3,550 matches
-
Levitația aproximează liric un același Canton fabulos, în care experiențele din copilăria liberă, sălbatică, scenele de film tarkovskian și proiecțiile poetice din prezentul "cultural" se amestecă și se tulbură. Sub cerul Mănășturului "ca un cearșaf murdar", luând-o pe sfoara potecii de pe Canalul Morii, autorul ce-și ghidează personajul (pe el însuși) ajunge din nou în acel limb care și-a păstrat, întreagă, puterea de fascinație. Peisajul este dezolant, o margine a marginii, un perimetru străjuit "de peturi și de căcații
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
început. Orele din liceu: zbor de fluturi, vara, printre florile pline de nectar ale cunoașterii... Și totuși cât vom regreta scurgerea înceată a minutelor până la pauză, atunci când noi vom fi elevi doar în amintirea profesorilor noștri... Primii pași făcuți pe poteca vieții, având drept ghizi pe profesorii noștri... incolo de poarta adolescenței e câmpul fără sfârșit al faptelor prin care dăm viselor o împlinire... „E un spectacol de neuitat acela de-a ști, de-a descoperi harta universului în expansiune, în
D by M?D?LINA MIREA () [Corola-journal/Journalistic/84103_a_85428]
-
fără bagaj, fără griji și pregătiri. Ușor, plutitor, ca sunetul muzicii. Sînt, de fapt, două cărți, care apar, în 1979, la Editura Ion Creangă, între aceleași coperți, cu ilustrațiile lui Dan Stanciu. Un indicator turistic, din acelea ivite pe cine știe ce potecă, te îndeamnă spre Prima carte cu Apolodor. Întîiele ei versuri au făcut istorie, ca un do-re-mi din cuvinte, refren care zgîndăre, involuntar (suprarealismul, deh!), cine știe ce muzici interioare: "La circ, în Tîrgul Moșilor,/ Pe gheața unui răcitor,/ Trăia voios și zîmbitor
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
am văzut ce n-a văzut nimeni: un leu am văzut în munții Carpați. Seara era senină și blîndă, dulce umbrită de un dor sau de-un jind. Stam tupilat într-o tufă la pîndă cînd l-am zărit pe potecă venind. O, nu era, cum poate ați crede, un leu izgonit de la circul de stat! Era un leu mîndru, născut în pădure, de vînturi bătut și de ploi sărutat. Trecea melancolic sub bolțile sumbre foșnirea prin frunze a pasului rar
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
la 7,50 de lei (75 000 de lei vechi). ( I. B.) Cheile Nerei În această săptămână, la Clubul Bănățean de Turism, str. Miron Costin nr. 2, a fost lansat noul volum al prof. Marius Terchilă - „Cheile Nerei și alte poteci tainice”, apărut recent la Editura Waldpress din Timișoara. Este cea de a cincea carte prin care autorul, un împătimit al drumețiilor, pune în valoare frumusețea și lumea de basm a traseelor turistice din Banat, cu deosebire din Banatul Montan: de-
Agenda2006-09-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284815_a_286144]
-
D. B.) Lansare... turistică Săptămâna viitoare, marți, 28 februarie, începând cu ora 16,00, în cadrul Clubului Bănățean de Turism - Timișoara, sala „Lira“ a Casei Municipale de Cultură, strada Miron Costin nr. 2, va avea loc lansarea volumului „Cheile Nerei și alte poteci tainice“, semnat de prof. Marius Terchilă. Este cea de a cincea carte pe care autorul o dedică prezentării celor mai semnificative locuri și trasee turistice din Banat. Cartea se poate cumpăra de la librăriile „Eminescu“, „Noi“ și „Esotera“. ( O. N.) Concurs
Agenda2006-08-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284783_a_286112]
-
decât o epifanie, una dintre figurile alegorice ale unei șarade kharmice. Patel va supraviețui pentru a spune povestea, și nu doar una, ci chiar două. Iar aici intrăm în zona pe care autorul a dorit-o ambiguă, o grădină a potecilor care se bifurcă, cum sună una dintre povestirile lui Jorge Luis Borges. Pi Patel îi povestește scriitorului (Tobey Maguire) care se află în căutarea unei povești și varianta inteligibilă a aventurii lui, variantă pe care a livrat-o reprezentaților unei
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
Copilul din mine refuză un Crăciun fără zăpadă. Citesc Dickens, citesc Coșbuc... Am nevoie măcar de ninsorile din cărțile lor”, notează poetul pe una din primele pagini ale jurnalului sau); prin lectură i se dezvăluie preotului de mir de la Chintelnic poteca, drumul, cărarea, calea ieșirii din „agitație, neliniște și risipire”, apropiindu- l de Dumnezeu („Cîteva pagini scrise de Radu Petrescu despre Tescani mi-au reaprins în inima dorința arzătoare de a ma apropia cu multă finețe, calm și luciditate de Dumnezeu
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
teorie, concepție, mod de gîndire sau viziune a lumii - secretul final. Pentru întărirea acestei aserțiunimă rturisire este citat Merleau-Ponty: «Suntem osîndiți a da lucrurilor un sens»”. Țintă lui N.Steinhardt e și țintă acestui jurnal al lui Ioan Pîntea: găsirea potecii unde lucrurile și faptele vieții capătă sens.
