1,532 matches
-
relativ distinctă în evoluția artei occidentale. Spre sfârșitul perioadei sale de existență, a devenit relativ sincron și de multe ori s-a apropiat sensibil de neoclasicism. Aidoma arhitecturii, interioarele rococo ridică ornamentarea bogată, în toate aspectele sale, la rang de postulat. Astfel, interioarele rococo prezintă similar fațadelor clădirilor timpului, pereți pictați și ornamentați (uneori chiar tavanele fiind decorate similar pereților), mobilier impozant, masiv și elaborat ornamentat, sculpturi de dimensiuni mici și medii, oglinzi de diferite dimensiuni, tapițerie în ton cu arhitectura
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
adevăr este variabilă, pentru că acesta poate fi un adevăr "obiectiv", "relativ", "subiectiv", etc., după teoria cunoașterii care îl susține (realism, relativism, criticism, etc). 2. Adevărul "formal", care reprezintă validitatea concluziilor unui sistem ipotetico-deductiv, apărute prin intermediul regulilor de deducție aplicate unor postulate și axiome admise. Acest tip de adevăr nu depinde de conținutul propozițiilor (vezi articolul logică) și depinde de acordul sau cu înțelegerea. În acest caz, adevărul este un adevăr de corespondență și este prioritar pentru că nu depinde de experiență. Acest
Adevăr () [Corola-website/Science/297875_a_299204]
-
toate cultele creștine, inclusiv otodocșii estici (foarte numeroși în Marele Ducat al Lituaniei și Ucraina), să fie uniți. După 1555, Sigismund al II-lea care a acceptat ideile lor, a trimis un emisar la Papa, însă papalitatea a respins diversele postulate calviniste. Laski și alți câțiva savanți calviniși au publicat în 1563 Biblia de Brest, o Biblie poloneză tradusă complet din limbile originale, fiind o inteprindere finanțată de Mikołaj Radziwill cel Negru. După 1563-1565, toleranța religioasă deplină a devenit o normă
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
sunt relative, și că nu există stare de repaus absolută și bine definită (nu există sistem de referință privilegiat) — de la mecanică la toate legile fizicii, inclusiv electrodinamica. Pentru a evidenția acest lucru, Einstein nu s-a oprit la a lărgi postulatul relativității, ci a adăugat un al doilea postulat: acela că toți observatorii vor obține aceeași valoare pentru viteza luminii indiferent de starea lor de mișcare uniformă și rectilinie. Această teorie are o serie de consecințe surprinzătoare și contraintuitive, dar care
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
repaus absolută și bine definită (nu există sistem de referință privilegiat) — de la mecanică la toate legile fizicii, inclusiv electrodinamica. Pentru a evidenția acest lucru, Einstein nu s-a oprit la a lărgi postulatul relativității, ci a adăugat un al doilea postulat: acela că toți observatorii vor obține aceeași valoare pentru viteza luminii indiferent de starea lor de mișcare uniformă și rectilinie. Această teorie are o serie de consecințe surprinzătoare și contraintuitive, dar care au fost de atunci verificate pe cale experimentală. Relativitatea
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
fost testată experimental, obținându-se un grad extrem de înalt de precizie (10) Datorită libertății pe care o acordă teoria de a alege cum să se definească unitățile de distanță și timp în fizică, este posibil să se facă unul din postulatele relativității consecință tautologică a definițiilor, dar acest lucru nu poate fi făcut pentru ambele postulate simultan, deoarece, împreună, ele au consecințe independente de alegerea definițiilor pentru distanță și timp. Relativitatea restrânsă este consistentă cu ea însăși din punct de vedere
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
care o acordă teoria de a alege cum să se definească unitățile de distanță și timp în fizică, este posibil să se facă unul din postulatele relativității consecință tautologică a definițiilor, dar acest lucru nu poate fi făcut pentru ambele postulate simultan, deoarece, împreună, ele au consecințe independente de alegerea definițiilor pentru distanță și timp. Relativitatea restrânsă este consistentă cu ea însăși din punct de vedere matematic, și este parte organică din toate teoriile fizice moderne, în primul rând din teoria
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
care sunt dirijate de ecuațiile lui Maxwell. Pentru a putea împăca mecanica clasică cu electromagnetismul, Einstein a postulat faptul că viteza luminii, măsurată de doi observatori situați în sisteme referențiale inerțiale diferite, este totdeauna constantă (ulterior a demonstrat că acest postulat este de fapt inutil, pentru că viteza constantă a luminii derivă din formele legilor fizice). Aceasta l-a condus la revizuirea conceptelor fundamentale ale fizicei teoretice, cum sunt timpul, distanța, masa, energia, cantitatea de mișcare, cu toate consecințele care derivă. Astfel
Teoria relativității () [Corola-website/Science/297761_a_299090]
-
