380 matches
-
Românească, București, 1985. 185. Pop, Ion, Avangarda în literatura română, Editura Minerva, București, 1990. 186. Poulet, Georges, Conștiința critică, trad. și prefață de Ion Pop, Editura Univers, București, 1979. 187. Pound, Ezra, Retrospectivă, în Secolul XX, nr.5, 1970. 188. Pound, Ezra, A.B.C.-ul lecturii, în Secolul XX, nr.5, 1970. 189. Prendergast, Charles, The Order of Mimesis: Balzac, Stendhal, Nerval, Flaubert, Camridge Univ. Press, 1986. 190. Raicu, Lucian, Printre contemporani, Editura Cartea Românească, București, 1980. 191. Raymond, Marcel, De la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poesie, a cura di G. Chiarcossi e W. Siti, prefazione di G. Giudici, Garzanti, Milano, 1993. 37. Ponge, Francis, Le parti pris des choses / De partea lucrurilor, ediție bilingvă, traducere și prefață de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1974. 38. Pound, Ezra, Cantos, traducere și postfață de Virgil Teodorescu și Petronela Negoșanu, Editura Junimea, Iași, 1983. 39. Sorescu, Marin, Singur printre poeți, E.P.L., București, 1964. 40. Sorescu, Marin, La Lilieci, I, Editura Eminescu, București, 1973. 41. Sorescu, Marin, La Lilieci, II
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
137 Platon, 9-15, 17, 19, 34, 35, 44, 46, 66, 67, 223 Plenzdorf, Ulrich, 59 Ponge, Francis, 93, 97, 98, 99 (n), 100, 101, 102 (n), 103-105, 122, 141, 223, 228 Pop, Ion, 66 (n), 135 (n), 136 (n), 154 Pound, Ezra, 106, 160, 168, 200, 224, 228 Prendergast, Charles, 27(n), 224 Quasimodo, Salvatore, 140 Raicu, Lucian, 136 (n), 137 (n), 224 Raymond, Marcel, 224 Rău, Aurel, 140 Rebreanu, Liviu, 128 Renzi, Lorenzo, 212, 224 Rhys, Jean, 59 Ricoeur, Paul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
De altfel, aproape 20% dintre femeile britanice întrebate declară că ar fi putut fi dublu fecundate în timpul primelor 50 de contacte din viața lor sexuală (Baker și Bellis, 1995). În această „fereastră”, există așadar o competiție între sperme (Shackelford T.K., Pound și Goetz, 2005). Se remarcă o ajustare a cantității și a calității spermei înainte de ejaculare, în funcție de riscul competiției cu sperme adverse... Baker și Bellis (1989) și-au dat seama de acest lucru analizând ejaculările a 35 de bărbați separați mai
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Human Sperm Competition, Chapman et Hall, Londra, 1995. Gallup G.G., Burch R.L., Zappieri M.L., Parvez R.A., Stock-well M.L., Davis J.A., „The human penis as a semen displacement device”, în Evolution and Human Behavior, nr. 24, 2003, 277-289. Shackelford T.K., Pound N., Goetz A.T. „Psychological and physiological adaptations to sperm competition in humans”, în Review of General Psychology, nr. 9, 2005, p. 228-248. La ce se uită bărbații prima dată când văd o femeie? Părțile corpului considerate cele mai atrăgătoare
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
editurii Shakespeare & Co de pe Malul Stâng din Paris a tipărit pe proprii speze romanul Ulise al lui James Joyce în aprilie 1921, și l-a vândut pe bază de abonament. Librăria ei era frecventată de scriitori printre care Hemingway, Joyce, Pound, Fitzgerald, John Dos Passos, Henry Miller, e e cummings și Gertrude Stein. Ea a rămas acolo pe toată perioada anilor '30, pe când se adunau norii amenințători naziști. Clientela ei americană a fugit de război și librăria ei a fost închisă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
76 Petite Plaisance / 82, 144, 151, 160, 162 Peyrefitte, Roger / 118 Picasso, Pablo / 118 Pindar / 14, 42, 48, 53-54, 57-58, 61, 63 Piranesi, Giambattista / 14-15, 23, 119 Pirmez (Octave și Rémo) / 14, 32/ Plon (editura) / 26, 87-88, 135, 141, 145-146 Pound, Ezra / 39 Poupet, Georges / 26, 88 Proust, Marcel / 12, 16, 32, 41 R Racine / 38, 40, 157 Reisiger, Hans / 110 Rembrandt / 15-16, 44, 63, 151-152 Renault, Mary / 169, 173-174 Reni, Guido / 155 Rilke, Rainer Maria / 52-53 Rimini / 46 Rolland, Romain
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
le-au scris, captând într-un mod aparte atenția prin forța și savoarea formulărilor, prin abilitatea argumentării sau prin manipularea originală a limbajului. Acesta este cazul cu scrierile unor autori precum Voltaire, Jean Cocteau, T. S. Eliot, G. Călinescu, Ezra Pound, care produc plăcere la simpla lor lectură. De altfel, nume precum cele menționate anterior dau greutate neoclasicismelor, justificând în plus tratarea acestora drept mișcări semnificative, demne de luat în considerație. Valorificarea aproape exclusivă a dimensiunii teoretice a acestor reveniri clasice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
