2,303 matches
-
Bogdan Teodorescu spune că filmele politice atrag spectatori pentru că au miză: afectează mase mari de oameni, mai ales acolo unde politica primează în spațiul public. Politicul românesc merită, fără doar și poate, o ecranizare, crede politologul. Filmele politice din perioada postcomunistă au marele defect că încearcă o caricaturizare a personajelor prezentate, transformându-le în șabloane lipsite de viață: politicienii sunt ticăloși, femeile cu care umblă ei sunt pipițe ș.a. Evenimente precum mineriadele, personaje precum Emil Constantinescu și Ion Iliescu pot deveni
Bogdan Teodorescu: Iliescu și Constantinescu, un film fără caricaturizări by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79631_a_80956]
-
de Monica Lovinescu (va fi fost mai vinovată decît Ana Pauker?), al cărei cuvînt de ordine era "nimic rău despre România precomunistă, nimic bun despre România comunistă", ar fi fost completată, în anii î90, cu alta: "nimic bun despre România postcomunistă". Ca rezultat s-ar fi manifestat "aberația maximă a intelighenției noastre violent anticomuniste: Ťnu s-a schimbat nimicť - aberație care, din păcate, mai răzbate pe alocuri și în raport". Silindu-se a-și argumenta poziția, analistul se înfundă și mai
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
adaugă unghiuri inedite de abordare a scrisului acestui foarte solid prozator. După debutul său editorial cu Sonata pentru acordeon (Albatros, 1993) și mai ales după megasuccesul unei cărți al cărei titlu se încadra perfect în climatul excentric ai primilor ani postcomuniști, Amantul colivăresei (Nemira, 1996), Radu Aldulescu și-a câștigat repede reputația de pictor al mahalalei, expert în descrierea unor lumi ce colcăie în promiscuitate, luminate uneori de vesele chefuri de cartier, unde acordeonul este rege, iar mirosul de rachiu se
Fără iluzii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7155_a_8480]
-
din capul locului în slujba propagandei totalitare, fie că s-au lăsat ispitiți pe parcurs, deși aveau uneori în urmă o operă majoră, de avantajele regimului abuziv. Să constituie sancționarea "colaboraționismului" o derogare de la norma esteticului? Așa au pretins defensorii postcomuniști ai compromisului, deși adevărul e că tocmai prin examenul necomplexat al scrisului comandat politic, în numele așa-numitei estetici, esteticului i se acordă ce i se cuvine. Compromisurile posedă un spectru larg, intrînd într-însul și sumisiunea la formulele la un
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
Cosmin Ciotloș Octavian Soviany, Cinci decenii de experimentalism. Volumul I. Lirica ultimelor decenii de comunism (272 pag.) Volumul II. Lirica epocii postcomuniste (220 pag.) București, Casa de pariuri literare, 2011 Într-un scurt serial publicat pe blogul personal, Octavian Soviany ține să preîntâmpine câteva posibile obiecții legate de cele mai recente două volume ale sale intitulate Cinci decenii de experimentalism. Compendiu de
Două observații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4912_a_6237]
-
și conjuncturale. Nu lipsesc, în fond, nici Nichita Stănescu, nici Dimov, nici Mircea Ivănescu, nici Petre Stoica, nici Mazilescu. Surprizele sunt, și ele, la fel de puține. Dacă nu considerăm o surpriză faptul că un întreg volum, al doilea, e dedicat literaturii postcomuniste.) Multe lucruri ar fi de spus, deci, despre această carte. Mă voi mărgini la două. Întâi. Postulat: experimentalismul e „stilul culturii actuale” (p. 11). Formularea îi aparține lui Marin Mincu. Și e, s-o recunoaștem, mai degrabă imprecisă. Cu instinct
Două observații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4912_a_6237]
-
USL Crin Antonescu care a declarat la sediul de campanie că " Este vorba despre o victorie împotriva regimului Traian Băsescu", subliniind că alte două sondaje realizate la ieșirea de la urne confirmă acest scor "fără precedent de la primele alegeri din România postcomunistă, în anii '90". USL va fi nevoită, însă, să colaboreze cu Băsescu, al cărui mandat se încheie în 2014, notează AFP. De asemenea, Reuters anunță că USL a obținut o victorie cu 54-57% din voturi și se pregătește să primească
Presa internațională, după închiderea urnelor: Victorie largă a coaliției aflată la putere () [Corola-journal/Journalistic/57159_a_58484]
-
până în 1947, când debutează, instituțional și literar, realismul-socialist? Și în câte perioade ar trebui împărțită literatura epocii comuniste? Ca să nu mai amintesc de discuția legată de generațiile de după război (’50, ’60, ’70, ’80, ’90?) sau de debutul celei cu adevărat postcomuniste (în 2000?). Cum scriam și data trecută, unor întrebări polemice de dragul polemicii și care seamănă deprimant de bine cu niște răspunsuri gata făcute, prefer o discuție cinstită și fără prejudecăți. Repet: luați-o ca pe o invitație!
