254 matches
-
proprietăți funciare sau de ruinare a unor meșteșugari au creat forță de muncă disponibilă necesară mineritului, industriei și agriculturii organizate pe baza capitalistă. Într-un raport din 1615 referitor la organizarea postavaritului se menționează că unii postăvari ajung lucrători la postăvarul bogat pentru un salariu de 4-6 pence pe zi, care este un mijloc de trăi sărăcăcios. Reflectând numărul mare de lucrători folosiți la prepararea alaunului și condiția lor socială, o relatare din 1619 subliniază că prelucrarea alaunului...nu poate fi
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
două stampe din același veac prezintă, pe rând, Tâmpa cu și fără ele). Turnul Cuțitarilor, aflat în dreptul "Bastionului Țesătorilor", avea vederea deschisă înspre Șchei. Astăzi nu a mai rămas nici o urmă din acesta. Turnul Cizmarilor, situat mai sus de "Bastionul Postăvarilor", domina Blumăna și Curmătura (zona dintre Tâmpa și Dealul Melcilor). În zilele noastre se mai pot observa platforma pe care se afla precum și o bună parte din baza zidului de legătură ce străbătea muntele. Pe harta întocmită de "Giovanni Morando
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
că Tâmpa are în ea 3 sau 4 tunele dintre care numai unul circulabil în totalitate, în zilele noastre. Acesta din urmă leagă Casa Sfatului de un turn al fostei cetăți aflat la poalele Tâmpei (probabil Turnul Cuțitarilor sau Bastionul Postăvarilor). Toate acestea sunt închise astăzi cu grilaj, datorită pericolului de surpare pe care îl prezintă. Un veteran de război povestea că bombardamentele din 1943 - 1944 au blocat ieșirea unui tunel de adăpostire, îngropând de vii pe toți cei care se
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
fortificațiilor din cetatea Brașov, se pare că Bastionul Cojocarilor, sau Tăbăcarilor cum i se mai spune, a fost construit în jurul anului 1452 și încredințat spre apărare breslei „tăbăcarilor roșii”. Avea formă de turn semicircular, cu o parte deschisă înspre Bastionul Postăvarilor. La început a avut doar goluri de tragere și guri pentru smoală topită. Arcurile de cărămidă ce se mai văd și astăzi au fost făcute însă mai târziu. Fortificația comunica cu Bastionul Postăvarilor printr-o galerie de-a lungul zidului
Bastionul Cojocarilor din Brașov () [Corola-website/Science/303961_a_305290]
-
semicircular, cu o parte deschisă înspre Bastionul Postăvarilor. La început a avut doar goluri de tragere și guri pentru smoală topită. Arcurile de cărămidă ce se mai văd și astăzi au fost făcute însă mai târziu. Fortificația comunica cu Bastionul Postăvarilor printr-o galerie de-a lungul zidului exterior. A fost renovat în 2005.
Bastionul Cojocarilor din Brașov () [Corola-website/Science/303961_a_305290]
-
încă) care se încadrează în cultul soarelui, de care pomenea și cronicarul german, ca simbol de nemurire pentru strămoșii daco-geți. În ziua de Rusalii, bărbații, femeile, copiii și tot ce era transportabil la curte plecau de cu seara spre muntele Postăvarul, după ce, în prealabil, vătaful sau alți bărbați de inițiativă, băteau din poartă în poartă, folosindu-se de ciocanul, în formă de șarpe, prezent la fiecare poartă. Pe munte așteptau până dimineața, pentru ca la apariția soarelui, să arunce cu ce aveau
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
turcilor. În urma acestor acțiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa. 1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari. 1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distruge a cetății Brașovia de pe șaua Tâmpei, piatra și materialele de
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă ce se ridică la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
versantul estic al Perșanilor apar, în timpul primăverii, mișcări de aer cu caracter de "föhn", numite popular „vântul mare”. Acesta topește zăpada în doar câteva zile. Datorită condițiilor topografice și climatice, inversiunile de vegetație constituie un fenomen des întâlnit în zona Postăvarului. Astfel, în Poiana Brașov, la altitudinea de 1.050 m, "gorunul" crește alături de "molid". Tot aici, și în prelungire, pe Tâmpa, "bradul" pătrunde adânc în zona gorunului, iar molidul coboară până sub 800 m, la Noua. Speciile de foioase împăduresc
