3,622 matches
-
gips, Don Juan, Drumul la zid, prin monumentalul Amfitrion (trilogie), prin Ziua și noaptea (tetralogie), împlinind cu asupra de măsură ceea ce anunțase din tinerețe, un destin de romancier. Și ar mai fi de spus ceva : după Marin Preda, în era postbelică, Nicolae Breban este marele creator de personaje în proza noastră, de ființe posesoare de stare civilă literară. Fără Francisca, fără Grobei, fără Herbert, fără Rogulski, fără Minda, fără misterioasa E.B., literatura română de azi ar fi mai fără culoare și
Destin de romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2826_a_4151]
-
Coja În raportul Comisiei Wiesel - pe care am făcut greșeala să nu stric până mai ieri nicio privire, măcar în treacăt aruncată, sunt pome nit, citat și comentat pe îndelete în capitolul Distorsionarea, negarea și minima lizarea Holocaustului în România postbelică în subcapitolul Negaționismul deflec tiv. (Ce-o fi aia „deflectiv”?!) Mai întâi se consemnează, corect, teza unui „politician post-comunist, Adrian Păunescu”, ca fiind reprezentativă pentru poziția celor inventariați în sus-numitul capitol: „Nimeni dintre românii care au luptat pentru Reîntregirea Neamului
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Nicolae Manolescu Nicolae Breban împlinește la 1 februarie 80 de ani. A debutat cu Francisca în 1965, adică acum 49 de ani. Aparține celei mai strălucite generații de prozatori postbelici, daca nu cumva din întreaga noastră literatura modernă. Unii critici, printre care mă număr, au văzut în el liderul acestei generații extraordinare. Breban e romancierul prin excelență. Nu și-a făcut mâna, ca majoritatea congenerilor, cu nuvele. Abia în anii
Nicolae Breban, 80 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2824_a_4149]
-
a domniei-sale. Mai cu seamă că este unul dintre ultimii mohicani ai gazetăriei interbelice din Timișoara. Frapant este însă și faptul că M. Șerbănescu nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist Român, un aspect deloc de neglijat pentru perioada postbelică din România. De la război la ziar Mobilizat pe frontul din Bucovina, apoi demobilizat în decembrie 1944, revenit la Timișoara „cu setea celui ce are în mână capătul unei sfori în căutarea celuilalt capăt necesar ca să se facă nodul”, M. Șerbănescu
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
în luna iunie a acestui an. În plan intern, mandatele sale au fost marcate de unele neîmpliniri. Susținător al NATO, a pledat fără succes pentru aderarea țării sale la Alianța Nord-Atlantică, nereușind să-și convingă concetățenii să renunțe la neutralitatea postbelică. N-a reușit nici să modifice sistemul politic din Austria, pentru a obține mai multe prerogative pentru funcția prezidențială. În anul 2000 s-a opus fără succes formării unei coaliții între partidul său, OEVP, și extrema dreaptă condusă de Jőrg
Agenda2004-28-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282635_a_283964]
-
stimularea cercetării istorice a acestui tragic fenomen. În cadrul opționalului, elevii vor învăța despre: Evreii în lumea antică și medievală, Istoria evreilor din România, Despre antisemitism, Holocaustul, Acțiuni de solidaritate a românilor cu evreii, Mărturii ale supraviețuitorilor, Perceperea Holocaustului în perioada postbelică, Evreii în lumea contemporană, Contribuția evreilor la dezvoltarea patrimoniului cultural și economic românesc. Colaborare româno-maghiară l În învățământul cu profil silvic Relațiile de parteneriat stabilite de școlile românești cu școli din alte țări europene au devenit, în ultima vreme, din ce în ce mai
Agenda2004-28-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282636_a_283965]
-
luat cu asalt Bagdadul, pătrunzând până în cartierele centrale ale capitalei și capturând două palate prezidențiale l Trupele britanice au pătruns în Basra fără dificultate l Liderii american și britanic s-au întâlnit la Belfast, Irlanda de Nord, pentru a decide soarta Irakului postbelic l Forțele americane au încercat, marți, o nouă acțiune de „decapitare“ a conducerii irakiene, bombardând intens o clădire unde se presupunea că se află Saddam Hussein l Oficiali britanici au anunțat că un lider local din Basra va forma conducerea
Agenda2003-15-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280883_a_282212]
-
zece ani pierduți, de cand se putea iniția doar o "reforma" standard, ci o refondare a cinematografiei autohtone. Nici chiar răsunătoarea catastrofă în materie, ultima premieră locală, Triunghiul morții, nu e înregistrată că simptom al numitului faliment în singurul săptămînal cultural postbelic care poate afișa, sub titlul adăugit Contemporanul - ideea europeană, continuitatea rubricii de film. Titularul de patru decenii al rubricii afirmă din capul locului, de la primele cuvinte ale textului tipărit în pagina "Cronici de artă": "Ideea realizării" Triunghiului... "este, hotărît lucru
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