domeniul atât de volatil al literaturii. Astfel, capitolul de față își propune să demonstreze existența unei puternice gândiri clasice dezvoltată și, mai ales, asumată de către scriitori considerați drept figuri centrale ale modernismului european, cum ar fi T. S. Eliot, Ezra Pound sau Jean Cocteau. Această întoarcere către valorile clasicismului se observă, de altfel, și în alte domenii artistice, mai ales cel al picturii. Afirmația lui Matisse "Vreau o artă echilibrată, a purității, care să nu neliniștească și nici să deranjeze; aș
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în clasicism o muncă de precizie, iar poetul, un homo faber. Această reevaluare a dimensiunii estetice din perspective raționale are drept consecințe și o depersonalizare a subiectului poetic, depersonalizare teoretizată, mai ales, de poeți precum T. S. Eliot sau Ezra Pound, ale căror principii artistice le vom dezvolta în subcapitolele următoare. Având în vedere toate aceste aspecte menționate anterior, se poate susține, fără teama unor afirmații nejustificate, existența unui neoclasicism al secolului al XX-lea. De altfel, termenul a fost folosit
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ornamente care nu ar face decât să dea un sentiment de artificialitate operei de artă. Astfel, ceea ce se urmărește este un proces creativ, care să evidențieze naturalul, dincolo de falsele aparențe. În acest sens, este interesant că, opus lui Hulme sau Pound ale căror idei le vom dezvolta în subcapitolele următoare, Cocteau se declară împotriva construirii unui poem drept o suită de imagini de dragul imaginilor. În viziunea scriitorului francez, înșiruirea acestora nu poate decât să distreze într-o manieră superficială, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
locuința sa din Londra, înainte de Primul Război Mondial, a reușit să dezbată și să-și împărtășească ideile cu artiști care vor marca semnificativ dezvoltarea artistică din epoca modernă sculptorii Joseph Epstein, Henri Gaudier-Brzeska, pictorul și poetul Wyndham Lewis, scriitorii Ezra Pound, Rupert Brooke, John Middleton Murry, T.S. Eliot etc. Din nefericire, datorită morții timpurii, la doar 34 de ani, în tranșeele Primului Război Mondial, noua viziune estetică a filosofului englez s-a impus mai mult prin intermediari, din care cei mai faimoși sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Murry, T.S. Eliot etc. Din nefericire, datorită morții timpurii, la doar 34 de ani, în tranșeele Primului Război Mondial, noua viziune estetică a filosofului englez s-a impus mai mult prin intermediari, din care cei mai faimoși sunt T.S. Eliot și Ezra Pound. În ceea ce privește atitudinea sa pro-clasică, cel mai reprezentativ text al său rămâne cel intitulat Romantism și clasicism (1911-1912), unde se trasează, în mod dihotomic, coordonatele celor două viziuni artistice. Desigur, a scrie despre clasicism nu înseamnă neapărat a crede în clasicism
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
gândurilor. Ideea plasării în centrul dimensiunii lirice a imaginii ca reprezentare concretă a unor stări și nu ca simplu ornament, a influențat crearea mișcării numite imagism, ale cărei coordonate le vom dezvolta într-un subcapitol ulterior, cel dedicat lui Ezra Pound, figura centrală a acestei direcții moderne. Revenind la Hulme și teoriile sale privitoare la instaurarea unei noi ere clasice, se observă precauțiile adoptate de acesta încă din primele pagini ale textului cu privire la utilizarea celor doi termeni care, datorită multitudinii de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
intră într-o nouă sferă spirituală în care Dumnezeu nu este mort, ci este punctul suprem al unei ierarhii concept esențial al clasicismului. Prin Hulme, se deschide, de fapt, o direcție destul de importantă în modernism, așa cum a fost reprezentată de Pound, Eliot, Wyndham Lewis, Middleton Murry, direcție subsumată unei tonalități religioase.264 Transpunerea acestei viziuni a limitării în poezie presupune o raportare mai acută la contingent, o conștientizare a granițelor precise în care se poate mișca ființa umană, conștientizare care asigură
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
său rămânând neterminat, datorită circumstanțelor biografice și sociale. Moartea lui T. E. Hulme, bruscă și timpurie în război, nu a dus însă la moartea ideilor sale, care au fost preluate într-o manieră strălucită de T.S. Eliot sau de Ezra Pound, după cum am mai sugerat la începutul acestui subcapitol, producând astfel e drept, prin intermediari o parte din schimbările atât de dorite de filosoful britanic, ce rămâne unul dintre cei mai importanți avocați ai clasicismului în secolul al XX-lea. V.