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
La recunoașterea să s-au adăugat elaborarea foarte realistă a detaliilor, paletă cromatică rafinată și soluțiile decorative îndrăznețe. s-a născut în Borgo Sân Sepolcro (astăzi: "Sansepolcro"), un mic oraș din Toscana, fiu al lui Benedetto de' Franceschi, cizmar, tăbăcar, postăvar și negustor. Din aceste meserii se îmbogățește, devenind unul dintre cei mai înstăriți cetățeni ai orașului. Mama sa, Română di Perino da Monterchi, provenea și ea dintr-o familie bine situată. Istoricii fixează dată de naștere a artistului în anul
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
Munții Postăvarul (în , în ) sunt o grupă muntoasă a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este vârful cu aceeași denumire Vârful Postăvarul (numit popular „Postăvaru”, fără "l"), având 1799 m. În Postăvaru există 30
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Munții Postăvarul (în , în ) sunt o grupă muntoasă a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este vârful cu aceeași denumire Vârful Postăvarul (numit popular „Postăvaru”, fără "l"), având 1799 m. În Postăvaru există 30 de trasee alpine omologate cu grade diferite de dificultate. Munții Postăvarul fac parte din Carpații de Curbură, alcătuind împreună cu Masivul Piatra Mare grupul de Munți ai Bârsei. Sunt
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este vârful cu aceeași denumire Vârful Postăvarul (numit popular „Postăvaru”, fără "l"), având 1799 m. În Postăvaru există 30 de trasee alpine omologate cu grade diferite de dificultate. Munții Postăvarul fac parte din Carpații de Curbură, alcătuind împreună cu Masivul Piatra Mare grupul de Munți ai Bârsei. Sunt localizați între depresiunea intracarpatică a Brașovului, deasupra căreia se înalță cu peste 1.200 m și versantul nordic abrupt al Masivului Bucegi. Munții
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
iar în sud-est valea largă a Râșnoavei (afluent al Prahovei) îi separă de culmea prelungă a Clăbucetului Baiului. Între aceste limite Munții Postăvaru au o suprafață de aproximativ 173 km. Denumirea lor provine de la numele unui proprietar de oi - Stoica Postăvarul din Schei (vechi cartier românesc al Brașovului), de la începutul secolului al XVIII-lea. În arhive a fost descoperit un document în care apare stâna „Posztovarul sive Christianul”, ceea ce înseamnă că noul proprietar era la acea dată comunitatea din comuna Cristian
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
în care apare stâna „Posztovarul sive Christianul”, ceea ce înseamnă că noul proprietar era la acea dată comunitatea din comuna Cristian, din apropierea Brasovului (P. Binder, 1973). Este explicată în acest fel și denumirea Cristianul Mare sub care mai este cunoscut vârful Postăvarului (l.804 m). După alte surse, denumirea provine de la privilegiul de a face comert cu postavarii acordat granicerilor din zona. Munții Postăvarul îmbină pe un spațiu relativ restrâns o mare varietate de forme de relief cu numeroase contraste. În cuprinsul
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
P. Binder, 1973). Este explicată în acest fel și denumirea Cristianul Mare sub care mai este cunoscut vârful Postăvarului (l.804 m). După alte surse, denumirea provine de la privilegiul de a face comert cu postavarii acordat granicerilor din zona. Munții Postăvarul îmbină pe un spațiu relativ restrâns o mare varietate de forme de relief cu numeroase contraste. În cuprinsul lor se întâlnesc platouri întinse, larg ondulate, culmi prelungi și domoale, favorabile unor excursii ușoare, dar și piscuri semețe cu versanți abrupți
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
cu același nume. Corespunde unei culmi montane alungite pe direcția nord-est - sud-vest și ramificațiilor care coboară lateral deasupra văilor principale. Din punct de vedere geologic reprezintă o uriașă cută anticlinală (situată în prelungirea nordică a masivului cristalin al Leaotei). Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare de vîrstă jurasică și din conglomerate și gresii cretacice. Prezența calcarelor în partea înaltă a masivului explică aspectul piramidal al Vârfului Postăvarul și semeția Muchiei Cheii care domină împrejurimile prin creasta sa zimțată ca o lamă
