și întunecați, ca și cum încerca să descifreze, pe chipul posac și supt de nesomn, motivul exasperării lui. Avea nervii atât de zdruncinați, încât de-abia putu să se atingă de mâncare. Se ridică brusc de la masă, traversă bucătăria din doi pași și ieși în liniște, fără să o privească, cu
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
Cărtărescu se confesează la fel de firesc: "Sunt nervos și plictisit cînd nu sunt înțeles. Iar cînd totul vine din rea-credință, invidie și ură personală, cum mi se-întîmplă tot mai des în ultimii ani, deprimarea mea ajunge la un fel de mizantropie posacă. Echilibrul mi-l găsesc greu, abia atunci cînd revin la gîndul că singura mea armă este scrisul, că singurul fel în care pot răspunde e să scriu mai departe din toate puterile mele." Un număr reușit al Luceafărului de dimineață
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7419_a_8744]
-
căci nu prea o interesa respectul față de ranguri. Iar atunci când mă arătam uluită de vorbele ei, îmi spunea mereu că mai aveam puțin și aveam s-ajung ca Agnes, cântând imnuri religioase triste și umblând de colocolo cu gura strepezită, posacă și ofilită ca fundul unei fete bătrâne; la care eu protestam întotdeauna până când, în cele din urmă, pufneam amândouă în râs. O enerva faptul că unii aveau atât de multe, iar alții atât de puțin, deoarece nu vedea în asta
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
putem descifra. „Animalul cunoaște moartea abia când moare, omul se apropie în mod conștient de moarte, în fiecare ceas...” Nu chiar în fiecare ceas. Sentimentul morții e un bas fundamental, conștientizat numai din când în când. Altfel, prea am fi posaci. În prima tinerețe, lipsită de orice relief, fără a-mi da seama ce grenadă încercam să declanșez, din fericire prea puțin dotat s-o fac, voiam, nici mai mult nici mai puțin, să fiu pur. Umblam cu Epitet în gură
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]