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ajung să se desubiectivizeze, căpătând o structură autonomă prin intermediul limbajului poetic.288 Este ceea ce susținea și T. E. Hulme prin îndemnul la constituirea unor imagini care să preia emoția artistică și este ceea ce căuta până la un punct să realizeze Ezra Pound prin introducerea conceptului de personae (măști lirice). Depersonalizarea devine astfel una din coordonatele liricii moderne, după cum sugera și Hugo Friedrich, producându-se o ruptură de eul empiric care "participă la obiectul imaginației sale nu ca persoană particulară, ci ca inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
artist care și-a revendicat libertatea creatoare prin raportare la tradiție, impunând o viziune care, deși aparent conservatoare, a constituit unul din pilonii cheie ai modernismului, demonstrând până la urmă legitimitatea unui neoclasicism al secolului al XX-lea. V.5. Ezra Pound Figură emblematică a primei jumătăți a secolului al XX-lea, Pound a rămas în istoria literaturii nu doar prin opera sa poetică (faimoasele Canto-uri), ci și prin intensa activitate de promovare a unor tineri scriitori precum Robert Frost, William
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
impunând o viziune care, deși aparent conservatoare, a constituit unul din pilonii cheie ai modernismului, demonstrând până la urmă legitimitatea unui neoclasicism al secolului al XX-lea. V.5. Ezra Pound Figură emblematică a primei jumătăți a secolului al XX-lea, Pound a rămas în istoria literaturii nu doar prin opera sa poetică (faimoasele Canto-uri), ci și prin intensa activitate de promovare a unor tineri scriitori precum Robert Frost, William Carlos Williams, T. S. Eliot sau prin rolul fundamental jucat în
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
direcții moderniste precum imagismul sau vorticismul. Inserarea articolelor sale în lucrarea de față s-a făcut datorită unei afinități declarate a poetului pentru ordine, depersonalizarea discursului, importanța modelelor, care coagulează o pronunțată viziune neoclasică. La fel ca și T.S. Eliot, Pound a privit critica literară în directă relaționare cu opera, considerând-o un act de clarificare și de instaurare a unui set de principii menită să asigure o direcție fermă a procesului creator "Critica nu este o delimitare sau o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
anumit canon care să revitalizeze literatura timpului său. Astfel, Privire retrospectivă este un articol prin care se trasează aspecte ce țin de o nouă viziune poetică, articolul fiind considerat un fel de manifest artistic al imagismului, direcție inițiată de Ezra Pound, Hilda Doolittle și Richard Aldington în jurul anului 1912, având ca bază scrierile lui T. E. Hulme. Principiile acestei noi mișcări, pe care mulți autori o consideră drept unul din punctele de pornire ale modernismului european, sunt trasate chiar din primele
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
alură clasică: 1. Tratarea directă a "materialului", fie ea întreprinsă obiectiv sau subiectiv; 2. Evitarea cuvintelor care nu sunt de folos prezentării; 3. în ceea ce privește ritmul, se recomandă compunerea în secvența frazei muzicale, nu în secvența metronomului Sunt principii pe care Pound le prezintă drept rezultate ale unei "lungi contemplări" înțeleasă drept cercetare îndelungată a mecanismelor poetice în general cărora li se alătură o definiție a imaginii lirice așa cum o percepe autorul "complex intelectual și emoțional într-o fracțiune de secundă." De
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
implicarea factorului rațional, căruia i se acordă o pondere egală cu cea a emoțiilor în crearea acestor imagini care ar avea rolul de a da senzația unei eliberări de spațiu și timp, o transcendere a granițelor realității. În ceea ce privește limbajul poetic, Pound sugerează evitarea cuvintelor superflue prin reducerea expresiei doar la elemente cu adevărat esențiale în transmiterea sensurilor. Este un principiu care valorifică, de fapt, noțiunile de claritate și de armonie impuse de clasicism. De altfel, oroarea de multiplicări formale se citește
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
oroarea de multiplicări formale se citește pe tot parcursul articolului în "sfaturile" date, cum ar fi cel privitor la limitarea adjectivelor și a ornamentelor în general doar la cele care au o reală valoare. De asemenea, în același spirit clasic, Pound afirmă "Lasă-te influențat de cât mai mulți artiști mari, însă ai decenta să recunoști deschis influența sau să încerci să o ascunzi" accentuând, astfel, importanța modelelor, care trebuie asimilate, dar nu sub forma plagiatului, ci drept îndrumare către o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
recunoști deschis influența sau să încerci să o ascunzi" accentuând, astfel, importanța modelelor, care trebuie asimilate, dar nu sub forma plagiatului, ci drept îndrumare către o cale a individualității creatoare. Se produce, astfel, o anumită disciplinare a tânărului poet (căruia Pound își adresează îndemnurile), care trebuie să includă și o exersare prealabilă în domeniul prozei sau al traducerilor. De altfel, se sugerează faptul că poezia presupune efort, tot atât de mult efort precum cel investit de un pianist în arta sa. Se observă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]