1,109 matches
-
și am să îți las ție misiunea mea. Arată-le celor mici magia dansului.“ Pentru eroină dansul era „o formă de eliberare și o cale de a îmbrățișa frumosul.“ La finalul romanului Daisy se desparte de Alex care era foarte posesiv și-l alege pe David. Daisy și David se completau reciproc în toate. „Fericirea a cuprins tot locul, iar cei mici au bătut din palme. Daisy s-a simțit extrem de fericită și abia s-a abținut să nu sară de
O TÂNĂRĂ CARE A ÎNŢELES DANSUL TAINIC AL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381892_a_383221]
-
tăria de character să spună nu. Cui? Nu păcatului care-l vede pe stradă, ci să spună nu chiar lui însuși. Căci este mult mai greu să-ți spui nu ție însuți, păcatelor tale, patimilor tale, dorințelor tale egoiste și posesive. Aceasta este educația care trebuie făcută. Ea nu s-a făcut niciodată în școală. Pe asta o fac părinții acasă. Nu-i impui și nu-i torni pe gât predici, fiindcă toți s-au săturat de predici, discursuri și toate
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
cartoful fiert o viață. Dacă am ști ce viață duc vulturii, am prefera soarta porumbelului. Descoperirea vieții de apoi ar fi cea mai valoroasă realizare științifică, restul nu contează. Soarele nu știe că emite raze. Visez o lume fără pronume posesive. Nimeni nu-și pierde drumul în viață, doar și-l schimbă. Cineva m-a comparat cu Dumnezeu, altul , cu Satana, se pare că există o confuzie. Pentru animalele din curte, sărbătoririle sunt cele mai tragice evenimente. Urechile și ochii tulbură
SCURT, CONCIS ȘI MULT PROFUND de BORIS MEHR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374872_a_376201]
-
cât am nevoie! Tot ce simt acum, e că nu vreau să mă întorc la el, doar pentru că aștept un copil! Nici el nu ar vrea asta! Ne-am iubit mult, dar a iubit fiecare în felul său! El protectiv, posesiv și... sufocant iar eu cu rezervele cauzate de traumele trecutului meu, cu devotament, poate prea mult... și cu obsesia de face pace cu destinul, de a-mi dezgropa trecutul, cu sentimentul că locul meu nu e nicăieri! El m-a
DILEME ( FRAGMENT 30) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375441_a_376770]
-
persoana a-III-a, la cazurile prepoziționale; înv., acuzativ fără prep.); dar a ajuns să însemne „cuget lăuntric”, sens cu care se folosește ca s.: în sinea lui ‹ în sine „înlăuntrul său”, în sinea mea „pentru mine” etc.; și, de asemenea, cu posesivul enclitic în sine-mi, în sine-ți, în sineși. În sec. XIX s-a folosit pentru a traduce pref. auto-; sineiubire (egoism); sinestătător (autonom) etc. Dintre aceste formații s-au păstrat în limbă numai sinucidere și sinucigaș. Cf. din Dicționar
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
coapselor și a celor doi parteneri cuplați într-o uniune ce nu se mai dorea desfăcută. Pe unul dintre sâni era desenată o aluniță mica maronie, pe care o tot acoperea cu mici picături de buze fierbinți. - Iar tu ești posesivă, îi răspunse Mircea, în timp ce trupul fetei dansa grațios deasupra lui. Buzele îi deveniseră trandafirii, umede și iritate de atâtea sărutări. S-a smuls iarăși de sub ea și imediat. S-a așezat în genunchii între coapsele sale în timp ce îi mângâia sânii
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
de greu se croiesc drumuri de întoarcere la normal din bezmeticeala românească, tot pe atât de spornic răsare câte o garnizoană de trepăduși ai lumii actului artistic ce izolează pe câte un artist. Peste măsură de zgomotoasă și inimaginabil de posesivă, ca și cum respectivul artist ar fi un produs de marcă, aparținând exclusiv cuiva, această garnizoană are o aroganță de păun! De ani buni, unii artiști, slavă Domnului că puțini, s-au lăsat copleșiți de furnicarul de intrigi inepuizabile, ce forfotește în jurul
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
deranjant pentru odihna și sănătatea voastră), crește și probabilitatea purtării unor conversații online. Este acceptabil ca partenerul să petreacă timp pe Facebook, dar dacă se ascunde de dumneavoastră, ați putea să îl întrebați de ce”, declară Gabriela Marin. 4. Este foarte posesiv în legătură cu telefonul sau tableta. „Persoanele care se comportă neobișnuit încercând să ascundă ceva, sunt foarte atenți să nu fie prinși și pot fi ușor de observat. Dacă își protejează telefonul cu orice preț, închide ferestrele deschise atunci când vorbește la telefon
