1,360 matches
-
publicat cu doi ani înaintea morții sale), Lupasco revine la problema lui Dumnezeu în capitolul "Cele trei etici ale energiilor religioase sau Despre Divinitate". Pentru Lupasco, toate concepțiile despre Divinitate au, la bază, o energetică religioasă: o "energie supremă" este postulată ca prezidînd la nașterea lumii și la permanența sa. Argumentul lui Lupasco este relativ simplu de înțeles. O religie presupune existența unei legături între "toate lucrurile și toate ființele" și o legătură "între ființe și creatorul lor": "Or, pentru ca să existe
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai natural mod: suntem supuși legilor pentru că suntem supuși celor care edictează legi. Dar, inevitabil aici apare întrebarea de ce ar trebui să ne supunem celor care edictează legi, înregistrându-se un mare regres. Realiștii au încercat să stopeze acest regres postulând existența unor entități valori obiective, rațiuni sau obligații a căror normativitate intrinsecă interzice o chestionare viitoare. Dar de ce ar trebui să credem în aceste entități? Mulți filosofi au susținut existența acestor entități doar pentru că erau deja convinși că cerințele normativității
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu compasul (fapt anticipat pe la 1670 de danezul Georg Mohr). Blake a atribuit lui Urizen compasul că un instrument exemplar, arhetipal, de măsură cu ajutorul căruia spațiul putea fi ordonat în diverse geometrii, ad infinitum, conform principiului romantic al "diversismului", care postula "infinită abundență în infinită unitate" (cf. formulă lui F. Schlegel). 73 (ÎI, 156) sumbrul adînc îl luminează: Vezi J. Böhme: intrarea luminii în univers prin porțile stelelor. 74 (ÎI, 163) strîngîndu-le: Mai exact, "condensîndu-le". Blake se pare că a preluat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
kantiene la care se raportează "critic". Prima este aceea a unității conștiinței și a raportului dintre ea și lumea ca totalitate; a doua, aceea a personalității, a semnificației sale filosofice. Pentru a o rezolva pe cea dintâi, spune Rădulescu-Motru, Kant postulează identitatea formală a eului și construiește ipoteza apriorismului și conceptul "unității sintetice de apercepție". Soluția kantiană este socotită nesatisfăcătoare de către filosoful român; teoria sa asupra identității de structură dintre conștiință și "unitatea lumii" reprezintă răspunsul filosofic la această problemă, care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omul este o unitate de existență al cărei rost se exprimă în relație cu totalitatea lumii; el apare în forma universalului, a personalității ca scop final al evoluției energiei. Nici un atribut uman, dintre cele despre care vorbește Rădulescu-Motru, nu este postulat ca "natură", pentru ca celelalte determinări ale omului să fie aruncate într-un plan secund. Dimpotrivă, orice atribut are un sens de universalitate: el exprimă, cel puțin în semantica sa criptică, umanul ca universal. Nici unul dintre aceste atribute nu-și revendică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
critic cel mai generos în privința sensurilor proiectului antropologic este a doua Critică. Omul apare în acest context ca subiect sensibil (impresionabil) și subiect inteligibil ("suport" al legii morale). De aceea, unitatea sa fie trebuie postulată, fie trebuie dedusă. Kant o postulează, dar nu în forma Ideii psihologice ca unitate a facultăților simțirii, cum procedase în prima Critică, ci în forma ideii despre o "structură" pe verticală a celor doi "subiecți" (sensibil și inteligibil). Este vorba de postulatul preeminenței personalității (subiectul inteligibil
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
numai întrucât există un sens de evoluție a existenței umane către desăvârșirea personalității. Personalitatea energetică modelul ei ca ideal uman este posibilă prin acordul între energiile fizice și procesul personalizării, adică datorită unei finalități "de ordin psihofizic". Iar "această finalitate postulează ideea de Dumnezeu"77. Toate aceste concepte kantiene: lege morală, libertate, suflet nemuritor, virtute și fericire, Bine Suveran, Dumnezeu dau seama de unitatea de existență a omului, în sensul că nici unul nu are vreo noimă dacă nu apare pentru a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o corespondență între gând și fapt). Până la Kant, spune Rădulescu-Motru, filosofii au susținut în diferite chipuri unitatea lumii, toate acestea decurgând mai degrabă dintr-un detaliu arhitectonic al conștiinței, dintr-o anumită poziționare a "formelor" acesteia față de obiect. Kant, însă, postulează unitatea conștiinței și, pe acest temei, susține și unitatea lumii și identitatea conștiinței cu lumea. Acest fapt reprezintă un veritabil câștig în sensul înțelegerii omului și a raporturilor sale cu lumea. Posibilitatea științei se întemeiază pe identitatea structurală a conștiinței