crească în progresie geometrica." Deși exploatată cu succes doar în anumite limite, legea s-a dovedit a fi extrem de utilă. Din păcate, de la teoria solidă că intensitatea unei senzații crește prin sporirea definită a stimulului, Fechner a fost condus la postulatul unității de senzație, astfel încât orice senzație ar putea fi considerată ca fiind compusă din n unități. ”Senzațiile, a argumentat el, fiind astfel reprezentare de numere, psihologia poate deveni o știință ”exactă”, susceptibila de tratament matematic. Formulă lui generală pentru identificarea
Gustav Theodor Fechner () [Corola-website/Science/317298_a_318627]
-
al matematicii în străinătate, cum și-ar fi dorit tatăl acestuia. În 1822 a încheiat studiul cu succes și a dedicat încă un an studiilor științifice, în care a dezvoltat, printre altele, fundamentele geometriei neeuclidiene, incercând, asemeni tatălui, să demonstreze postulatul paralelelor al lui Euclid. A colaborat în această direcție cu prietenul său Carl Szasz (1798-1835), care însă în 1821 a plecat în Ungaria ca profesor. În anul 1823 a devenit ofițer inginer al armatei austriece, cu gradul de sublocotenent (ca
János Bolyai () [Corola-website/Science/299145_a_300474]
-
continuate în perioada ulterioară a culturii Srednîi Stog".” „"Iamna, cu toate variantele ei regionale"”, apare mai târziu și poate reprezintă o diversificare. Compararea asemănărilor culturale între aceste culturi este o chestiune de arheologie independentă de ipotezele relative privind limba proto-indo-europenă. Postulatul „similitudinilor culturale" din mileniul al V-lea enunțat de arheologie este o condiție prealabilă a „modelului culturii gorganelor”, care identifică stepele nord-pontice și de la Caspica, din calcolitic (mileniul al V-lea î.Hr.) ca aria de origine a populației proto-indo-europene. Gimbutas
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
român și Lugojul german s-au unificat. Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua "Adunare națională a românilor" din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin național ale românilor bănățeni din Revoluția Pașoptista, a cărei centru a fost Lugojul. În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case și clădiri importante (biserică Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfanțul
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
obiective. Dar dacă eu mă absorb într-o credință, pot eu spune că această credință a mea se identifică cu conștiința mea? Nu, deoarece conștiința mea nu este credința mea, ea este conștiința credinței. Se regăsește aici principiul "intenționalității conștiinței" postulat de Edmund Husserl. Ființa conștiinței nu este deci "în sine" ci "pentru-sine". Conștiința nu există decât în măsura în care ea nu coincide cu ea însăși. Astfel realitatea umană este o lipsă ("un manque"), ea este totdeauna în urmărirea unui ideal care îi
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
nu conferă un sens al vieții: sensul nu poate veni decât din subiectivitatea însăși, (Jean-Paul Sartre, "Ființa și neantul"), însă fiecare acțiune și fiecare proiect al vieții mele îi afectează deopotrivă pe toți ceilalți. După Heidegger, Sartre reia pe seama sa postulatul lui Husserl, după care "fenomen este tot ceea ce - într-un fel oarecare - se manifestă". Pentru a fi manifest, un fenomen nu trebuie neapărat să fie "public": stările mele de conștiință se manifestă doar mie însumi, ele sunt - chiar prin excelență
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
liniștea fosforescenta a suprafețelor, pictorul se face ecou, tainic, cutremurului din enunțul grandios al lui Ioan Evanghelistul: "La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul..." Orice întrezărire descriptiva ar fi neavenita, sub incidența unor asemenea postulate. Parcă spre a le pipai întinderea, ce desfide măsurile pusilamine, penelul pictorului se exersează uneori rotunjind variabil scriitura, amplificând necanonic semnele de 'o micron, trecute în omega. Subjacent, acționează că o incitație semnul de infinit, nodul lui aruncat între extremele
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
se referă la cei "Cinci Stâlpi" ai islamului, la dogmă, la dreptul privat, la dreptul penal, la viața socială, familială, la interdicții alimentare, la impunerea unei anumite vestimentații (mai ales în cazul femeilor) etc. Legea islamică se bazează pe cinci postulate care guvernează întreaga viață a unui musulman: Legea islamică la nivel de guvernare și justiție socială se aplică doar acolo unde la conducere se află un guvern islamic. Sharia impune moartea pentru cei care se leapădă de religia islamică. Există
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
obligații este precedată de o serie de pregătiri (cum ar fi spălările rituale, de exemplu) care au exact această menire. Notă: Războiul sfânt (ar.: "ğihăd") a fost considerat al șaselea stâlp doar de către kharigiți (vezi mai jos). În funcție de cele cinci postulate enumerate mai sus, Legea islamică definește păcatele pe care ar putea să le săvârșească un musulman și pedepsele care i se aplică de către comunitate, în afară de pedeapsa divină. Dintre acestea cele mai grave, numitele "al-kaba’ir" "marile păcate" sunt (cf. Az-Zahabi
