4,561 matches
-
aniversarea lui Alfred Nobel și, de asemenea, data ceremoniei. Pentru mai multe informații despre activitatea sa cartea lui Titu Popescu, „Aesthetics of Paradoxism" la http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/Aesthetics.pdf și a lui I. Soare, intitulată „Paradoxism and postmodernism in Florentin Smarandache's Creation" la: http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/IonSoare 2.PDF . Este membru al International Writers Association, member al Romanian Academy of Sciences și al Modern Language Association (USA). Florentin Smarandache a colaborat la peste 150
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Romanul_care_l_a_contrazis_pe_einstein_rodica_elena_lupu_1330160949.html [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
viu” ( cf. Icoana cerului). Întrucâtva, la fel de mistico-hieratic, dar mai heraldica, în expresie - doamna MIHAELA CLAUDIA CONDRAT, Tubingen/GERMANIA: “două trupuri/în lumina apusului/vom porni/scuturându-ne de povară/plictiselii/uniți/de epifanica lumină/de legămintele noastre/șoptite” ... (cf. Logodna). Postmodernism și neomodernism, la ADALBERT GYURIS, Augsburg/GERMANIA: “Tu esti încă în trecutul meu,/Poate te gandesti și tu la mine./ Doar noaptea în visele mele/Ajung uneori la tine” (cf. Uneori ... Ne oprim aici “exemplarizarea”/exemplificarea/tipologizarea scriitorilor antologați! - cu
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_o_antologie_ca_adrian_botez_1374848118.html [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
câteva trăsături definitorii ale postmodernității, ca o necesitate a contextualizării corecte a misiunii Bisericii Ortodoxe. Lipsit de pretenția de a fi exhaustiv, (lucru, de altfel, imposibil), materialul acesta se dorește a fi un ghid folositor mai bunei înțelegeri a provocărilor postmodernismului, ca și a modurilor în care Biserica le poate folosi sau respinge. Stadiul societății actuale, cu toate coordonatele sale definitorii, nu poate surprinde Biserica, ea însăși chemată să-și deschidă mesajul către oameni, atât ca indivizi, cât și ca grup
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
cunoscut desfășurări militare pe teritoriul lor, în ultimii 200 de ani, cu excepția neobișnuitelor acte de terorism din 11 septembrie 2001. La mică distanță, se încadrează aici și țările Uniunii Europene, dar și alte state, precum Japonia sau Australia. Peste tot, postmodernismul s-a instalat pe fondul unui progres fără precedent al bunurilor de consum, asemeni hambarelor pline din Evanghelie (Luca 12, 16-21), în detrimentul culturii spiritului, aflată într-un teribil regres. a) Individualismul presupune cultivarea valorii exagerate a sinelui, în maniera deja
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
a reacționat ferm, atât prin combaterea erorilor și denigrărilor proferate, cât și prin implementarea unor strategii misionare mai eficiente, însemnând revizuirea și remedierea unor aspecte negative semnalate. În acest caz, ar trebui să recunoaștem secularismului și un rol pozitiv. Dacă postmodernismul acceptă vreun fel de religiozitate, atunci aceasta este cu totul diferită de tot ceea ce omul a experimentat până acum. Este o așa-zisă „totală descătușare”, mergând de la menținerea distorsionată a unor forme tradiționale, neapărat aggiornate, până la preluarea sincretică a unor
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
nivelul Uniunii Europene, în acest sens. Este condamnată doar discriminarea, dar în cazul nostru nu poate fi vorba de așa ceva, atâta vreme cât și cele mai mărunte culte, legal recunoscute, sunt libere să țină cursuri de religie adepților lor. Raportat la cultură, postmodernismul se definește prin două elemente esențiale: promovarea multiculturalismului și valorizarea actelor culturale în raport cu legile economiei de piață. Deși globalizarea este un fapt istoric, ea nu acționează asupra culturii în sens reducționist exclusiv, ci o modelează într-o simfonie de culturi
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
perceput l-a făcut pe Mihail Neamțu să afirme că „destinul cultural al Europei nu poate fi gândit independent de această decizie de a pune întrebarea lui Iisus Hristos - voi cine ziceți că sunt Eu?” (Marcu 8,29) . Din direcția postmodernismului, vin răspunsuri extrem de variate la această întrebare: un întemeietor de religie, un simplu om, un învățător, un profet, un inițiat etc. Toate ocolesc adevărul, sintetizat de răspunsul petrin neechivoc: Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu. Multitudinea de variante
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Interesant este faptul că toate aceste grupuri minoritare se declară, cu nonșalanță, victime ale intoleranței și discriminării. Prin acest procedeu, încearcă să sensibilizeze opinia publică deja anesteziată, mizând tocmai pe această apatie generalizată a majorității. Relativismul moral care guvernează în postmodernism își impune regulile: totul este permis; plăcerile, de orice fel, trebuie cultivate. Așa se ajunge ca minoritățile sexuale să fie încurajate, de pildă, de către numeroase forțe de sprijin din cadrul majorității, fără să conștientizeze pericolul legalizării căsătoriilor și adopțiilor pentru cuplurile
