340 matches
-
dracului mai sîntem! se mira singur Oacă. Au stins focul și-au plecat pe furiș înapoi la gazda lor. După o săptămână picară și ceilalți doi: Gheorghe cu ucenicul. Trebuiau să stea ascunși, să nu scoată nasul afară, că umblau poterele primprejur. Codoșul se uita pe geam și ofta: - O, nu mai vine ea vremea aia bună, să trecem pe la simigii, să le luăm cîful! Ce zici, Paraschive? Ăl tânăr privea salcâmii despuiați din curtea gazdei și căsca. În crengi țipau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un cartier și mai dă și p-alături! - N-aș crede! E crudă, miroase a lapte. - Ce lapte, huiduma dracului, nu vezi ce-i iese din gură? Ningea mărunt și nu era frig. Ăl bătrân se săturase de atâta ședere. Poterele îi mai slăbiseră și ieșiseră să umfle câte un portofel prin tramvaie. Se împărțiseră, să nu-i vadă lumea grămadă, să-i miroasă comisarii. Sandu-Mînă-mică plecase cu ucenicul pe Grivita, să-l învețe cum se blătuiește o moară fără bătaie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
De mult pusese el geana pe negustori. - Să-i scuturăm nițel, adăugă și ăl bătrân. - Numai să iasă și Nicu din pușcărie, să se întoarcă și Oacă de la Filaret... Erau puțini, și asta cerea îndrăzneală. A treia noapte, au picat poterele. Jandarmii au înconjurat groapa. Căutau pe dezertorii fugiți de la armată. Trei camioane s-au deșertat la rampă. Soldații și-au stins țigările și n-au mai vorbit. Un căpitan i-a împărțit în plutoane și au coborât. Nu cunoșteau. Gunoaiele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sârmă, ca peștele în undiță, urlând. Goșnete era în vecini, la Stere, bea o cinzeacă. A aflat 258 numaidecât. A dat să sară afară, dar 1-a văzut pe sergent și s-a oprit. Sta și se uita cum aduna potera cățelărimea. Ăi prinși lătrau în oiștile lor, mușcîndu-se unul pe altul. Adunaseră vreo treizeci și de prin alte mahalale, de-ți era mai mare mila să-i privești cum se uitau prin obloanele găurite. Când să facă spre răspântie, în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mele se-mpletise cu picioruțele ei albe. {EminescuOpVII 234} "TRĂIA ÎNTR-UN ORĂȘEL SUPUS TURCILOR " 2257 Trăia într-un orășel supus turcilor. Cu capul plin de poezie și de ură-n contra turcilor și văzând pe niște tâlhari scăpând de potera turcească (cu sabie-n gură și cu pistoalele [-n] mâni ), fugi de la tată-său, care voia să-l facă pietrar ca și dânsul, și se asocie cu nește tâlhari. Tâlhări vro câteva luni împreună. Ei mergeau de lua provient de la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
heroului nostru, ei îl luară pe mâni și fugiră cu dânsul fără altă daună decât că Ioani era rănit de moarte. A doua zi deteră foc moarei și o azvârliră pe apă, legând pe morarul trădător d-asupra pe acoperiș. Potera-i urma și nu erau siguri de scăpare fiind asociați de Ioani. Așadar căpitanul trimite pe herou și pe încă un tâlhar și tâlharul zice lui Iani "fă-ți rugăciunea", Iani-și face o cruce și pe loc e decapitat și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din zbor o conversație. Geronimo le spunea prietenilor lui: Nu prea mai există câini pe-aici, nici măcar cei ai ciobanilor. O bandă de tâlhari omoară orice animal ce îi iese-n cale și vinde carnea. S-a reclamat faptul ăsta poterei militare? Ăia nu văd și nu aud, dacă li se dă partea lor. Giandomenico îi mărturisi totul lui don Terentio. Știam totul, fiul meu drag, totul. Dumnezeu însă iartă când foamea roade măruntaiele. De la amvon, don Terentio, într-o dumunică
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Do you know how this letter was written?2 Cu pușca într-o mână și cu căciula pe cap, la țară. Stăm închiși în casă sub pretextul vînătoarei, înarmați până în dinți și constituiți în bandă, spre a ne apăra de poterele care sunt puse pe urma noastră. Șeful stă intangibil, Gavrilcea, 1 Ajută-mă, scumpul meu ambasador, mizerabilii ne masacrează bieții noștri copii (fr.). 2 Draga mea contesă, știi cum a fost scrisă scrisoarea asta? (engl.). G. Călinescu managerul nostru revoluționar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lor de noi - toate aqueste ne fac de a restrânge și aquum deodată revista noastră etc.... Aqueste spuse, rugăm pe d-nul prefect al județului de a nu se lăsa a fi influențat de unele partizi, de hommeni quu o potere zilnică, de jurăminte și de promisiuni de căință. Quăqui toate quote ei vor spune, vom reveni iarăși la proverbul " Lupul părul îl schimbă, dar naravu nu; Niqui salcia pom niqui ciocoiul hommu" - Bravo Qurierul Bolgradului, ziar politiqu, quomerquial, agriquol! Minte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
