572 matches
-
persane. Soba nu arăta nici ea ca oricare alta, ci asemeni celor bătrânești, cu două coloane și ornamentații baroce, însă construită în teracotă albă. Acum nefăcîndu-se foc, o mare icoană pe lemn a Sfântului Nicolae se rezema între coloane pe postamentul de sus. O curiozitate pentru neinițiat reprezenta într-un colț un vraf de chilimuri și covoare împăturite și întoarse pe dos, ca într-o prăvălie de anticărie. Mirosea în aer a cafea, dar și a ceva putred și descompus. - Și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Saferian. Un artist francez îl construise pentru un bogătaș din Siria, făcând toate hatârurile cumpărătorului, fără a putea să iasă din sfera unui anume înnăscut bun-gust. Printr-o întîmplare oarecare, pendulul intrase acum în proprietatea lui Saferian. Pe un postament cu două trepte ședeau două statui de femei în mărime naturală, sculptate astfel că fibra lemnului își arăta apele pe la genunchi și pe pântece. Între cele două femei era atât spațiu cât să încapă pendulul propriu-zis, încît ecranul se afla
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și grupul statuar al îngerului și soției. - Foarte bine, spuse Ioanide, dar unde e acum mormântul soției dumitale? Hagienuș clipi din ochi, rușinat, încurcat. - Păi, deocamdată aici. Și cu mâna arătă spre un dulap cu cărți. Acolo, între tomuri, pe postamentul rafturilor de jos, lucea un chivot de metal, pe care Ioanide nu-l luase în seamă, ca o cutie de bani portativă Fichet. - Dar statuia? - Am și statuia, adăugă Hagienuș, de astă dată înviorat,cu un gest de șiretenie. La
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
zece zile cel mult e gata. Și, într-adevăr, Ioanide se ținu de cuvânt. Avea material, făcu repede o schiță cu creionul, fără a-și mai bate capul cu alte planuri, turnă un bazament de ciment, peste care puse un postament de cărămidă și deasupra întocmi o cabană spațioasă, cu geamuri late și cu obloane, iar înăuntru cu pereți din boaserie lăcuită. Scoase stâlpii orientali ai lui Saferian și-i folosi ca ornamente în prispa de la intrare. Instală sobe de teracotă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Întâmplării pentru a alcătui cartea despre care este vorba? 12. Tot vorbind Între noi, Înaintăm Încet. O dată sosiți În fața tezaurului corintian, admiram palmierul din bronz, singura ofrandă care a mai rămas. Broaștele și șerpii de apă, care sunt cizelați pe postament, (F) au provocat admirația lui Diogenianus și, de ce să nu mărturisesc, și pe a noastră 2. Adevărul este că nimeni n-ar putea susține că palmierul, Întocmai altor specii de arbori, ar putea fi un arbore care crește În baltă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
noi. "Culturile europene au învățat să râdă și să ridiculizeze de la romani", scrie Mihail Bahtin 134, sesizând că specificul mentalității latine trebuie căutat și în deriziune, în negarea savuroasă a lucrurilor până atunci acceptate drept solemne, printre care și prăfuitele postamente literare. De fapt, această înclinație către râs, bună-dispoziție și uneori satiră (Satura tota nostra est!, avea să exclame Quintilianus) a fost atât de puternică încât s-a menținut și după apunerea civilizației latine, în ciuda agelaștilor care au prezervat numai o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să ne gândim la atât de neta bipartiție morală pe care eroii epopeici o insuflau spațiilor prin care treceau de-a lungul numeroaselor încercări și peripeții. Ea concordă, în planul semnificației, cu detronarea personajului ridiculizat, cu destituirea lui de pe un postament al superiorității. În plus, este dublată de o răsturnare comportamenatlă, o dez- eroizare a personajelor implicate în intrigă: odinioară cezari, cei doi se ceartă precum muritorii de rând, iar disputa lor nu cunoaște argumente demne de rangul pe care-l
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care am făcut-o la absolvire, pe treptele intrării principale ale Universității, d-voastră sunteți singura dintre profesori care apăreți alături de cei 40 de absolvenți. Vă aflați atunci în floarea vârstei, de la înălțimea catedrei poziționate, potrivit vechilor tradiții, pe un postament, deasupra nivelului studenților, impuneați tuturor, băieți și fete, printr-o distincție naturală rar întâlnită în epocă, printr-o sobrietate care nu excludea căldura interioară, printr-o autoritate fără stridențe, printr-un fel de știință a dialogului cu cei foarte tineri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pe deplin: "Vă situați deliberat în afara literaturii"! Recunoaște însă