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
care îi înconjoară, știința urmărește să explice conceptele care apar în viața de zi cu zi. Reprezentanți: Hilary Putnam, Richard Boyd, Ernan McMullin, Stathis Psillos Teze: Realismul științific, numit și empirism naiv, este perspectiva filozofică conform căreia natura universului corespunde postulatelor științifice. Realiștii consideră că lucruri precum electronii și câmpurile magnetice există. Este naiv în sensul că majoritatea savanților iau aceste postulate drept adevăruri care nu au nevoie să fie falsificate (verificate). Reprezentant: John Worrall Conform realismului structural, știință nu poate
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
Ernan McMullin, Stathis Psillos Teze: Realismul științific, numit și empirism naiv, este perspectiva filozofică conform căreia natura universului corespunde postulatelor științifice. Realiștii consideră că lucruri precum electronii și câmpurile magnetice există. Este naiv în sensul că majoritatea savanților iau aceste postulate drept adevăruri care nu au nevoie să fie falsificate (verificate). Reprezentant: John Worrall Conform realismului structural, știință nu poate cunoaște conținutul realității. Mai degrabă, ea descrie "structura" realității. Dovada pe care Worrall o aduce în lucrarea sa "Structural Realism" se
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
de astrologie), falsificaționismul a fost discutat formal pentru prima dată de Karl Popper în 1919-1920 și reformulat de către el în 1960. A fost dezvoltat ulterior de Imre Lakatos. Principiul afirmă că, pentru a fi util (sau chiar numai științific), un postulat științific (fapt, teorie, lege, principiu), trebuie să fie falsificabil, adică să poată fi verificat și infirmat. Deci ceea ce contează nu este confirmarea (cum ar crede realistul naiv, ci infirmarea, adică falsificarea ipotezelor prin intermediul experimentelor respectiv a observațiilor. Ipotezele și teoriile
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
aceasta este o cioară și este neagră; prin urmare, toate ciorile sunt negre. Problema inducției este totodată importantă și controversată în filozofia științei: este inducția într-adevăr justificată, și dacă da, cum? Atât inducția cât și falsificabilitatea încearcă să justifice postulatele științifice făcând referință la alte postulate științifice. Ambele trebuie să evite argumentul regresiei la infinit, unde orice justificare trebuie să fie la rândul ei justificată, rezultând într-o regresie la infinit. Aceste argument a fost folosit pentru a justifica o
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
neagră; prin urmare, toate ciorile sunt negre. Problema inducției este totodată importantă și controversată în filozofia științei: este inducția într-adevăr justificată, și dacă da, cum? Atât inducția cât și falsificabilitatea încearcă să justifice postulatele științifice făcând referință la alte postulate științifice. Ambele trebuie să evite argumentul regresiei la infinit, unde orice justificare trebuie să fie la rândul ei justificată, rezultând într-o regresie la infinit. Aceste argument a fost folosit pentru a justifica o soluție la regresia la infinit, fundaționalismul
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
argumentul regresiei la infinit, unde orice justificare trebuie să fie la rândul ei justificată, rezultând într-o regresie la infinit. Aceste argument a fost folosit pentru a justifica o soluție la regresia la infinit, fundaționalismul. Fundaționalismul afirmă că există unele postulate de bază care nu necesită justificare. Atât inducția cât și falsificarea sunt forme ale fundaționalismului în sensul că se bazează pe afirmații de bază care derivă direct din observații. Modul în care postulatele de bază derivădin observație complică problema. Observația
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
infinit, fundaționalismul. Fundaționalismul afirmă că există unele postulate de bază care nu necesită justificare. Atât inducția cât și falsificarea sunt forme ale fundaționalismului în sensul că se bazează pe afirmații de bază care derivă direct din observații. Modul în care postulatele de bază derivădin observație complică problema. Observația este un act cognitiv; adică se bazează pe înțelegerea noastră, pe setul nostru de convingeri. O observație a tranzitului lui Venus necesită o gamă foarte largă de convingeri auxiliare, precum cele care descriu
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
Venus necesită o gamă foarte largă de convingeri auxiliare, precum cele care descriu optica telescoapelor, mecanica suportului de telescop, și o înțelegere a astromecanicii. La prima vedere, observația nu pare a fi "de bază". Coerentismul oferă o alternativă afirmând că postulatele pot fi justificate prin faptul că fac parte dintr-un sistem coerent. În cazul științei, sistemul este considerat a fi setul complet de convingeri ale individului sau ale comunității științifice. W. V. Quine a pledat pentru o abordare coerentă a
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]