345 matches
-
și afferma che "îl centro delle decisioni di politică economică eserciterà în modo indipendente ed în funzione dell'interesse comunitario, un'influenza decisivă sulla politică economică della Comunità" 26 Gilbert, op.cit., p. 99. Verdel voleva dotare îl Parlamento di maggiori poteri, principalmente di maggiori poteri di sospensione di tutte le proposte, în modo tale da armonizzare le diverse legislazioni nazionali.. . Bibliografie ANTA, C. G., Padri dell'Europa, Milano, Paravia Bruno Mondadori Editori, 2005. BARTOLINI, S., Riforma istituzionale e sistema politico. La
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
centro delle decisioni di politică economică eserciterà în modo indipendente ed în funzione dell'interesse comunitario, un'influenza decisivă sulla politică economică della Comunità" 26 Gilbert, op.cit., p. 99. Verdel voleva dotare îl Parlamento di maggiori poteri, principalmente di maggiori poteri di sospensione di tutte le proposte, în modo tale da armonizzare le diverse legislazioni nazionali.. . Bibliografie ANTA, C. G., Padri dell'Europa, Milano, Paravia Bruno Mondadori Editori, 2005. BARTOLINI, S., Riforma istituzionale e sistema politico. La Francia gollista, îl Mulino
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
possibilità e non la falsă promessa di agire. Al riguardo infatti egli afferma che "Capability non significa solo la libertà da restrizioni o coercizione. Quando și parla di libertà și intende libertà di agire e quindi qualcosa di pregiato, un potere positivo o capacità di fare o godere qualcosa per cui vale la pena di fare, godendone i benefici"11. A questo punto ci și chiede se, nell'ambito del discorso sulla capability, îl concentrarsi tanto sulla libertà di azione del
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Un agent è quindi una persona capace di agire e di apportare cambiamento în funzione di obiettivi a cui attribuisce valore ed è caratterizzata dalla autodeterminazione, responsabilità e autonomia di una persona. Come afferma Sen, l'agency include un effettivo potere di controllo diretto sull'azione, che riguarda non solo ciò che un soggetto può fare come singolo mă anche ciò che può fare come membro di un gruppo, di una famiglia, di una collettività o di una comunità politică. La
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
hoț vestit, pe nume Ciuchitu Mocanu. Pe când se afla în haiducie, el a întâlnit o fată pe care a luat-o cu el în pădure și a legat-o la mâini și la picioare. Dar cum era urmărit de o poteră, el a plecat în mijlocul codrului și a lăsat fata legată de copac. Rămasă acolo singură, legată de copac și nevenind nimeni pe acolo, ea a murit și nimeni n-a știut de ea. De mirare este că, moartă fiind, animalele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de la S. Andrea della Valle în memoria morților de la Viena, victime ale reprimării din octombrie: Belgia era prezentată ca fiind modelul de regim constituțional care garanta libertatea. El și-a teoretizat concepția privind puterea politică în două lucrări importante: Il potere politico cristiano (1857), o culegere cuprinzînd discursurile ținute în capela imperială de la Tuileries în postul Paștelui din 1857, și Saggio sul potere pubblico o esposizione delle leggi naturali dell'ordine sociale (1859). Catolicismul liberal s-a limitat la cîteva cercuri
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
regim constituțional care garanta libertatea. El și-a teoretizat concepția privind puterea politică în două lucrări importante: Il potere politico cristiano (1857), o culegere cuprinzînd discursurile ținute în capela imperială de la Tuileries în postul Paștelui din 1857, și Saggio sul potere pubblico o esposizione delle leggi naturali dell'ordine sociale (1859). Catolicismul liberal s-a limitat la cîteva cercuri din peninsulă, preocupate și ele de reforma religioasă. Antonio Rosmini reprezintă aici un nume de referință. Prieten al lui Manzoni și al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mouvement Communion et Libération. Entretiens avec Robi Ronza, Paris, 1988, pp. 9-30. 15 Marco FOLLINI, L'arcipelago democristiano, Bari, 1990, 143 p. M. Follini, fost director la Avvenire, a fost ales senator PPI în 1994. Gianni BAGET-BOZZO, Il partito cristiano al potere. La DC di De Gasperi e di Dossetti 1945-1954, Florența, 1978, 572p. 16 Actele au fost publicate de editura DC-ului, Cinque Lune, in 1962, 1963, 1964. 17 I problemi dell' economia italiana: superamento della crisi e nuove prospettive di
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