and Praxis, Philadelphia: University of Pennsylvania Press. Blaug, Marc (1975) 'Kuhn versus Lakatos, or paradigms versus research programmes in the history of economics', History of Political Economy 7, 4, pp. 399-433. Bobbio, Norberto (1981) ' La teoria dello stato e del potere', in Pietro Rossi (ed.) Max Weber e l'analisi del mondo, Torino: Einaudi, pp. 215-46. -(1976) Quale socialismo? Torino: Einaudi. Bourdieu, Pierre (1980) Le sens pratique, Paris: Éd. Minuit. -(1977) Outline of a Theory of Practice, transl. by Richard Nice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de la S. Andrea della Valle în memoria morților de la Viena, victime ale reprimării din octombrie: Belgia era prezentată ca fiind modelul de regim constituțional care garanta libertatea. El și-a teoretizat concepția privind puterea politică în două lucrări importante: Il potere politico cristiano (1857), o culegere cuprinzînd discursurile ținute în capela imperială de la Tuileries în postul Paștelui din 1857, și Saggio sul potere pubblico o esposizione delle leggi naturali dell'ordine sociale (1859). Catolicismul liberal s-a limitat la cîteva cercuri
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
regim constituțional care garanta libertatea. El și-a teoretizat concepția privind puterea politică în două lucrări importante: Il potere politico cristiano (1857), o culegere cuprinzînd discursurile ținute în capela imperială de la Tuileries în postul Paștelui din 1857, și Saggio sul potere pubblico o esposizione delle leggi naturali dell'ordine sociale (1859). Catolicismul liberal s-a limitat la cîteva cercuri din peninsulă, preocupate și ele de reforma religioasă. Antonio Rosmini reprezintă aici un nume de referință. Prieten al lui Manzoni și al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mouvement Communion et Libération. Entretiens avec Robi Ronza, Paris, 1988, pp. 9-30. 15 Marco FOLLINI, L'arcipelago democristiano, Bari, 1990, 143 p. M. Follini, fost director la Avvenire, a fost ales senator PPI în 1994. Gianni BAGET-BOZZO, Il partito cristiano al potere. La DC di De Gasperi e di Dossetti 1945-1954, Florența, 1978, 572p. 16 Actele au fost publicate de editura DC-ului, Cinque Lune, in 1962, 1963, 1964. 17 I problemi dell' economia italiana: superamento della crisi e nuove prospettive di
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
două studii în limba franceză: Le Parti Démocrate-Chrétien en Italie al lui Jean-Paul CHASSE-RIAUD, Paris, Colin, 1965, 426 p., și Le Parti Démocrate-Chrétien italien al lui Thierry GODECHOT, Paris, LGDJ, 1964, 303 p. Avem de asemenea Il Partito cristiano al potere. La DC di De Gasperi e di Dossetti, 1945-1954, Florența, Vallecchi, 1974, 572 p. și Il partito cristiano e l'apertura a sinistra. La DC di Fanfani e di Moro 1954-1962, Florența, Vallecchi, 1977, 383 p. Stefano TRINCHESE a publicat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
morții, / C-așa-i scris în cartea sorții. / Și de moare haiducia, / Crește-n urmă sărăcia / Și se-ntinde boieria, / Ne fură nouă moșia. / Dare-ar dumnezeu, să dea, / Și-a mai fi și voia mea, / Ș-ar să piară potera, / Ș-ar să crească dreptatea / Cum crește-n codru frunza."223 Personificarea momentelor esențiale ale vieții constituie o modalitate de sublimare a destinului tragic: "Cu dor m-oi duce-n mormânt, / C-a mei feciori nu mai sunt. / Cui nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Stavrache, eroul din nuvela În vreme de război de I.L. Caragiale are crize de conștiință și de comportament, prezentate într-o detaliată analiză psihologică. La începutul nuvelei, Stavrache renunțase la popie și se afla în fruntea unei bande de hoți. Potera a reușit să-i aresteze, cu excepția căpeteniei. Iancu s-a dus la fratele său, hangiul Stavrache, bărbat respectat, cu un statut social consolidat, să-i ceară părerea. Stavrache s-a înfricoșat, auzind că Iancu a fost tâlhar la drumul mare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ușoară oprește si-l poftește să meargă cu el. Era Todiriță Cătană, care-l recunoscuse pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu Ancuței, eroul împreună cu Ancuța pun la cale un plan de răpire a Varvarei, care urma să fie dusă la mănăstire. Costea Căruntu a ajuns cu arnăuții, și cu Varvara, la Hanu Ancuței. Află că Todiriță plecase