Alte probleme ale istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4850_a_6175]
-
de părere că băncile sunt suficient de inteligente ca să evite tot felul de cerințe și taxe speciale, cum ar fi taxa pe tranzacțiile financiare propusă Comisia Europeană. Isărescu mai spune că o combinație între birocrația de la Bruxelles și birocrația noastră, postcomunistă, poate să fie fatală dezvoltării acestei țări. „În general, băncile sunt suficient de inteligente ca să știe să evite tot felul de cerințe și taxe din acestea speciale pe tranzacții financiare, deci nu ar avea niciun rost. Este o opinie personală
Isărescu: Băncile sunt suficient de inteligente ca să evite taxa pe tranzacţiile financiare propusă Comisia Europeană () [Corola-journal/Journalistic/52758_a_54083]
-
condițiile în care nu a ajuns la noi cu toate detaliile sale ca să o putem analiza. Nu știu cum este gândită să funcționeze“, a spus Isărescu, potrivit . Pe de altă parte, spune Isărescu, o combinație între birocrația de la Bruxelles și birocrația noastră, postcomunistă, poate să fie fatală dezvoltării acestei țări. „Pentru a avea o creștere economică sustenabilă trebuie continuate reformele structurale pentru diminuarea, dacă nu eliminarea poverilor birocratice. Știm ce înseamnă aceste poveri birocratice pentru mediul de afaceri și știm mai ales cât
Isărescu: Băncile sunt suficient de inteligente ca să evite taxa pe tranzacţiile financiare propusă Comisia Europeană () [Corola-journal/Journalistic/52758_a_54083]
-
Peter Pišťanek, Ján Litvák, Peter Esterházy, Imre Kertész, Lajos Grendel, Norman Manea, Mircea Cărtărescu, Ádám Bodor, Saulius Tomas Kondrotas, Alek Popov, Ismail Kadare), și la literatura feminină inovatoare preocupată de găsirea unor modalități alternative de reprezentare a experiențelor comuniste și postcomuniste (Andra Nieburga, Gabriela Adameșteanu, Dubravka Ugrešić, Jana Juráňová, Miglena Nikolchina, Emilia Dvoryanova, etc.). Ultimele două decenii au repus în circulație și formele literaturii populare și de consum (atît occidentale cît și esteuropene) neglijate sau cenzurate sub comunism. Aceste schimbări semnificative
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
privitoare la viabilitatea literaturii contemporane est-europene, mai ales acea parte a literaturii care interoghează demarcațiile tradiționale, amalgamând interese locale și globale, rămâne în continuare utilă. În condițiile în care corpusul de traduceri și contribuții est-europene la teoria și practica literaturii postcomuniste se extinde, această dezbatere se poate întoarce la normal, elucidând noile trăsături ale societăților post-comuniste și rolul pe care literatura novatoare și teoria culturală îl pot juca în relație cu ele. Una din întrebările formulate de critică vizează măsura în
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
că versiunile maghiare și românești ale istoriei Transilvaniei sunt într-o mare măsură ireconcilabile. Și totuși, conceptele teoretice ale postmodernismului occidental sunt relevante atunci când sunt aplicate prudent schimbărilor culturale de după 1989. Multe din trăsăturile pe care le asociem cu societățile postcomuniste pot fi rezumate sub paradigma postmodernităț ii așa cum a fost ea definită, spre exemplu, de Fredric Jameson. Această paradigmă include: integrarea artei „într-o producție de bunuri de consum, în frenetica necesitate economică de a produce noi valuri de bunuri
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