două studii în limba franceză: Le Parti Démocrate-Chrétien en Italie al lui Jean-Paul CHASSE-RIAUD, Paris, Colin, 1965, 426 p., și Le Parti Démocrate-Chrétien italien al lui Thierry GODECHOT, Paris, LGDJ, 1964, 303 p. Avem de asemenea Il Partito cristiano al potere. La DC di De Gasperi e di Dossetti, 1945-1954, Florența, Vallecchi, 1974, 572 p. și Il partito cristiano e l'apertura a sinistra. La DC di Fanfani e di Moro 1954-1962, Florența, Vallecchi, 1977, 383 p. Stefano TRINCHESE a publicat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Bologna, Il Mulino, 1988. Almond, G. A. și Verba, S., The Civic Culture, Political Attitudes and Democracy in Five Nations, Princeton, Princeton University Press, 1963. Barnes, B., The Nature of Power, Cambridge, Polity Press, 1988; trad. it. La natura del potere, Bologna, Il Mulino, 1995. Barnes, S., Kaase, M. ș.a., Political Action. Mass Participation in Five Western Democracies, Beverly Hills-London, Sage Publications, 1979. Barry, B. (ed.), Power and Political Theory, London, Wiley, 1976. Bluhm, W. T., Theories of the Political System
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Il Mulino, 1987. de Sola Pool, I. (ed.), Contemporary Political Science. Toward Empirical Theory, New York, McGraw Hill, 1967. Deutsch, K. W., The Nerves of Government. Models of Political Communication and Control, New York, Free Press, 1963, trad. it. I nervi del potere, Milano, Etas Kompass, 1972. Easton, D., Political Anthropology, în B. Siegel (ed.), Biennial Review of Anthropology, Stanford, Stanford University Press, 1959, pp. 210-262. -, The Political System. An Inquiry into the State of Political Science, New York, Knopf, 1953, trad. it. Il
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
comparazione nelle scienze sociali, Bologna, Il Mulino, 1982. Sola, G., Elites, teoria delle, în Enciclopedia delle Scienze Sociali, Roma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1993, vol. III, pp. 526-537. -, Storia della scienza politica, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1996. Stoppino, M., Potere ed élites politiche, în A. Panebianco (ed.), L'analisi della politica, Bologna, Il Mulino, 1989, pp. 221-253. -, Che cos'è la politica, în Quaderni di Scienza Politica, aprile 1994, pp. 1-34. Stretton, H., The Political Sciences, London, Routledge and Kegan
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
La sociologia del partito politico, Bologna, Il Mulino, 1966. Neumann, S., Toward a Comparative Study of Political Parties, în S. Neumann, Modern Political Parties, Chicago, The University pf Chicago Press, 1956, pp. 395-424. Panebianco, A., Modelli di partito. Organizzazione e potere nei partiti politici, Bologna, Il Mulino, 1982. Pedersen, M., Changing Patterns of Electoral Volatility in European Party Systems, 1948-1977, în H. Daalder și P. Mair (ed.), Western European Party Systems, pp. 29-66. -, The Danish 'Working Multiparty System': Breakdown or Adaptation
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1991. Dahl, R. A., Who Governs? Democracy and Power in an American City, New Haven, Yale University Press, 1961. Deutsch, K. W., The Nerves of Government. Models of Political Communication and Control, New York, Free Press, 1966, trad. it. I nervi del potere, Milano, Etas Libri, 1972. Divided Government and the Politics of Constitutional Reform, în PS Political Science & Politics, December 1991, pp. 634-657. Fabbrini, S., Politica e mutamenti sociali. Alternative a confronto sullo stato sociale, Bologna, Il Mulino, 1988. -, Il presidenzialismo degli
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Press, 1970. Jordan, A. G., Iron triangles, woolly corporatism, or elastic nets: images of the policy process, în Journal of Public Policy, febbraio 1981, pp. 95-123. Lasswell, H. D., Il processo decisionale: sette categorie di analisi funzionale, în H. D. Laswell, Potere, politica e personalità (ed. M. Stoppino), Torino, UTET, 1975, pp. 658-682. Lewanski, R., Governare l'ambiente. Attori e processi della politica ambientale, Bologna, Il Mulino, 1997. Lindberg, L. N. și Maier, C. S. (ed.), The Politics of Inflation and Economic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