ne reintre mereu în cadru, iar - din motive de minimă politețe masculină - de a fi evitat să citam, cum ar veni, suratele țapului ispășitor voluntar, greu de numit politicos prin pluralul feminin în cauză, mai ales că ele domină nomenclatorul postbelic al breslei. De pildă, suratele corespondențe de la revista de cinema lansată în 1963 și autosuspendată - concidentă! - în anul triunghiului morții. Ele solicită menajarea și pentru că nu-l pot egală, necum întrece pe cavalerul sacrificat, decît la capitolul considerației de sine
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
Gabriel Dimisianu Discuțiile prilejuite de Centenarul Călinescu au reagitat chestiunea colaboraționismului marilor scriitori, a pactului pe care aceștia l-ar fi încheiat cu puterea comunistă în epoca postbelică a tuturor cedărilor. Nu doar despre Călinescu a fost vorba ci și, din nou, despre Sadoveanu, Arghezi, Ralea, Vianu, Camil Petrescu, adică despre acei mari scriitori ai noștri care au continuat să activeze public și după ce comuniștii au pus stăpânire
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
ori. Aceasta poate conduce la impresia de urmărire abuzivă și chiar de persecutare postuma a lui G. Călinescu. Bineînțeles, ce a fost reprobabil în acțiunea lui Călinescu nu poate fi ocolit, când este să-i definim rolul jucat în epoca postbelică, dar dacă numai reprobabilul ne preocupă, acest rol nu poate să ne apară decât cu preponderenta negativ. A fost astfel? N. Manolescu, de pildă, este de altă părere și a vorbit de curand despre ărolul excepțional" jucat de marele critic
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
a vorbit de curand despre ărolul excepțional" jucat de marele critic în ărelansarea literaturii române după colapsul proletcultist". (România literară, nr. 24/1999). La fel și în privința celorlalți importanți scriitori amintiți la început. Tot reprosându-li-se repetat, obsesiv, colaboraționismul din anii postbelici, nu li se creează o imagine disproporționat negativă, contravenind adevărului? Călinescu, Ralea, Vianu, Camil Petrescu riscă să apară în ochii posterității drept coautori de prim rang ai distrugerii valorilor spirituale românești în deceniile cinci și șase, când ei, de fapt
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
prin emisari înalți. A rezistat într-adevăr Lucian Blaga mulți ani, dar, într-o anumită măsură, regimul însuși a fost acela care i-a impus rezistență, neacceptându-i colaborarea decât târziu. Am amintit în fugă aceste câteva date din evoluția postbelică a unor mari scriitori pentru a întări ideea de diferența la care și înainte m-am referit. Sunt elemente care îi apropie dar parcă și mai multe îi deosebesc și de aceea a-i consideră golobal, din perspectiva istoriei, îmi
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
în contextul românesc, el perseverează în a-i descoperi o tradiție cît mai îndelungată și, în măsura posibilului neîntreruptă. După anumite "curiozități", "experiențe", "anticipări", identificate cum grano salis în perioadele mai vechi și înainte de a invocă " postmodernismul subteran" din perioada postbelică, el încearcă să recupereze în ordine postmodernă însăși "contestarea modernismului" care a avut loc în plină epoca modernista. Situarea lui Arghezi într-un limb în care "modernitatea nu se mai confundă cu modernismul" mi se pare iluminata, ca și o
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
modernism. Eu împărtășesc reacția în sine, mi se pare în firea lucrurilor, dar cred că despărțirea poate avea loc în termeni cu adevarat radicali, adică mult mai exacți. În sfîrșit, convins fiind, la rîndul meu, de caracterul retardant al modernismului postbelic, sînt impresionat de caracterizarea pe care o face Mircea Cărtărescu: "o duplicare, o clonă a celui interbelic, un fenomen de taratologie culturală"! Formule percutante, fără îndoială, dar sînt ele și adevărate? Sînt cel dintîi care măsor enormitatea întrebării, adică invocarea
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
că autorul ei, al odei, avea, în ^47, o, pare-se mauvaise conscience conjuncturala. Palinodia-i ar fi fost aievea, credibilă în absolut, dacă aceasta mea culpă ar fi survenit sub... Antonescu, într-un, adică, alt climat decât acela imediat postbelic, când, nu numai în blocul comunist, hitlerismul era culpă însăși. În rest, Ion Barbu i se confesează unei fapturi de spița neariană, de care va fi fost îndrăgostit... După ce, în figurile-i verzi, îi denunțase pe evrei drept absolut incompatibili
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
sub presiunea trăirii în imediat. Cazul poetului Dan Desliu, de pildă, un caz încheiat, cum s-ar putea spune, un caz mai degrabă vechi, istoric vorbind, este departe de a fi și unul inactual. Existența acestui protagonist al mișcării literare postbelice, existentă atât de fracturata și încheiată tragic, este in consonanta și azi cu probleme care agită, și uneori obsedează conștiința publică românească. Cine este preocupat de motivele aderării multor intelectuali, în acest veac, la comunism, mari scriitori, mari artiști, aderare