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru privitoare la începutul istoric al omului transcend stricta încadrare în modelul antropologiei fizice. Ele au deschiderea unei reconstrucții filosofice a umanului, atâta vreme cât formează o unitate teoretică și este afirmată ordinea umană în diferență de cea naturală. Atunci când este postulată o esență a omului (esența energetică a personalității), acesta își pierde identitatea de sine ca mod de a fi, devenind o formă de existență printre altele. Postularea naturii energetice a personalității săvârșește tocmai această operație, iar conceptele care susțin specificul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de acele referiri care sunt semnificative în spațiul ontologiei umanului personalist-energetice. Prima întrebare sub o astfel de intenție, ținând seama de presupozițiile asumate și de scopul acestei lucrări, privește locul libertății în schema determinismului prin finalitate. Pentru Kant, libertatea este postulat al rațiunii practice, iar finalitatea este principiul legăturii conceptului libertății cu conceptele naturii ("conceptele mecanice ale naturii"); la C. Rădulescu-Motru, libertatea are două sensuri: 1) este "schemă" de aplicare a aptitudinilor sintetizate într-un gen de muncă; 2) este activitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensul indicat mai sus: "Prin scrierea de față (Timp și destin n. C.) aducem o completare scrierilor noastre filosofice anterioare: Puterea sufletească, Elemente de metafizică, Personalismul energetic, Vocația ... și Românismul..., care toate au la baza lor deosebirea dintre cauzalitatea mecanică, postulată de științele fizico-chimice, și finalitatea vitală-psihică, la care mai aderăm alături de cei mai mulți cercetători ai vieții biologice și sufletești"156. Justificarea formală are semnificația punerii în ordine a operațiilor logice prin care determinismul prin finalitate este conceput și așezat în sistemul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în acest sens la supraomul nietzschean: "Supraomul postulat de personalismul energetic există de pe acum în condițiile evoluției; el așteaptă numai momentul de timp când va fi să se completeze, nu prin dorința omului, ci prin determinarea realității totale, pe când supraomul postulat de filosofia lui Nietzsche este o frumoasă imagine poetică, o antiteză care simbolizează gestul de ironie al unui temperament de artist. În supraomul lui Nietzsche, personalismul energetic poate găsi o comparație, dar în nici un caz o definiție"256. În ambele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale universului uman, cum ar fi valorile, statul, știința, banii nu sunt decât forme ale energiei. Statul este energia concentrată a unui grup de oameni. Modalitățile în care el concentrează energia sunt armata și banii. W. Ostwald cuprinde sub principiul postulat de el tot ceea ce aparține universului uman. Știința însăși reprezintă un instrument de organizare a muncii și, deci, o cale de economisire a energiei. Dar între toate "valorile", banii sunt "mai de preț", pentru că ei constituie "măsura universală și echivalentul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru. Apropierea filosofului român de spiritul științei și de metodele experimentale, disprețul față de metodele care nu oferă rezultate verificabile (față de dialectică, de exemplu) sunt categorice și constante. Diferența asumată de el față de explicația energetistă vizează energetismul ca monism ce postulează ideea energiei ca realitate primordială, dar în care personalitatea nu apare decât ca o formă de energie și nimic mai mult. C. Rădulescu-Motru folosește și el modelul monist. Dar este vorba, în cazul lui, cum am afirmat mai sus, despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rabatere a Însușirilor Înspre dispozitivul de formare, edificând În timp calitatea acestuia prin cumulare axiologică. O universitate devine prestigioasă prin prestanța dobândită de absolvenții săi, aureolând-o meritat sau nu și atrăgând noi competențe În procesul de formare. Ca principiu, postulăm autoresponsabilizarea actorilor În legătură cu calitatea propriei prestații. Strategiile formale, „legaliste” trebuie ajutate de gesticulațiile informale, de autocontrol, de reglajul deontologic individual. Căci până la o calitate cerută sau atribuită de alții, e mult mai „sfântă” cea pe care tu Însuți o patronezi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mass-media, devin mai complexe, abstracte și automate (Huesmann, 1986). Pe măsură ce copiii se maturizează, credințele normative asupra comportamentelor sociale corespunzătoare se cristalizează și încep să actioneze ca filtre de limitare a comportamentelor sociale necorespunzatoare. Pe scurt, teoria învățării prin observarea social-cognitivă postulează efectul pe termen lung al expunerii la violență, prin influența acestei expuneri asupra dezvoltării scenariilor de rezolvare agresivă a problemelor, asupra deviațiilor ostile și asupra credințelor normative de aprobare a agresiunii. O teorie alternativă sau complementară, care explica efectele pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ultimă instanță, conduce spre progres, ordine socială și stabilitate internațională". Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Krotologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 12. 