709 matches
-
a produs prosperitate, societatea românească a produs o prosperitate care nu poate fi integrată în societatea occidentală, unde este inacceptabilă. Argumentele pentru această situație inedită a societății românești le vom vedea în continuare. Acum putem anticipa o serie de concluzii. Postcomunismul românesc s-a desfășurat - din motive care țin și de particularitățile vieții internaționale și ale globalizării, dar și de caracteristici ale societății românești - pe o direcție divergentă față de integrarea în lumea occidentală, în varianta ei europeană. Aproximativ un deceniu după
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca urmare a logicii propriei expansiuni, uriașul spațiu geopolitic și social devenit disponibil prin prăbușirea comunismului a ridicat o serie de probleme care remodelează în prezent tranzițiile postcomuniste, modificându-le prioritățile. Îndepărtarea de comunism, care a constituit marea prioritate a postcomunismului - și a fost concretizată în construirea de regimuri politice democratice, în introducerea economiei de piață și în integrarea politică a fostei lumi comuniste în instituțiile regionale și mondiale ale capitalismului occidental -, a fost achiziționată în prima jumătate a deceniului postcomunist
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu poate fi încadrată în problematica „tradițională” a ideologiei dominante despre comunism, tranziție și capitalismul dezvoltat. Dimpotrivă, putem înțelege sarcinile noii tranziții către prosperitate a societății românești postcomuniste numai dacă renunțăm la cadrul paradigmatic care a întemeiat practicile politice ale postcomunismului și construim unul nou, pornind de la realitățile empirice ale actualei societăți românești, precum și de la realitățile empirice ale actualei societăți occidentale. Principalul obiectiv al tranziției care urmează este de a construi în România o societate capabilă să producă același tip de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
său obiectiv socio-economic a fost nu modernizarea economiei românești, ci îmbogățirea celor bogați și sărăcirea celor deja săraci. Acest proces de polarizare a proprietății și veniturilor este singura constantă a politicilor publice românești destinate restructurării sociale din întreaga perioadă a postcomunismului. Această tendință clară a societății românești postcomuniste este exact inversul tendinței consacrate în societatea occidentală dezvoltată. În aceeași perioadă, societățile occidentale dezvoltate au evoluat divergent, confirmând tendința semiseculară a reducerii inegalității distribuirii veniturilor (consumului) în societate, în ciuda divergențelor ideologice și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe economia de piață. Variațiile reduse în distribuția veniturilor de-a lungul scalei acestora ascund schimbări de-a dreptul dramatice care au avut loc în structura socială a populației cuprinse în cele două grupuri statistice. Și în comunism, și în postcomunism, cele două categorii socio-ocupaționale importante între cei mai săraci 20% din populație sunt țăranii și pensionarii. La aceștia, în postcomunism se adaugă șomerii. Dar nu mai este vorba nici de aceeași țărani, nici de aceeași pensionari. În perioada postcomunistă, grosul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care au avut loc în structura socială a populației cuprinse în cele două grupuri statistice. Și în comunism, și în postcomunism, cele două categorii socio-ocupaționale importante între cei mai săraci 20% din populație sunt țăranii și pensionarii. La aceștia, în postcomunism se adaugă șomerii. Dar nu mai este vorba nici de aceeași țărani, nici de aceeași pensionari. În perioada postcomunistă, grosul sărăcimii, reprezentat mai ales de țărani, este compusă acum din proprietari de pământ sau, mai rău, din țărani (populație din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acum din proprietari de pământ sau, mai rău, din țărani (populație din mediul rural ocupată în agricultură) care nici măcar nu au pământ. În comunism, aceștia erau acei țărani cooperatori în a căror gospodărie nici un membru nu lucra ca salariat. În postcomunism este vorba de țăranii fără pământ sau cu pământ puțin. În comunism, cei mai săraci dintre salariați erau pensionarii celor mai prost plătite ramuri industriale, precum industria ușoară. În postcomunism, cei mai săraci dintre salariați sunt șomerii și pensionarii primilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a căror gospodărie nici un membru nu lucra ca salariat. În postcomunism este vorba de țăranii fără pământ sau cu pământ puțin. În comunism, cei mai săraci dintre salariați erau pensionarii celor mai prost plătite ramuri industriale, precum industria ușoară. În postcomunism, cei mai săraci dintre salariați sunt șomerii și pensionarii primilor ani de după revoluție, adică ai anilor cu cea mai ridicată rată a inflației. Nici bogații nu mai sunt aceeași. Bogați existau și în societatea comunistă, lucru dovedit de faptul că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