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
cel mai adesea să descifreze resortul lăuntric, mecanismele ascunse ce au dictat o anume comportare, fie ea și blamabila. Cu atat mai mult este atent cu mării scriitori ce pactizaseră, cum s-a tot spus, cu puterea comunistă în anii postbelici, cu Sadoveanu, Arghezi, Călinescu, Ralea, cărora nu le aduce mai deloc reproșuri, văzându-i mai ales prin prisma actelor benefice pe care le-au săvârșit atunci. Au apărat cu prestigiul lor breaslă de loviturile prea dure, atât cât au putut
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
personal "de fiecare dată de folos, de ajutor". Este adeseori subiectiv Dan Desliu în mărturisirile sale, acționat de afecte, de simpatii sau antipatii și, într-adevăr, nu vom putea desluși din relatările lui imaginea cea mai fidelă a epocii literare postbelice, în evenimente și oameni. Dar nici infidela nu putem spune că este. Ce e incorect în detalii se corectează în reprezentarea de ansamblu. Mai importantă decât reconstituirea epocii este însă în aceste Convorbiri îmbogățirea cu numeroase noi elemente a imaginii
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
al posterității marelui critic. Niciodată contestația n-a fost mai vehemență. Se înmulțesc îndeosebi observațiile pe tema versatilității lui politice. Învinuirea de colaboraționism este pe buzele multora. Mai rare, deși nu lipsesc, sînt obiecțiile făcute operei propriu-zise. În special românele postbelice își văd știrbit prestigiul. Nici monumentala Istorie a literaturii de la origini pînă în prezent n-a scăpat cu totul de săgețile (unele înveninate) ale comentatorilor. Numai școală păstrează intact soclul cărturarului. Întrebarea este pentru cîtă vreme. Divinului critic de odinioară
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
de aur sau Dulceața vieții - ale cărui capitole au fost publicate în 1959 în cîteva reviste literare -, este editat acum de Ion Vartic în "Bibliotecă Apostrof" și demonstrează încă o dată locul de primă mărime ocupat de Petru Dumitriu în literatura postbelică. De data aceasta fără nici o concesie făcută ideologiei vremii, scrisă cu o artă literară rafinată - cartea din 1959 e o bijuterie ale cărei carate rezista oricărei revizuiri.) Interviul e luat de Ecaterina Tarălungă. Între altele, ea îl întreabă, referitor la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
genocid, căci în acest caz determinațiile colective sunt prea puternice și estompează individul, oricât de teribile s-ar dovedi chinurile acestuia. Genocidul se mai păstrează așadar doar ca o amintire persistentă, iar personajele se vor bucura de o subînțeleasă bunăstare postbelică. Tocmai prin acest contrast micile răutăți domestice, încapsulate în evenimentul pașnic, civil, devin vizibile în capacitatea lor nelimitată de a inflama o situație. Între cele două contexte există totuși o legătură de principiu: "...ideea că războiul recent terminat nu fusese
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
se poate desprinde prin urmare este că ei au ajuns în paradis, stația terminus a patimilor - care prin coordonatele geografice și modul de viață și de organizare poartă un nume ce poate fi găsit pe hartă: Israel - și începuturile sale postbelice. Am dezvăluit câteva repere narative cu convingerea că nu răpesc nimic din plăcerea lecturii. Romanul este atât de complex nuanțat, încât împrejurările descrise nu fac prea mult fără minuțioasa și temerara construcție a cauzalității sufletești care le determină. De altfel
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
carte recentă. Nu numai că marea noutate adusă de opera lui Nichita Stănescu față de literatura de dinainte e discutabilă (cred mai degrabă că e vorba de noutate în raport cu o cultură amnezică și autistă cum era cea românească din primele decenii postbelice), dar reeditarea unei astfel de poziții critice astăzi îl pune pe Alex. Ștefănescu în conflict cu o întreagă literatură scrisă la noi din 1986 încoace. Fie că acceptăm sau nu realitatea fenomenului și utilitatea termenilor "postmodern/postmodernitate", nu se poate
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
semnalat ca deosebire esențială, nici Iorga, nici Cuza (fondatorii Partidului Naționalist Democrat, grupare politică naționalist-antisemită), deși naționaliști, respingeau orice mistică, încît nici o relație de continuitate nu-i lega pe naționaliști de ideologia politică legionară. Deși apreciază valoarea extraordinară a reformelor postbelice, dl Heinen consideră că date fiind neajutorarea gospodăriilor țărănești nou create cu credite pentru înzestrare și nici asigurarea dreptului universal și egal la vot (pentru bărbați) cu condiții legislative pentru netrucarea alegerilor au dus la ceea ce numește "speranțe înșelate", încît
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]