ŞASE SEMNE CĂ PARTENERUL TE ÎNŞEALĂ PE FACEBOOK de GABRIELA MARIN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344858_a_346187]
-
vreme mi se umflă în buricele pământului ca si cum s-ar înfiripa în urletele tale și-ar muți ideile pe albul foii nedezvirginat încă te-am întins de câteva ori în șiruri de umbre pofta descoperirii te-a pătruns brutal și posesiv că un viol adâncurile pe unde te-am purtat ți-au ars cu țigara fiecare încercare promițătoare și te-au inhalat până la sufocarea cunoștinței dar frică tot n-a vrut să te scrie a scris însă despre plecările fără întoarcere
POEM IEŞIT DIN CUTIE de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347889_a_349218]
-
desigur, o discutabilă rezolvare a cunoașterii ființei tale în mod ceva mai intim, dar mai bine așa, decât nimic! Transcriu, deci: „Principalele calități: loialitate, stabilitate, răbdare. Cea mai puternică dorință: bunăstare materială, confort. Defecte: încăpățânare, tendința de a deveni prea posesiv. «Taurul» autentic gândește și acționează conform realității. Iși cunoaște limitele, iubește ordinea, este obiectiv, nu amestecă obligațiile cu distracția, este rezistent, practic; iubește muzica și artele și mai ales plăcerea. Este adeptul naturaleței, al lipsei de complicații. Este inimos, sociabil
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
care-și muștruluia alaiul de tinere stele risipite.) Imobilizată, ”regina” s-a pomenit cu un nor, iubăreț nevoie mare, deasupra. Penibilă situație! Luna-gălbenuș arăta ca un ”ochi” preparat de un novice, tuflit, taman pe dos, pe boltă. Doamne, ce curtezan posesiv!” - își zise, sătulă de pupăceala îndrăznețului. Devenise chiar enervant. O pală de vânt îi veni în ajutor. ”Ufff!” - răsuflă, ușurată c-a scăpat. Își aranjă discret machiajul. Mândră privi de jur-împrejur ca și cum nu s-a întâmplat nimic și-și roti
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
a fi la bordul ambarcațiunii. S-au oprit la malul marii. Era întuneric, iar marea era luminată doar de razele lunii. Vântul adia ușor, luna-și etala diamantele în mare, unduindu-se în valurile care dantelau țărmul cu sărutul lor posesiv. Ștefan îmbrățișă fata de după umeri. Dalia zâmbi. Se desprinse din îmbrățișarea lui, se descălță și se îndreptă în fugă spre mare cu sandalele în mână. Ștefan o urmărea din priviri și nu-și dezlipea ochii de la silueta care stârnea în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
tăria de character să spună nu. Cui? Nu păcatului care-l vede pe stradă, ci să spună nu chiar lui însuși. Căci este mult mai greu să-ți spui nu ție însuți, păcatelor tale, patimilor tale, dorințelor tale egoiste și posesive. Aceasta este educația care trebuie făcută. Ea nu s-a făcut niciodată în școală. Pe asta o fac părinții acasă. Nu-i impui și nu-i torni pe gât predici, fiindcă toți s-au săturat de predici, discursuri și toate
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
o cafea, dacă nu vă deranjează! ( Ioana fiind asistenta ) - Foarte bine. Rămân eu cu George. După ieșirea celor doi, Ingrid mă îmbrățișează spontan. - De când aștept clipa asta! Pierre începe să scâncească în pătuț. - Nu cumva e gelos? întreb. - E foarte posesiv! râde ea, luându-l în brațe. Mămica nu trebuie să mai iubească pe nimeni! - Pot să-l țin și eu în brațe? - Încearcă! Mă gândesc că bebelușul o să izbucnească în plâns, dar el îmi zâmbește. - Ta-ta! Ta-ta! Nu
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376339_a_377668]
-
mirată, cum Lea o trăgea insistent de mână. Fă-mi și mie loc! Fata se trase mai deoparte, fremătând de nerăbdare. Nu rosti nici un cuvânt; doar se cuibări la pieptul mamei, lăsând să-i scape un suspin de mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al fiicei. Intrigat de lunga
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
mirată, cum Lea o trăgea insistent de mână. Fă-mi și mie loc!Fata se trase mai deoparte, fremătând de nerăbdare. Nu rosti nici un cuvânt; doar se cuibări la pieptul mamei, lăsând să-i scape un suspin de mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al fiicei. Intrigat de lunga
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
din nou însărcinată” Prejudecățile continuă în lumea satului românesc, bărbatul îndeplinind rolul de „mascul”, iar femeia de nevastă supusă, apoi mama căreia îi revine datoria să-și țină odraslele aproape și să-i crească, ceea ce o face de cele mai multe ori posesivă. Cu toate acestea, la țară, copiii nu erau prea răsfățați, ci încă de mici luau parte la treburile gospodărești. Cum creșteau alergau după animale la pășune, la strâns de fân sau chiar la sapă. Doamna Dora Alina Romanescu abordează pe