760 Peter Drucker a arătat: "Keynes este primul care a postulat că a controla moneda și creditul este echivalent cu a avea un control economic total". Apud Paul Dragoș Aligică, Limitele teoriei economice și redefinirea frontierelor disciplinare, Editura Politeia SNSPA, București, 2002, p. 70. - R.H. Harrod: "Moneda este putere". Apud Tiberiu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pus pe seama cancerului. Bazele teoriei antioxidanților Premisele pleacă de la o simplă considerație: îmbătrânirea și moartea decurg din reacții comune întreținute cu mediul exterior și interior al organismelor. Aceste reacții generează radicali liberi care întrețin și accelerează procesul de îmbătrânire. Teoria postulează că speranța de viață poate fi crescută fie diminuând nivelul de reacții cu radicali, fie diminuând lanțul de reacții. În primul caz, este suficient să diminuați cantitatea de alimente ușor oxidabile și aportul caloric total. În al doilea caz, aveți
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Primul se bazează pe identificarea, În diferite culturi, a unor sisteme de clasificare asemănătoare cu cele prin care noi separăm mitul de povestirile obișnuite (după modelul distincției antice dintre mythos și epos). Al doilea pornește de la tradițiile teoriei literare, care postulează existența unor mărci referitoare la conținut și la formă, capabile să diferențieze variatele matrice (genuri) În care poate fi construit un text. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea cercetările de teren conduse de Fr. Boas au evidențiat existența unor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
théorie du sens dans le contexte de l'interprétation de conférence, pour être appliquée ensuite aux textes écrits.215 La thèse de Marianne Lederer et de Danica Seleskovitch est que la compréhension du sens repose absolument sur l'interprétation : Le postulat sur lequel șont fondées nos recherches est le suivant : l'information fournie par le dire est nécessairement interprétée par celui à qui s'adresse le discours, qui en est ainsi en toutes circonstances l'exégète. Ce postulat, qui sous-tend la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și ortodox. Pentru C., tradiționalism înseamnă în cele din urmă „disciplina lăuntrică ce călăuzește creșterea unui neam”, „tehnica vieții lui sufletești”, care, în cazul românilor, nu poate fi decât ortodoxia. Ca urmare, el va combate vehement îndrumările de „europenizare”, ce postulau absența unei „tradiții” naționale, precum și o funciară ireligiozitate a poporului român. Pe de altă parte, sunt prezentate cu patos rar exemplele pozitive (N. Bălcescu, G. Coșbuc - „poetul rasei noastre”, N. C. Paulescu ș.a.) Eseistul se distanțează totuși de teoriile izolaționiste
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
pe V. Alecsandri, selectează doar piesa Răzvan și Vidra a lui B.P. Hasdeu. Față de actor, se situează pe o poziție ambiguă: când îi cere o febrilitate de posedat, în stare să răscolească mulțimea de spectatori, când, în spiritul lui Diderot, postulează că un interpret trebuie să evolueze cât mai detașat de personajul său, să aibă, cu alte cuvinte, „simțirea simțirii”. Oscilația, și nu e singura, se explică nu numai prin umoarea de moment, ci și printr-un anume diletantism într-ale
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
e vie», îi citesc dintr-un articol al lui Jacques Juillard din Le nouvel observateur [...] și o întreb: cum ar arăta un partid moderat român, cum ar fi mitingurile lui?” (Mătușile din Tel Aviv, 1993). În algebra lui sentimentală, C. postulează: totul e serios, deci totul e joc, totul e joc, deci este înscris în legi și coduri severe. De aici perfecta democrație a textelor pe care le scrie: totală democrație a subiectelor, a sentimentelor, confesiunilor ce anulează deosebirile teoretice dintre
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
domo, cu interviuri, este utilă în înțelegerea formației și evoluției istoricului și teoreticianului literar. Atras deopotrivă de concretețea fenomenului (rebel verificărilor conceptuale prin haotica-i individualitate) și de ordinea conceptelor, Paul Cornea oscilează între plenitudinea criticii și altitudinea abordării teoretice, postulând necesara lor coexistență și realizând această coexistență nu prin interferarea critică-teorie, ci prin alternarea lor în lucrări succesive [...] Oscilația între fenomen și concept (salutară în menținerea contactului cu realitatea operei pe care abordarea conceptuală astfel înțeleasă încearcă să nu o
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
Și lipsit de griji devine posibil. În acest context, este greu de crezut că turiștii vor căuta pachete care implică protecția mediului, condiții de cazare spartane Și respectarea tradițiilor locale. Chiar dacă generalizarea este un pic exagerată, Fennell (2000: 61) a postulat cele cinci paradoxuri ale turismului: 1) Mulți turiști își doresc să se relaxeze, să se comporte altfel, Și deci nu vor să fie deranjați cu efecte pe care nu le observă Și de care nu le pasă; 2) Deși oamenii
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]