creșteri ale prosperității populației, aceste perioade au fost etichetate drept perioade de dominație politică neocomunistă - simple adaptări ale elitelor comuniste la condițiile lumii postcomuniste, prin irosirea „populistă” a resurselor societății - și considerate perioade mai puțin „reformiste” în istoria politică a postcomunismului românesc, indiferent de radicalitatea reformelor reale produse de guvernanți. Avem de a face cu un evident conflict între elite și populație, tradus prin atacul politic, ideologic, tehnic și cultural al elitelor împotriva oricărei distribuiri de resurse către populație. În aceste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politica românească o filosofie politică legată de prosperitatea populației au eșuat de fiecare dată. Împotriva tuturor evidențelor, ba chiar împotriva proceselor „naturale” de evoluție care presau pentru o sporire relativ rapidă a prosperității populației în perioadele de creștere economică ale postcomunismului, atât elitele intelectuale românești, cât și cele politice, indiferent de culoare, au continuat să predice - și să aplice în practica de guvernare - o ideologie a ascetismului și a sacrificiilor populației ca o condiție prealabilă a reformării societății. Ceea ce, după aproximativ
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societății românești și nici de tranziția postcomunistă. Prioritățile tranziției postcomuniste românești nu numai că au fost de altă natură, dar au luat forme prin care distribuirea resurselor în defavoarea populației a devenit sursa principală de rezolvare a lor. Una dintre prioritățile postcomunismului a fost stabilirea elitelor conducătoare ale societății, a acelor elite care, pe de o parte, vor conduce politic societatea, iar pe de altă parte, vor beneficia de mecanismul principal de redistribuire din societate. Or, în această privință, imediat după revoluție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
exterior și adoptată în interior ca principiu fundamental al tranziției. Tocmai preeminența pieței în economie și în viața socială urma să definească, pe de o parte, îndepărtarea de comunism, iar pe de altă parte, orientarea spre modernitatea lumii occidentale a postcomunismului. Dar nu mai era deloc clar ce rol urma să joace piața în ansamblul acestui mecanism și nici cum anume se va relaționa ea cu cealaltă componentă, la fel de importantă, a redistribuției, și care este redistribuirea resurselor de către stat. Deoarece ideologia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai era deloc clar ce rol urma să joace piața în ansamblul acestui mecanism și nici cum anume se va relaționa ea cu cealaltă componentă, la fel de importantă, a redistribuției, și care este redistribuirea resurselor de către stat. Deoarece ideologia dominantă a postcomunismului românesc consideră că, într-o economie și o societate organizate după regulile capitalismului modern, piața este dominantă și absolut „suverană” în materie de distribuție și redistribuție în societate, trebuie precizat aici că lucrurile nu sunt așa de simplă nici în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai puțin sau deloc legate de dezvoltare, de modernizare și de apropierea de lumea occidentală. Este, nu în ultimul rând, un exemplu de mecanisme diferite de finanțare a funcționării unei elite esențiale a lumii dezvoltate, elita academică. Printre altele, obiectivul postcomunismului era acela de a construi noi tipuri de elite - noi în raport cu fost lume comunistă - și de a găsi mecanisme specifice de asigurare a resurselor necesare funcționării. Problema postcomunismului românesc - și nu numai - era că, pornind de la particularitățile sociale, economice și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
funcționării unei elite esențiale a lumii dezvoltate, elita academică. Printre altele, obiectivul postcomunismului era acela de a construi noi tipuri de elite - noi în raport cu fost lume comunistă - și de a găsi mecanisme specifice de asigurare a resurselor necesare funcționării. Problema postcomunismului românesc - și nu numai - era că, pornind de la particularitățile sociale, economice și politice ale perioadei de după revoluția din 1989, două lucruri erau incerte. Întâi, nu era deloc clar (adică nu se convenise la nivelul societății) care anume vor fi aceste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fundamental în științele sociale, modelele matematice utilizate, de pildă, în econometrie consideră că pot estima fără dificultăți dinamica nevoilor și dorințelor populației (Kydland, 2005), ceea ce înseamnă că „libertatea” însăși este determinată (sau poate fi tratată, statistic, ca și cum ar fi). Istoria postcomunismului românesc oferă însă o foarte interesantă lecție cu privire la libertatea de alegere care se poate deschide nu doar indivizilor, ci societăților în ansamblul lor. În momentul în care regimul politic al societății comuniste s-a prăbușit, odată cu acesta s-a prăbușit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asemenea la schimbarea radicală a regulilor de distribuire a veniturilor și bunurilor în societate, prin modificarea radicală a Codului Fiscal. Cu toate acestea, acum, la sfârșitul tranziției postcomuniste, gradul de libertate al organizării societății românești care a apărut la începuturile postcomunismului s-a redus simțitor. O bună parte dintre regulile stabilite inițial s-au perpetuat și au rămas în funcțiune de-a lungul întregii perioade. Alte reguli s-au stabilizat ceva mai târziu - de exemplu, regulile cu privire la proprietate - dar s-au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