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
nici o cale. Și pentru că în maestrul bucătar se auzea pe el însuși... Doamna Albastră ședea pe o bancă de piatră, ținând sub braț cutia viorii. Se ridică și preluă scaunul pe rotile. Africana plecă, stareța îl împinse încet pe o potecă, de-a-lungul lacului. Primăvara și lumina îi pătrunseră în sânge ca vinul în fierbere, ca primul pahar de Krug dintr-un an cu maturare deplină, marilor șampanii le e insuflată viață de către însuși Creatorul, anume în clipa când umplu cerul gurii
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
să privească. Imaginea aceasta terifiantă o urmărea de trei nopți. Trei nopți la rând ieșise după, sau înainte de miezul nopții, și văzuse același și-același lucru. Drumul mare în care se scurgeau și se-ntretăiau drumeagurile mici șănțuite de roți, potecile și cărările bătucite de pași, frământate-n copite, întinse și bătute în toate părțile, ca niște piei de tobă, respirând viața dealurilor din preajma orașului, cu șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de sânziene îi jucau pe gleznele goale ca o spumă. O spumă mirositoare care se umfla luând-o pe sus. În rest, noaptea se înălța mereu și ultimii trâmbițași ai exodului uitați pe câmp, greierii, își începuseră cântarea magică. Lungi poteci și cărărui tainice, abia ghicite cu simțul ei noctambulic de orientare, întretăiate de dârele răscolite-n țărână de vietățile și gângăniile nopții, străbăteau grânele ruginii, înfundându-se în jungla păpușoaielor întunecate, năpădite de buruieni, înecate-n mohor și pălămidă țepoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
primului, îl rostogolește împingându-l până la vizuină. Așa fac aprovizionările de iarnă. Nu-s nostimi? Cum să-ți fie frică? Numai de oameni poate să-ți fie frică. De la oameni te poți aștepta la orice, fără preget. Ursul merge pe potecă după zmeuriș, cu capu-n jos, clătinându-se și mormăind în legea lui. Parcă spune-o rugăciune sau îl ceartă pe Dumnezeu că i-a dat atâta foame. E-atât de concentrat în meditația lui, că, dacă te nimerești în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de trecere spre așezările omenești, erau echipe de veghe, bine organizate, care semnalizau prin focuri aprinse, apropierea inamicului. În satul Straja din Bucovina, toți locuitorii apți de a purta arme erau împărțiți în trei grupe pentru a supraveghea cele trei poteci, asigurând paza așezării zi și noapte. Un clopot și o toacă, lângă un stâlp înalt, bine fixat în pământ, uns cu rășină și învelit cu paie, se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în principal, populația urbană, pe durate care variază de la câteva zile (week-end) până la câteva săptămâni. Valorifică o gamă largă de resurse turistice, în funcție de profesie, vârstă, venituri și organizare. Recreerea poate fi reprezentată printr-un dans la discotecă, o plimbare pe poteci montane, practicarea unui sport, participarea la anumite spectacole. Turismul de sfârșit de săptămână s-a impus ca o necesitate, pentru recreere și deconectare, în condițiile ritmului trepidant și obositor din ultimele decenii. În consecință, la periferia majorității orașelor mari s-
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Bușteni, Durău, Păltiniș, Stâna de Vale. Turismul de drumeție montană este stimulat de prezența unor peisaje geografice cu un pitoresc aparte, generat de varietatea reliefului (carstic, vulcanic, glaciar, pe conglomerate), de diversitatea ecosistemelor ș.a. Practicarea acestui turism presupune existența unor poteci marcate și amenajarea unor spații de cazare dispersate (cabane, refugii, hoteluri). În acest sens, cele mai apreciate masive montane sunt: Munții Bucegi, Postăvarul, Ciucaș, Ceahlău, Rarău, Bihor. Turismul pentru sporturile de iarnă este dependent de anumite condiții morfologice (suprafețe fără
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Izbucni într-un râs isteric. De fapt, la cine, după cine striga? Nimeni, dar absolut nimeni nu știa că se afla acolo, prinsă în mocirla aceea împuțită. Și-o făcuse cu mâna ei, abătându-se, la un moment dat, de la poteca netedă și sigură pe care mersese. Acum, cine să o audă? Și mai ales, cine să-și riște pielea, încercând să o salveze? Nimeni. Cine era ea pentru...? Tot nimeni. Ridică ochii, în speranța că totuși va fi auzită sau