alții, lăsându-le măcar biserica, limba și costumul, jocurile și cântecele, dar nu i-au tâmpit sistematic cum vrea ăsta! Opriți-l până mai e vreme, pentru că are râie sub limbă, ne face creierul scrum și ne cretinizează urmașii! Puneți potera pe el, să-l caute în buzunare cine l-a botezat, să vedem din ce noroi de carne s-a născut și ce hazna are în loc de inimă. Și când mai aflați că iar se arată la televiziune, stingeți becul, vârâți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Z.M.J. Congar, L'ecclèsiologie de la Révolution Française au concile du Vatican, sous le signe de l'affirmation de l'autorité din L'ecclèsiologie au XIXe siècle, Cerf, Paris, 1996., pp. 77-114; și G.Alberigo, Lo sviluppo della dottrina sui poteri nella Chiesa universale, Roma, 1964, p. 394 și următoarele. Din punct de vedere istorico-instituțional, problema este tratată și de R. Aubert, Il pontificato di Pio IX, G. Martina, Torino, 1970., pp. 438 și următoarele: asupra fenomenului "centralizării" pontificale, în care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
caricatură! Cît era viu, îl lingușeau, nu-l criticau nici la marginea județului (nu cumva să audă); acum, în mod la fel de laș, s-au lepădat de el. *Ieri, un tip beat se indigna că niște „afurisiți de copii” îi spuneau „poteră” patrulei militare de pe peronul gării. În replică, „afurisiții” l-au făcut „prost și urît”. „Nu se poate să am amîndouă calitățile!”, a protestat tipul, care, probabil, în acel moment, se credea Nastratin Hogea. În adolescență, cel mai mare număr de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de însuși Arhiepiscopul și Mitropolitul Românilor greco-răsăriteni, Andrei Șaguna. Transcriem din actul original Nr. scol. 101, de punere în funcție, semnat în original de însuși Mitropolitul, document aflat în posesia autorilor prezentei monografii: Decretu de Denumire pentru Postulu dascălescu. În potera acestui Decretu se denumesce cu Statornicie de Dascălu la Obscea nostra bisericesca din Oprea Cârtisiora, Pavelu Monea, și are a fi recunoscutu de câtra toți în chiemarea acesta, nici se pote lipsi elu de aceea fără hotărîrea Nostra. În chiemarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Închisoare și-a făcut apariția la parohia de mai sus”. e. O armată de informatori pe urmele preotului...! Neavând, probabil, o altă ocupație În perioada post-pușcărie a preotului născut În Vălenii Vasluiului, ofițerul Toma s-a gândit să pună potera la mirosit urmele lăsate de acesta. Zis și făcut, fără discuție: „În cadrul planului de măsuri ne propunem să rezolvăm următoarele: 1) Stabilirea poziției și intențiilor sale după eliberarea din Închisoare și În special dacă se menține pe poziție legionară; 2
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
într-o economie naturală închisă, asigurându-și cea mai mare parte a consumului din gospodăria proprie. „Statul” nu ajunge acolo. Școlile dispar treptat, singura autoritate intelectuală rămânând preotul (și acesta adesea part-time). Jandarmii și poliția ajung rar. Oamenii își fac potere dacă prăduiala se extinde sau se resemnează afurisind hoții în biserică. Sub anumite aspecte viața lor este mai bună decât a celor din mahalaua urbană: au lapte de la vaca proprie, ceva brânză, au legume, porumb și grâu, ouă, unul sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
că-i născut pe meleaguri basarabene, că are prieteni acolo și ăia, în joacă nejoacă l-au ĂDoamne ferește! În starea asta abia perecepeam mișcarea bărbaților. Care cum apuca luase un par, o coadă de furcă sau ce găsise și, poteră de nenorocire se pregăteau să deschidă un nou front antisovietic. Dar n-a fost cazul. Din șartul uliței, mândru și împăunat venea Petre. Uite mamă, a deschis pumnul, mi-au dat soldații fire de coadă pentru buhai. Stăteam cu mâna
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că în prepoziția către sensul etimologic „la pămînt, jos” trădează structura morfematică a cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a toarce, trai, treabă, a trânti, troc, tură, a turti, țărm, țărână etc. Ovid Densusianu (1873-1938) Profesorul de filologie română de la Universitatea din București este primul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104 priveliște, 104 a privi, 104 privit, 104 pruși, 51 pustiu, 104 putere, 139 putină, 131 putinei, 131 rabie, 56 ram, 48 ramă, 46 ramură, 48
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ticălos, batjocuirind o muiere tânără. Doi pumni în fălci, i-am smuls flinta, i-am rupt-o în genunchi și i-am aruncat-o în cap. Musai ca să-mi sting mânia. Așa am deschis iar vrana nenorocirilor. Fugind de răul poterilor mi-a ieșit în cale buluc de turci ; mi-au luat pe Nicola, singura-mi mângâiere. Și turma mi-au furat-o. Ai... ai... că multe-aș avea de spus !.. Un alt ortac din viitoarea ceată, scăpără struna lăutei pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]