și apariția „unei noi culturi a imaginii și simulacrului”8. Dacă adaugăm la această listă subminarea simțului realității - deja compromis de propaganda comunistă dar în continuare diluat de „isteria producției și reproducției realului”9 practicată de unele guverne de tranziție postcomunistă - nu ne miră faptul că Baudrillard este „teoreticianul postmodern cel mai popular între intelectualii ruși contemporani” de la transmiterea televizată a loviturii de stat din 1991, descrisă de unii participanți ca o „revoluție tipic postmodernă”, „un carnaval și o coridă”10
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
carnaval și o coridă”10. În România, relevanța lui Baudrillard se răsfrînge asupra jocurilor politice televizate ce au însoțit preluarea puterii de către guvernul Iliescu, confirmând faptul că - în termenii propuși de Svetlana Boym - „condiția simulării” domină multe aspecte ale vieții postcomuniste, „făcând aproape imposibil să-ți imaginezi o transformare istorică reală, un dezastru sau o catastrofă”11. Svetlana Boym corelează erupția de postmodernitate în fostul imperiu sovietic cu destrămarea „narațiunii sovietice tutelare, care a produs o formă distinctă de conformism dar
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
imperiu sovietic cu destrămarea „narațiunii sovietice tutelare, care a produs o formă distinctă de conformism dar și o formă distinctă de dizidență”12. Locul unor asemenea narațiuni tutelare a fost luat de un amestec de poziții ideologice în care „amorul postcomunist cu Vestul”13 coexistă cu o formă de naționalism revenit la viață, o noțiune de capitalism de piață de secol XIX se suprapune cu neîncrederea în consumismul de masă, iar modurile suprapolitizate ale producției culturale viețuiesc alături de estetismul radical și
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
discuția culturilor est-europene în jurul conceptului occidental de postcolonialitate, o serie de intervenții teoretice mai recente, începând cu Caietele Echinox din 2001 dedicate imbricaț iior între Postcolonialism &Postcomunism au repoziționat conceptul de inovație postmodernistă, atribuindu-i un nou rol în societățile postcomuniste: acela de a reconstrui și pluraliza instituțiile culturale și politice, punând accentul pe „identități multiple” și comunicare transculturală. Cadrul postcolonial poate fi util în analiza mai multor culturi est-europene, așezate la intersecția a trei sisteme imperiale (Otoman, Habsburgic și Țarist
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
și politice, punând accentul pe „identități multiple” și comunicare transculturală. Cadrul postcolonial poate fi util în analiza mai multor culturi est-europene, așezate la intersecția a trei sisteme imperiale (Otoman, Habsburgic și Țarist/Sovietic): acest cadru ne ajută să percepem faza postcomunistă ca o „decolonizare,” o încercare de a elibera genealogia și tradițiile acestor culturi nu doar de dominația paradigmei sovietice, dar și de vestigii coloniale mai vechi (otomane și austro-ungare). Unii analiști au obiectat la încercarea de a aplica un cadru
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
Europei Răsăritene au împărtășit o poziție subalternă. În acest sens li se poate aplica cel puțin statutul de „semicolonie”15. Chiar dacă nu au fost „postcoloniale” în sensul clasic al termenului, aplicabil fostelor colonii britanice, franceze, spaniole, portugheze sau olandeze, „tranziția postcomunistă” prin care au trecut țările esteuropene a inclus debarasarea de o anumită „ocupație” politică și economică. Diferențele specifice contează, dar luarea în considerare a unui genus proximus poate fi foarte utilă 16. Chiar fără a-i adăuga o fațetă „postcolonială
