77,188 matches
-
înălțimi și adâncuri - iată cât de modern era pe vremuri ironizatul, de către elevii noștri, Coșbuc, adăpat și el la înțelepciunea indiană, cu "o luptă-i viața"!) Dar pulsul pe care Rushdie vrea să-l salveze dintr-o posibilă bruscă uitare (posibilă bruscă și finală pace) e chiar vârful, tensiunea Americii: ritm tot mai accelerat, cu dezlănțuirile sale politice, sexiste, ucigașe, înnebunind gânduri și dorințe, explodând energii, hărțuind, spulberând. Nu fără ironie sunt radiografiați idolii și demonii acestei lumi (Ellen DeGeneres, Christina
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
torționari. Mobilizarea fără precedent împotriva celor trei reprezentanți de marcă ai CNSAS are o motivație limpede: amânarea publicării numelor de securiști până la modificarea legii. Cum ei s-au dovedit intratabili, vor fi schimbate regulile jocului. Printr-o ironie a sorții posibilă numai la noi, cei desemnați să studieze arhivele Securității o vor face din poziția de subalterni ai celor aflați, conform legii, sub cercetare. Asta da victorie a lui Onișoru! Ăsta da triumf al școlii istorice de la Iași! Dacă tot a
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
ci în felul în care experienței traumatizante a închisorii și a regimului în sine i-a fost găsit un sens, felul în care valorile au putut fi păstrate, vii în spirit, în timpuri incerte. Ca semne ale supraviețuirii, acestea fac posibilă amintirea, absolvind de vină ceea ce, din perspectivă absolută, poate părea impardonabil. Pentru delicata situație a intelectualilor care au colaborat ocazional cu Securitatea este găsit un concept: "membri corespondenți" (într-o vreme în care "toată lumea a fost" membru corespondent), "nu poți
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
devine un mijloc de opoziție la societățile totalitare, cum au fost cele în care au trăit un Voiculescu sau Márquez. Fantasticul își păstrează, finalmente, o mare doză de utopie întrucât imaginația subversivă întreține speranța. Dintr-o astfel de perspectivă devine posibilă lectura în palimpsest a uneia dintre cele mai misterioase povestiri scrise de Voiculescu la finele anului 1949, Ultimul berevoi. Data spune mult, de la sine, iar sub scenariul magic, cu întregul lui arsenal de mijloace, se descopăr, în scriere ascunsă, simboluri
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
momentul în care Mugur Isărescu începuse, sub influența soției, să aibă ezitări, numele lui Stolojan a revenit puternic în discuție la propunerea lui"Traian Băsescu. Informația devine mai mult decît interesantă acum, cînd se vorbește tot mai insistent de un posibil tandem Stolojan-Băsescu pentru viitoarele alegeri. Dezvăluirile și judecățile lui Radu Vasile și Răsvan Popescu pun într-o lumină proastă guvernarea din perioada 1996-2000. Pe alocuri gestul de a le scrie și publica frizează lipsa de responsabilitate și moralitate. Cel puțin
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
fiindu-le date dispărute manuscrisele originale ori copiile. Deși ideea conducătoare a editorului este să epuizeze tot ce este accesibil, acest tot este, după cum am văzut, trecut printr-o severă sită de acceptare. Se ridică la fiecare pas pericolul imixtiunilor, posibile atât în manuscrise, cât și în ultimele lucrări inedite, problema receptării fiind mereu în atenția editorului. Deși proiectul ediției prevede eliminarea textelor deja apărute, atent la volume, editorul pierde din vedere controlarea paginilor revistei "Jurnalul literar", unde au fost publicate
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
asumate public, și anume acela care ne angajează funcțiile contemplației, aspirația către unitate și puterea de vibrație în fața misterului existenței, este recuperat de către tînăra artistă fără cea mai vagă urmă de ostentație, dar și fără nici un complex în fața oricărei suspiciuni posibile. Și, în mod cert, aceste suspiciuni se vor manifesta pentru că este aproape inacceptabil, chiar la un pas de trădare și de erezie, ca din mijlocul unui carnagiu simbolic în plină desfășurare, dinlăuntrul unei ostilități neobosite față de lumea în care trăim
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
-ți-l, dacă l-ai făcut! Faceți copii cu nemiluita și după aia veniți la cerșit! Cerșetorilor! Un individ zdrențuros, cu o țigară în gură. Replică înecată de furie: Uite! Ia uite: cu țigara în gură și cerșește! Alte refuzuri posibile, toate deja întrebuințate pînă la uzură: N-am ! Lasă-mă-n pace! Sîntem împreună (cînd unul din cuplu sau din grup dă totuși ceva). Pleacă de-aici! Uite ce fată drăguță ești și umbli noaptea. Dă-mi tu mie, că
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
ea aprinse a doua lumînare, pe ai ei, se apropie de Leandru, îl sărută și-l lăsă la mănăstire, iar ea vîsli singură pe Drim. Înnebuniți și osteniți, s-au despărțit pentru totdeauna încredințați că atingerea dintre ei nu este posibilă. Cînd Leandru debarcase cu lumînarea în mînă, slujba de utrenie era pe sfîrșite. Încă înainte să intre în biserică, observă că în mănăstire se desfășura ceremonia înhumării unei icoane. Era străveche, din Pelagonia, și înainte să o așeze în mormînt
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
și privirea ei, care se întorcea la om. Această linie, pe care Leandru a prins-o înainte ca pămîntul să înghită icoana, semăna cu singura literă pe care o învățase, cu litera teta -, și el, văzînd-o, gîndi: - Așadar, atingerea este posibilă. După care plecă la mănăstire și se călugări.