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
hoț vestit, pe nume Ciuchitu Mocanu. Pe când se afla în haiducie, el a întâlnit o fată pe care a luat-o cu el în pădure și a legat-o la mâini și la picioare. Dar cum era urmărit de o poteră, el a plecat în mijlocul codrului și a lăsat fata legată de copac. Rămasă acolo singură, legată de copac și nevenind nimeni pe acolo, ea a murit și nimeni n-a știut de ea. De mirare este că, moartă fiind, animalele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
oamenii de felul acelora care au rupt cercul de foc în reduta Grivița deși pentru prima dată auzeau șuieratul gloanțelor sunt din aceea ale căror dorinți nu pot fi disprețuite, și o sută de mii de oameni 50 formează o poteră care întoarce victoria în favoarea unei sau a alteia din cele două mari puteri care sunt în poziția de a amenința independența.... Armata română devine un factor în chestiunea Orientului, astfel că de bună seamă va avea și ea de zis
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
oamenii de felul acelora care au rupt cercul de foc în reduta Grivița deși pentru prima dată auzeau șuieratul gloanțelor sunt din aceea ale căror dorinți nu pot fi disprețuite, și o sută de mii de oameni 50 formează o poteră care întoarce victoria în favoarea unei sau a alteia din cele două mari puteri care sunt în poziția de a amenința independența.... Armata română devine un factor în chestiunea Orientului, astfel că de bună seamă va avea și ea de zis
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
recenzie a volumului Ugo Foscolo, Didimo Chierico profeta minimo e altri scritti di Ugo Foscolo, îngrijit de Sebastiano Aglianò, Bompiani, Milano, 1945, semnată de Domenico De Robertis. 126 Sono giovanissimo e posso terminare dicendo che nessun altro poeta ha îl potere di esaltarmi come îl Leopardi, îl quale sarà sempre travisato finché l'uomo, espandendosi fino alle profonditŕ dell'universo, avrà cognizione della propria effettiva dimensione spirituale în Salvatore Quasimodo, "Leopardi, oggi, domani", Tempo, 21 iulie 1966, p. 20. În original
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de “3-e cycle en Sciences des Religions (eistoire et Philosophie)”, la Sorbona, cu lucrarea “Expériences de l’extase et symboles de l’Ascension de l’eellénisme à l‘Islam”. în 1981, va publica împreună cu prietenii săi italieni, volumul “Religione e potere”, iar în 1984 Éros ei magie à la renaissance. 1484, la Paris. Aflat în Franța, contactul cu intelectualitatea română din Paris este inevitabilă. Notații despre prezența sa în cercurile frecventate de români le citim și în volumul de memorii Nori
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Perspective, Johns Hopkins Press, Baltimore, MD. Osservatorio sui Balcani (2006), Sostituzioni politiche nelle procure serbe?, traducerea articolului "Turmoil in Serbian Judiciary Blamed on Politics" publicat de BIRN, Balkan Insight, ediția din 20 iulie (www. osservatoriobalcani.org). Panebianco, A. (2004), Il potere, lo stato, la libertà. La gracile costituzione della società libera, Il Mulino, Bologna. Panebianco, S., Rossi, R. (2004), EU attempts to export norms of good governance to the Mediterranean and Western Balkan countries, Jean Monnet Working Papers in Comparative and
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
că în prepoziția către sensul etimologic „la pămînt, jos” trădează structura morfematică a cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a toarce, trai, treabă, a trânti, troc, tură, a turti, țărm, țărână etc. Ovid Densusianu (1873-1938) Profesorul de filologie română de la Universitatea din București este primul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104 priveliște, 104 a privi, 104 privit, 104 pruși, 51 pustiu, 104 putere, 139 putină, 131 putinei, 131 rabie, 56 ram, 48 ramă, 46 ramură, 48
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]