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
2014. Fântână Dani avea doar 10 zile când a intrat, pentru o luuuungă perioadă, în colimatorul ei. Ea era un ghemotoc de 1 an și 8 luni, cu niște ochi mari și veșnic curioși (după spusele martorilor), mereu în mișcare, posesiva și dornică de-a fi în centrul atenției. -Uite-l pe fratele tău! a spus mama, fericită că e acasă și și-a găsit fetiță bine. Îl cheamă Daniel, Dănuț sau cum poti tu să-i spui. S-a uitat puțin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
mai mult FântânaDani avea doar 10 zile când a intrat, pentru o luuuungă perioadă, în colimatorul ei. Ea era un ghemotoc de 1 an și 8 luni, cu niște ochi mari și veșnic curioși (după spusele martorilor), mereu în mișcare, posesiva și dornică de-a fi în centrul atenției.-Uite-l pe fratele tău! a spus mama, fericită că e acasă și și-a găsit fetiță bine. Îl cheamă Daniel, Dănuț sau cum poti tu să-i spui.S-a uitat puțin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
privirea îi alunecă agale pe coapsele dezvelite ale soției și atunci parcă resimți fiorii dragostei. Privirile învăluiră voluptoase trupul frumos conturat al femeii, cu sânii îmbietori și ostentativi ce-i jucau la orice mișcare pe sub decolteul fără sutien. O dorință posesivă puse stăpânire pe el și din instinct începu să vâslească din ce în ce mai repede. Elena simți intenția soțului și-i zâmbi cu subînțeles, încântată de idee. De mult nu mai descoperiseră acest imbold și această atracție trupească. Efervescența proliferării bogăției îi îndepărtase
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
la telefon: tu ai vrut muncă în străinătate. Fiind o femeie puternică și-a asumat toate consecințele acestei slujbe. Însă...nu cunoștea aceste „consecințe”. Doctorița Nevica, „patroana” sa, o fiară cu față umană, îi transformă viața într-un calvar. Zgârcită, posesivă, suspicioasă, răutăcioasă, disprețuitoare, cu suflet uscat, Nevica Valerian terorizează și pârjolește sufletele celor din familia sa, cu atât mai mult al menajerei sale, căreia îi „trasează” sarcini peste capacitățile sale fizice, unele chiar absurde, o controlează permanent, nu-i convine
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
stâpână. De mult deja, trecuse rana, Pe care o lăsase "Arcașul"... Zburda pe cer, ca o copilă, Liberă ca fluturașul. Presăra în inimi doruri, Pasiune și iubire, Aștepta să întâlnească Adevărata fericire. El era mândru, elegant, Coarnele-și purta semeț, Posesiv, ca orice bărbat, Dar spiritual și foarte isteț. A privit-o de departe, Poemele ei l-au vrăjit, Și s-a îndrăgostit de muza Cu părul blond și răvășit. A aprins-o ca un "Soare", Arzător în miez de zi
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
mirată, cum Lea o trăgea insistent de mână. Fă-mi și mie loc! Fata se trase mai deoparte, fremătând de nerăbdare. Nu rosti nici un cuvânt; doar se cuibări la pieptul mamei, lăsând să-i scape un suspin de mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al fiicei. Intrigat de lunga
DILEME ( FRAGMENT 25) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375657_a_376986]
-
o determină să-și confecționeze imediat un zâmbet ștrengăresc, întinzându-i temerară obrazul. El o privi o clipă bănuitor dar brațul ei aruncat după gât atingându-i părul, îl convinse și o trase către sine cu un gest agresiv și posesiv. -Îmi placi, îi șopti ea insinuant la ureche. Într-o altă circumstanță am fi putut deveni prieteni! Dar prietenii tăi nu vor permite să le sufli prada de sub nas. Păcat! Ești atât de diferit! Cum de ai nimerit într-o
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
Că nici viteza vie a luminii și chiar nici legile ce țin de gravitație, Nu ne vor ajuta în veci să înțelegem divina-ne creație Și chiar dacă atomul elementului nociv radioactiv, Ne-nvața-n dragoste, noțiunea de a fi prea posesiv, Noi tot vom încerca să ne traducem, în toate limbile străine, Acea senzație de profundă împlinire și dulce abandon în bine. Dar dascălii sunt slabi, aceasta este școală grea Iar tu rămâi doar cu învățătură pe care o știai deja
LECȚIA DE IUBIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369185_a_370514]