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
o uriașă cută anticlinală (situată în prelungirea nordică a masivului cristalin al Leaotei). Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare de vîrstă jurasică și din conglomerate și gresii cretacice. Prezența calcarelor în partea înaltă a masivului explică aspectul piramidal al Vârfului Postăvarul și semeția Muchiei Cheii care domină împrejurimile prin creasta sa zimțată ca o lamă de ferăstrău. În capătul sud-vestic al Muchiei Cheii au fost sculptate Cheile Râșnovului care deși sunt de dimensiuni relativ reduse impresionează vizitatorii prin sălbăticia lor. Dealtfel
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
fost sculptate Cheile Râșnovului care deși sunt de dimensiuni relativ reduse impresionează vizitatorii prin sălbăticia lor. Dealtfel întregul relief, care domină pe dreapta valea Cheii, cu pereții săi abrupți îmbrăcați în trene imense de grohotiș, merită a fi văzut. Vârful Postăvarul se continuă spre sud prin culmea prelungă, larg rotunjită, Spinarea Calului, pe care se face legătura cu Munții Predealului. Poziția geografică a Munților Postăvarul în cadrul Carpaților de Curbură, caracterizați printr-o mare diversitate a circulației maselor de aer, imprimă trăsături
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Cheii, cu pereții săi abrupți îmbrăcați în trene imense de grohotiș, merită a fi văzut. Vârful Postăvarul se continuă spre sud prin culmea prelungă, larg rotunjită, Spinarea Calului, pe care se face legătura cu Munții Predealului. Poziția geografică a Munților Postăvarul în cadrul Carpaților de Curbură, caracterizați printr-o mare diversitate a circulației maselor de aer, imprimă trăsături distincte elementelor climatice. În circulația atmosferică se remarcă întrepătrunderea maselor de aer mai umed din vest și nord-vest cu cele de nuanță continentală din
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
primul rând în funcție de altitudine (între poale și vârful cel mai înalt există o diferență de nivel de peste 1.300 m) și de caracteristicile suprafeței subiacente. În tabelele 1 și 2 sunt redate valorile medii multianuale pentru principalii parametri climatici. Culmea Postăvarului este caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 0° și 2°C. La nivelul Poienii Brașov și al Munților Predealului situate la altitudini în jur de 1.000 m se înregistrează temperaturi medii anuale de 4°-6°C (4,9
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
a muntelui iarna poate să dureze 4-5 luni. Cele mai ridicate temperaturi medii lunare (între 8°C și 14°C) se înregistrează în iulie. La poalele muntelui, în Brașov, temperatura medie a lunii iulie este de 17,8°C. Munții Postăvarul sunt drenați de o rețea hidrografică densă ale cărei particularități reflectă condițiile fizico-geografice în care s-a format. Cea mai mare parte a pâraielor aparține bazinului hidrografic al Oltului. Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele care coboară din Masivul Postăvarul spre Poiana Brașov își au obârșiile în jurul altitudinii de 1.600 m. Cursurile superioare sunt intermitente, au caracter torențial, prezentând
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele care coboară din Masivul Postăvarul spre Poiana Brașov își au obârșiile în jurul altitudinii de 1.600 m. Cursurile superioare sunt intermitente, au caracter torențial, prezentând în profil longitudinal numeroase cascade și rupturi de pantă. În porțiunile în care străbat calcarele sau stive mai groase de
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
câștigurile magazinului nu erau suficiente pentru a compensa pierderea lui. Nemaifiind capabili de a se susține financiar familia a decis să își plaseze copiii ca învățăcei la diferite ocupații. Din 1881 până în 1883 Wells a avut o nefericită perioadă ca postăvar la Southsea Drapery Emporium. Experiențele sale au fost mai târziu utilizate ca inspirație pentru nuvelele "Roțile Norocului" și "Kipps". Mama și tatăl lui Wells nu se împăcau prea bine unul cu celălalt (ea era protestantă iar el un liber cugetător
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]