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Sînt patru sute și ceva de pagini, strînse cu migală, care te plimbă prin istoria acestui teatru, care te lasă să descoperi singur obișnuitul și extraordinarul, te lasă să faci de bunăvoie aprecieri, favorabile sau critice, să vezi teatrul ca un posibil centru al universului orașului său. În ultimii ani, ca și prin alte părți, aici s-au arătat ceață și neguri, s-au abătut neînțelegerile și au dispărut armonia și atmosfera creației. Un soi de degradare și-a lăsat amprenta pe
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
familie cu sufix specific feminin ( Ioneasca, Popovicioaia) e familiar, învechit și în prezent e perceput mai ales ca depreciativ. Numele de familie poate apărea neînsoțit de prenume doar cu condiția prezenței unui termen de politețe ( Doamna Popescu). Alte două soluții posibile în teorie desemnarea doar prin numele de familie și prin numele de familie și inițiala prenumelui sînt practic excluse din uzul curent. Cea de a doua specifică scrisului se întîlnește în abrevierile bibliografice sau în liste de tot soiul, dar
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
de vânt// când treci sprinten vaporoasă/ în trup tânăr explodând" ( ave, nichita). Dacă Nichita ar fi apucat să vă îmbrățișeze la vederea versurilor dedicate lui Eu vă mulțumesc pentru solara dvs. epistolă și pentru spiritul generos cu care ați făcut posibilă, prin aceste versuri, întoarcerea, fie și pentru o clipă doar, dovedindu-se însă prețioasă și fidelă, în timp. Ave, Nichita, Ave Gabriela, nimic nu s-a schimbat pe pământ ( Ioan Huțu, Tisa Nouă) * Poate că dacă ați face un foarte
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
în presa vremii, cu identificările de rigoare, când textul fusese publicat cu pseudonim. Două frumoase motivări găsește editorul, ca o cheie de lectură, pentru introducerea corespondenței în corpul ediției. Le citez, ca pe o translație între genuri și pentru expresivitatea posibilelor succesiuni sau ricoșeuri. "Desigur, asta nu ne oprește să avem cele mai diferite păreri despre actorii marelui spectacol, jucând, departe de ochii lumii, în halate și papuci. Dar nu asistând cu spatele la scenă." Este și motivul care m-a determinat să
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
de Iov și de mine. "Fața mea s-a făcut roșie de plînset și pe genele mele se lasă umbra morții." Experimentul Iov nu este doar spectacolul lui Mihai Măniuțiu de la Teatrul "Radu Stanca", ci este, în același timp, o posibilă întîlnire a fiecăruia cu sine și cu ceilalți, o regăsire intermediată de acest act artistic. Versiunea regizorului poate fi varianta sumei obsesiilor sale, ale relației sale cu propiul destin și cu Divinitatea, o interpretare a uneia dintre cărțile fundamentale: Cartea
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
trimis inimoase săgeți. Aventura în afară, departe de casă, echivalează uneori cu o regăsire, în liniște, într-o altă liniște, cu numele și cu verbele, secrete pentru tine până atunci. Zestrea cu care pleci în necunoscut ar fi și perechile posibile: campanula cu libelulă, șoimul în cer - înalt ca preotul într-un altar, sufletul și Dumnezeu în reciprocă atracție, delfinul și spectatorul său, căprioara și nemurirea, pasagerul și fericirea lui umilă că trece iubind, nu altfel. Atunci se-ntâmplă ca o
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14095_a_15420]
-
de a avea o mască de gaze, dacă are musai nevoie de ea. Departe de mine gîndul că dacă te duci la piață după verdețuri, trebuie să-ți poți cumpăra de rest și o asemenea mască, dar în fața unei primejdii posibile de o asemenea factură trebuie găsită o cale de egalizare a șanselor. Fiindcă reacțiile unora dintre oficiali brașoveni față de eventualitatea unui atac din partea lui Saddam mi s-a părut de o murdărie morală fără margini. La un caz de ceva
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
un buncăr antiatomic, făcînd și lista persoanelor care au acces acolo. Asta înseamnă să fii ales, pentru unii dintre noi! Aleșii, la adăpost, iar alegătorii să se descurce. Mizeria pe care o dezvăluie acest gen de reacții față de un pericol posibil ne ajută să înțelegem și psihologia "baronilor locali" și disprețul aleșilor față de cei care i-au ales. De fapt, nu sînt sigur că această reacție e una de dispreț sau de pură iresponsabilitate. La primul semnal de primejdie mai acătării