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
sinelui, a familiei, chiar a propriei vieți (concepția că fără risc, nu există câștig, precum și aceea că viața trebuie trăită la intensitate maximă, ea având exclusiv o coordonată trupească și pământească). k) Exacerbarea violenței reprezintă o altă consecință negativă a postmodernismului în planul concret al viețuirii umane. În goana după bunuri materiale, nu au loc sentimentalismele; unele decizii sunt extrem de dure, lovind chiar în cei mai apropiați membri ai familiei sau prieteni. Violențele domestice sunt la ordinea zilei: neînțelegerile în plan
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
de dragul respectării tipicului, citesc pasaje lungi (în special, catismele și canoanele utreniei), într-un stil inconfundabil, neinteligibil...Câteva cuvinte rostite din suflet fac mai mult decât mii de vorbe declamate fără participare afectivă!... 5. Atitudinea și reacția Bisericii față de provocările postmodernismului a) În fața individualismului postmodernist, se impune cu necesitate afirmarea identității ortodoxe, ca sistem religios unitar și unificator al tuturor existențelor umane în Iisus Hristos Mântuitorul și Domnul. Echilibrul sinergic între transcendența și imanența lui Dumnezeu se susține în teologia ortodoxă
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
și dulcele amar! (Isaia 5,20). b) Se impune cu necesitate realizarea stării de comuniune, ca o replică față de exprimarea singulară. Biserica este marea familie creștină, parohia trebuie să fie o familie în miniatură. Pe lângă eul glorificat încă din modernism, postmodernismul aduce în prim plan și statusul lui „noi”. Cu alte cuvinte, exprimă un sentiment de solidaritate, chiar dacă acesta este lipsit, teoretic, de sustenabilitate prin credință. Sau, cum arată Dan Puric: „Cu cât ne apropiem, cu atât ne despărțim. Ne despărțim
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
acesta este lipsit, teoretic, de sustenabilitate prin credință. Sau, cum arată Dan Puric: „Cu cât ne apropiem, cu atât ne despărțim. Ne despărțim lent, ușor. Ne apropiem viețile într-o comunitate economică și ne despărțim sufletele...” . Astfel, trebuie să privim postmodernismul ca pe o parte din noi înșine; nu suntem spectatori ai lumii, ci actori ai ei - arată Părintele Profesor Nicolae Achimescu. Tendințele de globalizare, sincretismul, aplecarea spre sfera activităților sociale - sunt tot atâtea căi prin care se încearcă regruparea indivizilor
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
câteva trăsături definitorii ale postmodernității, ca o necesitate a contextualizării corecte a misiunii Bisericii Ortodoxe. Lipsit de pretenția de a fi exhaustiv, (lucru, de altfel, imposibil), materialul acesta se dorește a fi un ghid folositor mai bunei înțelegeri a provocărilor postmodernismului, ca și a modurilor în care Biserica le poate folosi sau respinge. Stadiul societății actuale, cu toate coordonatele sale definitorii, nu poate surprinde Biserica, ea însăși chemată să-și deschidă mesajul către oameni, atât ca indivizi, cât și ca grup
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
cerul și pământul, în frumusețea obiceiurilor și tradițiilor noastre strâmoșești, detașându-se evident de orice atitudine stupidă, insensibilă și infantilă. Poezia lui Gheorghe Iulian Balaj este o poezie scrisă din suflet și pentru suflet, neviciată de unele stări actuale de postmodernism sau transmodernism, este o poezie curată ca apa râurilor de munte din zona care i-a marcat copilăria.Iulian Balaj a înțeles și știe că poezia este aceea care trebuie să facă frumosul mai frumos, să bucure și să mângâie
PRIMARUL ȘI...POEZIA, ARTICOL DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491028372.html [Corola-blog/BlogPost/343130_a_344459]
-
cât citești mai mult, cu atât imiți mai puțin” sunt pline de adevăr. Fiindcă „sita” memoriei devine mai „deasă”, adică exigentă, dar nu atât de exigentă de a se îndepărta de artă. O racilă în acest sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, îndepărtându-se, astfel, de elemental afectiv. (Se plimbă prin încăpere. Privește prin hublou cu mâna strașină la ochi.) - Nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Întindere de apă nesfârșită. Nesfârștă ca înaltul cerului
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455017826.html [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
CĂTRE PRINȚESA X - (38) Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1140 din 13 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Foto: Afiș expoziție 2007- Anul integrării României în UE Făurar 2014, Șirnea - “Groapa Hyperboreanului” DRAGI PRIETENI, azi voi scrie despre “Postmodernismul românesc” - o carte grea ca o “piatră de moară spartă” legată de gâtul “generației optzeciste” ce a tras după ea (și încă mai trage) o generație pierdută în “cazanul cu smoală” al lui M. Cărtărescu, aspirant la Premiul Nobel pentru
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