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
au trecut țările esteuropene a inclus debarasarea de o anumită „ocupație” politică și economică. Diferențele specifice contează, dar luarea în considerare a unui genus proximus poate fi foarte utilă 16. Chiar fără a-i adăuga o fațetă „postcolonială”, condiția postmodernă/ postcomunistă rămâne contradictorie și tensionată. Cum argumenta și Zygmund Bauman în urmă cu aproape trei decenii, „paradoxul etic al condiției postmoderne este că ea restituie indivizilor integritatea opțiunilor morale și a responsabilității concomitent cu deprivarea lor de comfortul unor concepte universale
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
mult mai ușor de disecat, pe de o parte grație seriozității cu care mediile intelectuale occidentale au tratat marxismul, iar pe de altă parte, paradoxal și cu valoare de exemplu, grupărilor de mentalitate totalitara care au preluat în forță anii postcomuniști constituindu-se în așa-numita „societate necivilă” (Stephen Kotkin). Conceptul totalitar de libertate exclude libertatea celui care gândește altfel. În fond, se întreba Miłosz, cine sunt cei care nu acceptă această necesitate absolută a ideologiei? Cum cine? Cei care nu
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
în chiar formularea Profesorului Tismăneanu: comunismul părea disfuncțional, dar etern. Nici chiar cei mai îndrăzneți disidenți nu credeau că sistemul comunist se va prăbuși. Și, mă încumet să spun, nici chiar cei mai îndrăzneți foști disidenți, văzând disfuncționalitățile actualei societăți postcomuniste, nu cred că sistemul comunist s-a prăbușit cu totul, ca ruinele care subzista n-ar reîmbrăca într-o secundă prielnica haină cea veche și magică a unei Revoluții care să arunce omenirea în brațele Emoției. Cand François Mauriac evocă
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
mai târziu, într-o scrisoare a lui Vasilyi Andreevici, dar în registru ușor derizoriu și cumva pe dos decât ne-am fi așteptat: refugiul în alcool al generațiilor mai vechi ar fi așadar unul genuin, pe când paradisul artificial al drogurilor postcomuniste ar avea o dimensiune culturală adăugită. Deja din aceste rânduri jocul lui Ernu iese la iveală. Din loc în loc, el pare să fie, spontan, în dezacord cu sine, să uite crezul de adineauri pentru o convingere abia cristalizată. (Și nu
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
edificat deplin, al unui secol ticălos pînă în măduva oaselor", avem motive a presupune că relicte ale acestui secol ajung pînă la noi sub înfățișarea unor stridențe, ale unui senzaționalism repulsiv, îmbătat de sine, precum forme încă nedepășite ale sevrajului postcomunist. În cazul lui Alexandru Paleologu se relevă multilateralitatea sa, mediu favorabil conexiunilor dintre viață și cultură, opus izolaționismului cultural, subiectivismului benevol captiv sieși care are trecere în prezent: "ce a fost Al.Paleologu? Filosof? Literat? Om de lume? Politician? Ultimul
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
o tabletă de Gheorghe Grigurcu (România liberă, 10 august 1999). Dincolo de micul meu exemplu personal, problema are însă și o semnificație mult mai generală. Aș spune că este chiar vitală pentru noua structură culturală, socială, economică și morală a României postcomuniste. În care continui să cred, cu toate decepțiile de după 1989. (fragment din Viața unui om singur în curs de apariție la Editura Polirom)
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]