că a început prin a scrie "în negativ", împotriva unei imagini prea cuminți și ferchezuite a literaturii, îndeosebi franceze, și mai cu sea mă pariziene, acolo unde e plasată pe un postament foarte înalt, acolo unde și președinții ajung să-și dorească o glorie literară, convinși că e mai trainică decît una politică. Dar, consecvent cu sine, Djian admite că nu e niciodată mulțumit, că o poveste, odată încheiată, îl apasă în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Durand precizează că nu respinge științele istorice, ci vrea doar "reașezarea lor cu mai multă modestie decât o fac istoricismul și, în special, "filosofii istoriei", în contextul lor antropologic care, am încercat s-o demonstrăm, îi întemeiază înțelegerea. Mitul este postamentul antropologic pe care se înalță semnificația istorică". (16, p. 87) Iar specialiștilor științelor religioase el le recomanda programul tradiționalistului conte Joseph de Maistre (1753-1821) privind exemplaritatea "mitologiei creștine". "Maistre face apel la cele mai puțin "istoricizabile" mituri ale creștinismului: la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
culturii moderne. Sensul sacrificial se regăsește simbolic în această osmoză superioară, având ca expresie capul poetului, adică vizionarismul propriu creației artistice. Fritz Storck realizează un bust Eminescu, Mihai Eminescu (ronde-bosse în marmură, 74 x 42 x 36 cm, semnat pe postament în dreapta cu monograma: F S, nedatat, inventar 915486, 1927), și Monument Mihail Eminescu (ronde-bosse în ghips, 61 x 23,5 x 20 cm, nesemnat, nedatat, inventar 916212, 1910). Bustul poetului, ca și la Paciurea, era înălțat pe un postament de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe postament în dreapta cu monograma: F S, nedatat, inventar 915486, 1927), și Monument Mihail Eminescu (ronde-bosse în ghips, 61 x 23,5 x 20 cm, nesemnat, nedatat, inventar 916212, 1910). Bustul poetului, ca și la Paciurea, era înălțat pe un postament de piatră brută, de stâncă. Din acest bloc nefinisat se desprinde în basorelief un corp feminin, lansat într-o direcție ascendentă. În schimb, bustul lui Eminescu este destul de convențional. Devine un loc comun în aria reprezentării alăturarea câtorva versuri portretului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria culturii europene, asociate geniului. Este vorba despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat pe postament dreapta cu monograma: FS1922, inventar 915500), Friedrich Schiller (ronde- bosse în bronz, 68 x 30 x 31,5 cm, semnat și datat pe postament, în dreapta cu monograma: 19FS22, inventar 915501, 1922), Ludwig van Beethoven (ronde- bosse în bronz, 48 x
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat pe postament dreapta cu monograma: FS1922, inventar 915500), Friedrich Schiller (ronde- bosse în bronz, 68 x 30 x 31,5 cm, semnat și datat pe postament, în dreapta cu monograma: 19FS22, inventar 915501, 1922), Ludwig van Beethoven (ronde- bosse în bronz, 48 x 32 x 24 cm, semnat, datat lateral dreapta cu monograma FS 1930, inventar 915502), de care-l apropie originea sa germană. Nota simbolistă devine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe Cecilia Cuțescu-Storck, Cecilia Cuțescu Storck (sculptură adosată în marmură, 50 x 38 x 30 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915146, 1909) și Cecilia Cuțescu Storck (ronde-bosse în bronz, 39 x 15,5 x 21,5 cm, semnat și datat pe postament stânga: Fr. Storck 1907, inventar 915194). Sculptura din 1900 este destul de convențională, o prezintă în mărime naturală, într-o rochie elegantă, ținându-și mâna în șold, este evidentă o anumită înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz. În sculptura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de avar (1911), Mâna Diavolului, Mâna lui Dumnezeu, Mâna smulgătoare și La lutte éternelle. Ultima lucrare stă pe deplin sub semnul sensibilității rodiniene, integrând preocuparea pentru modelajul mâinilor într-o viziune de ansamblu, care topește celelalte metonimii simboliste. Pe un postament se înalță o piramidă formată din mâini care se înlănțuie, se strangulează, se arcuiesc nevrotic, spasmotic, deasupra lor înălțându-se într-un efort supraomenesc o mână cu palma deschisă într-un gest care nu sugerează forța, ci mai degrabă renunțarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imperiu al gândurilor, intangibile, așa cum privirea pătrunzătoare pare să străpungă orice rezistență. Sfinxul, ca și zeul războiului, devine un erou modern, teribil și misterios. Nu trebuie trecut cu vederea că o variantă