ca experiență ontologică, epistemologică și istorică “slabă” (sau“tare”) și a metodei de lucru pe care și-o face M. Cărtărescu despre “generația optzecistă” și anume că, există o gândire “tare” în perspectiva “sfârșitului artelor” și un nou început în “postmodernism”, care uzează de deconstrucție în scopul descoperirii de repere, pentru a (se) putea reconstrui; și o gândire “slabă” a “postmodernității” care nu ar ucide reperele culturale, ci doar le interrelaționează, prin imaginație, păstrându-le rolul în noua societate ultramodernă (ciber-
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Imaginația și imaginarul nu pot fi decât faldurile individuale sau colective ale unei singure realități. Și de aceea această imaginație e, uneori, “castrată”, pentru că definește ființa umană vidă, înlănțuită doar pe un singur nivel de realitate, așa cum se întâmplă în “Postmodernismul românesc” la M. Cărtărescu și în “omul recent” definit de H.R. Patapievici. (amândoi scriitori nu lipsiți de talent, cu o erudiție metalică, dar mutilați sufletește, deformați profesional și “castrați” în imaginație, lipsiți de o viziune solară și de adevărata inspirație
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Beatitudinea. Imaginalul permite contemplarea “imaginilor-regine”, cunoașterea fără intermediar, “față către față”, și identifică lumea sacră camuflată în profan și lumea profană camuflată în sacru. Or, tocmai această lume mediană și mediatoare între lumea inteligibilă și cea sensibilă este ignorată în “Postmodernismul românesc”. Și cu asta intru direct în spiritul materiei fără să mai fac dovada importanței subiectului meu. O înțelepciune veche românească ne spune că: “nu-i importantă apa care trece ci apa care lovește în paleții morii tale”. O astfel
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
O înțelepciune veche românească ne spune că: “nu-i importantă apa care trece ci apa care lovește în paleții morii tale”. O astfel de moară din “pietre sparte” și “apă de plaie”a încercat să-și făcă M. Cărtărescu din “Postmodernismul românesc”, la care de vreo douăzeci de ani tot încearcă să macine “generația optzecistă” la această “moară socială de măcinat indivizi”. Indivizi hibridizați, aflați de ani de zile în comă tehnică, politică și culturală, ”castrați” de ceea ce eu numesc “imaginalul
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
socialist “proletcultist”, ori nu au fost acceptați de canonul criticii literare din epocă și s-au pierdut în anonimat. Dar asta e un alt subiect care nu face parte din eseul meu. Vreau doar să subliniez că, irumperea modernității prin „Postmodernismul românesc” (Humanitas, 1999) al lui M. Cărtărescu, cu așa-zisa “experiența ontologică, epistemologică și istorică “slabă”, anunțând “sfârșitul artelor”, a scindat generația lui I.P. Culianu (1950-1991). Această carte critică cu pretenții de “monografie“ - la origine o teză de doctorat -, scrisă
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
-o într-o sferă întunecată a valorilor culturale, care nu mai e azi de nici o culoare politică, economică și culturală, ba chiar se poate spune că a dat tonul generației de n-crize, devenită azi anistorică, contra-culturală, antipolitică și eurosceptică. “Postmodernismul românesc”, așa cum l-a “postulat” Cărtărescu, construit pe sisteme moarte și reci și pe “relații de grup” și nu pe o structură organică (cu repere, pe “Stâlpii societății”), nu a creat valori autentice, a continuat doar să mai translateze o
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Placa și așa groasă a Modernismului, la care a pus umărul din greu “surorile gemene”, Înțelepciunea Vremilor și Fata Corupției, a capitalistului Abel (care încă n-a murit de tot) și a comunistului Cain, pecetluind (a câta oară?) Mormântul umanității. “Postmodernismul românesc”, uzând de deconstrucție a destructurat marea aristocrație a Spiritului Adevărului Creației umane, alternativă la Istoria ideilor și credințelor religioase. “Postmodernismul” lui Cărtărescu continuă și azi să distrugă ce a mai rămas din aristocrație românească (era să zic “muncitorească”) și
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
capitalistului Abel (care încă n-a murit de tot) și a comunistului Cain, pecetluind (a câta oară?) Mormântul umanității. “Postmodernismul românesc”, uzând de deconstrucție a destructurat marea aristocrație a Spiritului Adevărului Creației umane, alternativă la Istoria ideilor și credințelor religioase. “Postmodernismul” lui Cărtărescu continuă și azi să distrugă ce a mai rămas din aristocrație românească (era să zic “muncitorească”) și europeană a spiritului și a sângelui, din marea aristocrație a Renașterii, care avea principii creștine și valori perene, tradiționale, care spunea
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
ce a mai rămas din aristocrație românească (era să zic “muncitorească”) și europeană a spiritului și a sângelui, din marea aristocrație a Renașterii, care avea principii creștine și valori perene, tradiționale, care spunea Da vieții și garanta viitorul popoarelor. Acreditând “Postmodernismul românesc”, critica de specialitate (N. Manolescu și Paul Cornea (membru fondator GDS și vechi profesor de marxism-stalinism care i-a scris postfața)nu a făcut decât să parcurgă drumul invers în procesul de reconversie pe “scara creaturală”, a îndepărtat generația
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]