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
moarte: Proorocii afurisiți, înjunghiați în somn... (Prea multă lumină) Ce distanță între somnul lui Botta și somnul lui Blaga, din Laudă somnului (1929), unde totul este liniște și armonie (potențată de amenințarea umbrelor) : Se retrag în pădure și-n peșteri potecile, Gornicul nu mai vorbește. Buhe sure s-așază ca urne pe brazi. În întunericul fără martori Se liniștesc păsări, sânge, țară Și aventuri în care veșnic recazi. (Somn) Ce departe este somnul Anei Blandiana, din Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
drumul ce urcă spre cimitirul satului se deplasa în fiecare zi Toader, cu pușca la spinare, pentru a păzi pădurea. În fiecare dimineață sau seară când venea pe acasă, Toader își săruta copiii și nevasta. Tudorică, cum ajungea la marginea potecilor, începea să cânte și să fluiere, întrecându-se cu ciocârlia de-ți era mai mare dragul să-l asculți. Într-o bună zi, pe când își făcea rondul, îl întâlni pe Ghiță Cristescu, care păștea boii printre puieții plantați de către boierul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și multe a mai tras bietul român, că soarta omului nu se poate schimba. Două războaie mondiale, frați uciși, împușcați, copii rămași pe câmpurile de luptă. Avea slujba la boier. El știa copacii din pădure ca pe zilele lui și potecile ca pe ulițele satului, căci a fost paznic patruzeci de ani, luând parte la toate vânătorile pe care le organiza P.P. Carp pe moșia lui. De câteva ori Sava a fost conducătorul vânătorilor ce s-au desfășurat în zona pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fost condusă de Sava și a avut loc la gara mică, tot pe unde curge Durăcoasa, un desiș întunecos cu primejdii la tot pasul. De aceea conducerea vânătorii i-a fost încredințată lui Sava, că el cunoștea cel mai bine potecile pe unde veneau jivinele la apă. Sava a început așezatul vânătorilor cu regele, spunându-i Tu, Doamne, stai aicea!. Nedumerit, regele, care se aștepta să i se spună Măria ta sau Excelență, l-a și întrebat pe P.P. Carp de ce
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la ibovnica lui, la Ileana în casă și ... și l-am așteptat până când a ieșit și a plecat la cantonul lui în pădure. Când am văzut că a pornit-o spre canton, am luat-o cu vărul meu pe o potecă ocolitoare și am ajuns înaintea lui Ciolac aproape de canton. Cum afară era pe înserat și oleacă de ceață, că ploua mocănește, ne-am ascuns fiecare în câte o tufă, de o parte și de cealaltă a drumului și am așteptat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
masă. Aș lua-o de la început, ca la praznic, să înțeleagă că a trecut de amiază, că nu mai pot aștepta pe la iazuri, nici islazurile în câmpia netedă, nu-mi sunt gazdă și reazem. Trebuia să pleci cu strâmtele tale poteci. În așteptare, nu mă mai doare, trupul și sufletul stau lipiți ca niște gemeni; așa va fi când te pregătești de ducă, ca o nălucă? Zăbovesc cu mâinile pe piept, deși încă nu am pus nici o cărămidă la casa crescută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
caracteristicilor, fizicochimice, hidrogeologice, farmacodinamice și microbiologice a substanței hidrominerale terapeutice. - Izvorul sulfuros de sub dealul Cacova - cea mai importantă sursă hidrominerală din localitatea Breaza, are emergența în valea pârâului Gurga- Cacova. Are o captare sedimentară, iar accesul până la sursă este anevoios (poteca de munteă. În trecut apa a fost adusă până la o biuvetă care se află în incinta orașului la circa 2 km față de emergență. Debitul este mic (cca. 2200 l/24h). Mineralizarea apei este de 4900,05300,0 mg/l. Caracteristicile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ce are implicații asupra debitului cât și a gradului de puritate a apei. - Izvorul sărat din Valea Morii - este reperat la o distanță de 5km (spre vestă față de centrul localității Breaza. Accesul până la sursă este parțial acceptabil, restul fiind anevoios (potecă de munte). Apa este cloruro - sodică, sulfatată,bromurată, calcică, magneziană, hipertonă care ar putea fii utilizată în cura balneară. Debitul este mic, dar în preajmă există și alte iviri care printr-o captare corespunzătoare ar putea îmbunătății debitul de care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]