occidentală, iar companiile care au făcut investiții semnificative în România provin mai degrabă din „micile țări” ale Europei dezvoltate. „Colonizarea” Europei de est de către capitalul european s-a desfășurat mult mai lent și în mult mai mică măsură decât se așteptau politicienii postcomunismului, atât cei din Vest, cât și cei din țările foste comuniste. În România, ea a fost încă și mai lentă, fiind în mare măsură limitată la preluarea treptată a pieței interne de către produsele și serviciile occidentale - ceea ce se poate observa
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
investițiilor străine directe în zonele în care existau resurse naturale: țiței, cărbune, fier - funcționau în favoarea Capitalei și a unui număr mic de centre urbane, fiind incapabile să asigure dezvoltarea societății românești în ansamblul său. Prizonieri ai paradigmelor ideologice deformatoare ale postcomunismului, cei mai mulți dintre istoricii acestei perioade tind să ignore faptul că marile decalaje ce caracterizează diferențele între societatea românească și societatea occidentală dezvoltată au apărut și au crescut în această primă jumătate a secolului XX și au avut drept sursă principală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politicilor de dezvoltare regională sau locală. Această situație s-a reprodus și după 1989. Prin competiția pentru resurse pe care a declanșat-o nu numai între grupurile sociale mari de la nivelul întregii societăți, ci și între comunitățile locale sau regiuni, postcomunismul de până acum a accentuat și mai mult aceste mecanisme de redistribuire a resurselor naționale în favoarea unor zone punctuale și netransparent alese pentru alocarea investițiilor, îndrumarea investitorilor străini și dezvoltarea economică și socială pe baza resurselor naționale. S-a făcut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
limitat la elitele acestor enclave și, în loc să fie distribuit, prin difuzare, în ansamblul societății, este mai degrabă exportat, adică în societatea europeană dezvoltată de care aparține. Două fluxuri socio-economice sugerează o asemenea evoluție: fluxul forței de muncă și fluxul capitalurilor. Postcomunismul românesc a fost caracterizat de un puternic dezechilibru în favoarea Occidentului în ambele aceste fluxuri, iar balanța transferului de forță de muncă (incluzând expertiza) și de capital, cel puțin în primul deceniu postcomunist, este puternic dezechilibrată în favoarea Occidentului dezvoltat. În toată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu precizarea notabilă că prin capitalism democratic și dezvoltat se înțelegeau în egală măsură realitățile capitalismului occidental contemporan, dar și ale României interbelice, considerată la vremea aceea ca fiind integrată în capitalismul occidental. În sfârșit, a treia realitate, incertă, era postcomunismul însuși, considerat a fi drumul plin de suferințe purificatoare pe care societatea românească trebuie să-l parcurgă de la comunismul „rău” la capitalismul „bun”. La rândul său, motivul pentru care o ideologie atât de primitivă a avut un succes atât de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în paradisul mitic al islamului prin sinucidere în scopuri teroriste. Tot un asemenea dezechilibru explică și lipsa de înțelegere adecvată a „moștenirii comuniste” și o bună parte dintre comportamentele politico-sociale care s-au dovedit aberante și păguboase pe toată perioada postcomunismului românesc. Ceea ce a lipsit în echilibrul necesar dintre teorie și ideologia mitică cotidiană cu privire la comunism a fost teoria. Atât în etapa pregătirii revoluției, cât și în perioada imediat următoare acesteia, în România s-a format și răspândit o ideologie cotidiană
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai dificil de înțeles de ce, imediat după succesul revoluției, componenta teoretică a ideologiei cu privire la comunism nu a cunoscut o dezvoltare la fel de explozivă și nu a reușit să influențeze semnificativ cunoașterea despre societatea comunistă și, pe această bază, practica politică a postcomunismului. Unul dintre motive ar trebui căutate chiar la nivelul politicii. Este cert faptul că politicienii români, în căutare de sprijin electoral, au preferat să-și bazeze discursul politic mai degrabă pe miturile ideologiei cotidiene decât pe elaborările teoretice care le
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
însă distrugătoare - căci, invers decât își dorea tehnocrația industrială a comunismului, mitul nu a fundamentat un efort național de înnoire tehnologică, ci o politică postcomunistă de privatizare fără restructurare ce a contribuit substanțial la criza economică din primul deceniu al postcomunismului. Alte asemenea mituri au fost susținut, politic, precum cel care se referea la ineficiența economică a „coloșilor industriali”. Prin coloși industriali se înțelegeau marile combinate sau întreprinderi industriale ale economiei socialiste, iar politica economică rezultată din adoptarea acestui mit drept
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]