a acestei sculpturi se regăsește plasată pe un postament la mormântul sculptorului (figura 96) din cimitirul Bellu. Asumă în acest fel Paciurea condiția de neînțeles a geniului sau condiția misterului și a întrebărilor fără răspuns pe care le ridică arta și, prin ea, umanitatea? În Rampa, din 9 aprilie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului era amplasat pe un postament hexagonal, pe ale cărui laturi se aflau sculpturi în basorelief. Pe latura din față era reprezentată, într-o schiță, moartea (schelet) călcând pe cadavre, pe alta un convoi de oameni încovoiați, pe latura din dreapta o femeie, având la picioare un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de monument funerar (Amintiri triste) (ronde-bosse în marmură, 24 x 20,5 x 9,5 cm, semnat lateral dreapta cu monograma FS, nedatat, inventar 915231, 1914-1916) și Întristare (Chagrin) (ronde-Bosse în bronz, 16 x 8 x 9 cm, semnat pe postament spate: Fr. Storck nedatat, inventar 915185, 1907-1908), la care mai putem adăuga un monument funerar care se află acum în cimitirul Bellu, și la care s-a păstrat o Schiță de monument funerar (ronde- bosse în ghips, 32 x 30
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în ghips, 32 x 30,5 x 21 cm, nesemnat, nedatat, inventar 916184). Primele două sculpturi, dintre care una în mod cert cu destinație funerară, au câteva trăsături în comun, femeia care întruchipează tristețea își ascunde chipul lipindu-l de postamentul de marmură sau de un bloc de piatră. Efectul stă tocmai în această ascundere a chipului, asociată ascunderii plânsului sau a tristeții, dar și a unui rapel către propria interioritate. Ascunsă vederii și descifrării, melancolia se reflectă la nivelul posturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chipul. Absența chipului transferă posturii capacitatea de evocare a celor dispăruți, tensiunea afectului în cazul Proiectului de monument funerar (amintiri triste), sau frumuseții corpului, un nud. În cazul monumentului funerar de la cimitirul Bellu, o figură feminină aflată la picioarele unui postament pe care se află un bust al defunctului întinde mâna spre acesta. Chipul feminin poartă expresia durerii, a tristeții irepresibile, posibil și o alegorie a morții sau o definiție simbolistă a ei. În aceeași arie simbolistă se află și alte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
durerii, a tristeții irepresibile, posibil și o alegorie a morții sau o definiție simbolistă a ei. În aceeași arie simbolistă se află și alte două sculpturi-nuduri: Pe gânduri (ronde-bosse, 34,5 x 10 x 10 cm, semnat și datat pe postament spate: Fr. Storck 1905, inventar 915186) și Femeie pe gânduri (ronde-bosse, 35 x 9 x 9 cm, semnat și datat pe postament spate: 1905 Fr. Storck, inventar 915188), ilustrative pentru felul cum atenția se deplasează de la frumusețea corporală spre o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și alte două sculpturi-nuduri: Pe gânduri (ronde-bosse, 34,5 x 10 x 10 cm, semnat și datat pe postament spate: Fr. Storck 1905, inventar 915186) și Femeie pe gânduri (ronde-bosse, 35 x 9 x 9 cm, semnat și datat pe postament spate: 1905 Fr. Storck, inventar 915188), ilustrative pentru felul cum atenția se deplasează de la frumusețea corporală spre o atitudine reflexivă, înregistrată gestual. Sculptorul a evitat orice detaliu, cele două figuri feminine devin nu atât o înregistrare naturalistă a unei stări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un anumit tip de femeie, cu o notă de androginitate, un anumit decupaj capilar scurt, urmând fidel forma capului, o anumită alură a corpului și un anumit pigment meridional. În Ritm, femeile apar așezate pe un fel de rotondă, un postament, înconjurate de câțiva arbori cu tulpini groase, ficuși, dar cu un aspect fitomorf de lăstari uriași, de o senzuală suculență și cu frunze cărnoase care incorporează în vegetal o aparență de corporalitate, așa cum îi plăcea să constate lui Des Esseintes
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cuțescu Storck", subintitulat și Sculptorii Storck 556, catalog editat de Liliana Vârban, Ionel Ioniță și Dan Vasiliu. Sculptura din 1931 expusă la Muzeul de Artă din București este și cea mai puțin convențională. Sculptorul face din Salomeea (bronz, semnat pe postament dreapta cu monograma FS, 19,5 x 15,7 x 8,2 cm, inventar 915182) un personaj cu virtuți de contorsionistă. Prin poziția corpului, cu totul ieșită din comun, Salomeea alcătuiește un suport insolit pentru capul sfântului Ioan. Trupul Salomeei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]