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
normează limba. Chiar excepțiile de la hiat sînt - pentru cuvintele culte - în cea mai mare măsură latinizante (pauper). Foarte discutabilă e decizia normativă a pronunțării în hiat în cazul cuvintelor care provin în mod clar din franceză sau din italiană - fără posibilă sursă sau model latin. E vorba mai ales de situația - despre care de altfel lingviștii români au mai scris - în care impunerea prin normă a hiatului este etimologic abuzivă, pentru că se aplică unor cuvinte de origine cert romanică, fără model
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
textului caragialian la teorii pragmatice și poststructuraliste. Autorul optează, bunăoară, pentru termenul de actant, introdus de Greimas, atunci când definește statutul personajului caragialian: "Clasificându-l după ceea ce face (de unde și numele de actant), A. I. Greimas consideră personajul un participant la trei posibile axe semantice, acestea fiind comunicarea, dorința sau căutarea și punerea la încercare." Pe de altă parte, pornind de la Foucault și al său studiu Folie et déraison, Vasile Fanache face distincția între nebunii "mascați", deținători ai adevărului, și nebunii aievea - toți
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
subliniere Cronicar) că Saddam ar fi mort sau rănit, apoi a apărut vestea că fiica vicepreședintelui american Dick Cheney se va duce la Bagdad pentru a participa la scuturile umane. Într-un film, scena ar părea tendențioasă. În realitate e posibilă." Cumplit paradox, adăugăm noi, Statele Unite și aliații lor își trimit oamenii împotriva regimului lui Saddam Hussein, iar "activiștii păcii" care merg la Bagdad vor să apere de război poporul irakian. În timp ce trei americani din patru sînt de partea administrației Bush
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
ca lectură în perspectivă, din chiar interiorul poeziei. Fiindcă abia acum s-ar putea realiza joncțiunea spirituală între versuri cum sunt cele din ciclul Moartea Ceasului (1966): "Aș vrea/ Pe gândurile mele/ Să urc până sus de tot,/ Unde e posibilă liniștea,/ Pentru că viața și moartea s-ar întâmpla/ Mai jos de mine,/ Ca ploaia sub nori" (Sus) și deja intratele în conștiința măsurii morții, peste intuițiile de până atunci, versurile: "Un fir de paianjen/ Atârnă de tavan,/ Exact deasupra patului
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
o amenințare. Iar Olympia n-are încotro. Cîntă toată aria, chiar dacă efortul o epuizează integral. Dar cînd termină, nu e decît o jucărie care s-a stricat iremediabil. Așa scrie în libretul clasic. Asta e interpretarea cea mai simplă. Evident, posibilă. Dar mi-e greu să nu mă întreb ce se petrece, în realitate, în mintea Olympiei, pe parcursul minunatei arii și de ce se defectează ea. E posibil ca, în clipa cînd ezită, ea să fi dorit, de fapt, să facă o
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
mult mai vechi: îl reprezintă concepția aristotelică. În temeiul său, Ionesco cultivă calitatea de "adevăr" a imaginii literare, care-și întemeiază ontologia proprie, paralelă cu cea a lumii reale. Chiar atunci cînd se înscrie în planul fantasticului, al oniricului, lumea posibilă instituită de ficțiune nu e una falsă: "Artistul ar trebui să fie, după Ionesco, îndeajuns de obiectiv sau, în orice caz, adevărat în subiectivitatea lui, iar opera, la rîndul ei, să se impună ca un organism viu, ca o «neființă
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
1929): "Moroii, tot timpul săptămânii, pleacă din mormânt, făcându-și gaură - un urcelnic - cât șarpele de largă"; Avea și urcelnic pe care ieșea!", la care se adaugă cîteva alte atestări ulterioare. Etimologia cuvîntului nu e lămurită, dar se sugerează o posibilă legătură cu urcoi (sau urgoi), urcoaie (urgoaie) sau urgoaică - cuvinte din aceeași sferă semantică - cu sensul "strigoi, duh rău, moroi"; urcoi ar fi la rîndul său raportabil la termenul latinesc orcus "spirit din infern".
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]