31,771 matches
-
o coincidență chiar atât de mare că Hărnicel a dispărut tocmai când melcii au trecut prin partea noastră de livadă. - Ruța doarme, spuse cu glas pițigăiat Ginuța sora mai mică a furnicuței roșcovane care descoperise urma melcilor, dar mi-a povestit despre ciudata urmă din livadă. Costică Cosașul, se oferi imediat să meargă să cerceteze partea cealaltă de livadă, iar Viorel Greierașul îl însoți de îndată. Ascunse printre florile de trifoi, căsuțele melcilor erau acoperite de praf și păreau părăsite. Dintr-
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
mormanului de gunoi, rostogolind pe iarbă cutia ruginită din care se auzeau strigătele lui Hărnicel. Ce bucurie îl încercă atunci când, ridicând capacul tăios, îl descoperi pe bietul melc argintiu printre resturile de pește stricat. Se îmbrățișară plângând, iar Viorel îi povesti ce făcuse Limax cu orășelul cel nou de îndată ce Hărnicel dispăruse. La rândul lui, Hărnicel povesti cum se trezise în loviturile cu care fusese scos din căsuța lui și cum fusese închis în cutia veche de conserve din mormanul cu gunoi
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
Ce bucurie îl încercă atunci când, ridicând capacul tăios, îl descoperi pe bietul melc argintiu printre resturile de pește stricat. Se îmbrățișară plângând, iar Viorel îi povesti ce făcuse Limax cu orășelul cel nou de îndată ce Hărnicel dispăruse. La rândul lui, Hărnicel povesti cum se trezise în loviturile cu care fusese scos din căsuța lui și cum fusese închis în cutia veche de conserve din mormanul cu gunoi. - Dacă nu veneai tu... Nu trebuiau să se gândească la astfel de lucruri, hotărî Viorel
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
vraja sa Puștiul întrebă cu ardoare: -Nu că-i frumoasă doamna mea? Este cuprinsă de lumină, Lumină lasă-n urma sa. Cu o sfială-n glas iar puștiul: -Ce bună este doamna mea! * Și peste ani, un om cărunt, Tot povestind povestea sa, Îi zice unui puști de-o șchioapă: -Ce vezi în ramă-i doamna mea. Mi-a luminat sufletul, mintea Și drumul de-a ajunge domn. Învățătoarea asta dragă M-a învățat ca să fiu om. ( Elena, 13 februarie 2011
DOAMNA MEA, ÎNVĂŢĂTOARE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Doamna_mea_invatatoare.html [Corola-blog/BlogPost/356785_a_358114]
-
Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau din Sângeorz, din Ilva Mică sau Vărarea, din Salva sau din Bârgău sau din orice altă
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec. Frânturi din sufletul omului. Abia acum am început să pricep cântecul Mariei Precup, pe care o auzisem în seara dinainte. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. În seara zilei aceleia și-n multele pe care le-am petrecut apoi în comuna Leșu - la ei în casă sau la repetițiile de la cor, de unde dânsa era nelipsită, împreună cu cele trei fete: cu Ana, cu Ioana și cu
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
badea Pavăl Precup ar fi avut cât de cât glas, cu siguranță ar fi venit și el la cor. Așa, s-a mulțămit, ca uneori, să hurduce steagul cu clopoței în echipa de fluierași. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe cântece. Și-apoi, în tinerețea ei, la șezătorile din serile lungi de iarnă, câte întâmplări nu s-au
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe cântece. Și-apoi, în tinerețea ei, la șezătorile din serile lungi de iarnă, câte întâmplări nu s-au depănat aievea sau poate numai rostite. Ne-a povestit, apoi, de cântăreți mari de-odinioară, pe care-i mai apucase în tinerețe sau poate numai în copilărie. De Teacăle, de Timotei, de Oaia. Îi zicea „Oaia” pentru că avea un păr mare și alb ca o mioară bălană. Dar îl
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Oi, păcurari la oi am fost/ Oi, fetile nu mă cunosc/ Oi, șî mă cunosc pe căméșă/ C-am fost harnic la coléșă/ Oi, șî mă cunosc pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putém să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm’ plășé. Auzăm cucu’ cântân’, auzăm
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
apăi din trișcă, să mă audă păsările șî cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m’ plășé mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. 1 Dirijorul formației de trișcari din Hodac (nu Hoarda-Mureș), Emil Pralea era
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
mă audă păsările șî cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m’ plășé mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. 1 Dirijorul formației de trișcari din Hodac (nu Hoarda-Mureș), Emil Pralea era sculptor în lemn și
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
ne o zi de plată!’’ și ajuns la capătul răbdării a încercat din răsputeri, fără a reuși, să nu devină unul dintre personajele cărții sale, ‘’Paișpe’’ care reconstituie lumea presei de după 90. Mulți spun că are un stil de a povesti până și cele mai crunte întâmplări încât te apucă râsul. De menționat aici reportajul cazării sale la Mediaș. Marele premiu al concursului Hotnews “Vreau o Românie curată” a fost câștigat de el. Nu s-a mulțumit însă cu atât, iar
POVEŞTILE LUI VIOREL ILIŞOI ŞI ALE PRESEI DE PROVINCIE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1415093442.html [Corola-blog/BlogPost/349811_a_351140]
-
gândit special pentru eveniment. Dress code-ul e musai ca să vă bucurați cum trebuie de experiență, așa că ați face bine să purtați alb. Recomandări non-mâncăcioase V-am spus cu ce plănuim să ne îmbuibăm la Street Food Festival, acum vă povestim ce puteți face între sesiunile de mâncat. Până la urmă, vorbim de un festival în toată regula, care musai cere și activități pentru cei mici și cei mari și o doză serioasă de muzică. Pe scenă vor concerta o mulțime de
Ce facem în weekend la Street Food Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/13037/ce-facem-in-weekend-la-street-food-festival [Corola-blog/BlogPost/100299_a_101591]
-
la coadă. Ne explicau că, de fapt, bananele sunt galbene și că trebuie să le lăsăm să se coacă pentru a le mânca! La o masă zăresc dincolo de prietenie, un personaj strașnic: îmi apare în minte tristețea cu care a povestit că i-a murit soția. A venit în Hollywood, regizor din București, pentru a participa cu filmul sau la un festival aici. Am stat de vorba, despre noi, despre starea filmului românesc, starea literaturii române, starea națiunii, împreună ca doi
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1439978732.html [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
un obicei pe cale de dispariție cunoscut în lumea întreagă. „Urșii” băuți și dansatori ai României, în New York Times Fotografiile făcute de ea cetei petrecărețe a lui Toloacă au ajuns în New York Times, în The Sunday Times, la CNN, stârnind fascinație. Povestește cum îi privea ea însăși, pe vremea când era copil. „Mă plimbau bunicul sau tata cu sania și, dacă treceai pe lângă o trupă de urși era uimitor, dar era și puțin înfricoșător. Pentru că erau amuzanți, dar se și îmbătau și
Fabuloasa viață a Dianei Zeyneb Alhindawi, fotografa care i-a scos în lume pe urșii dansatori de pe Valea Trotușului by https://republica.ro/fabuloasa-viac-a-a-dianei-zeyneb-alhindawi-fotografa-care-i-a-scos-in-lume-pe-urc-ii-dansatori-de-pe-valea [Corola-blog/BlogPost/337886_a_339215]
-
dădea voie doar pe prispă. Câteodată îi lua valul și voiau să intre în casă și bunica mea țipa la ei și îi împingea, pentru că făceau mizerie. Era întotdeauna foarte amuzant, dar eram și puțin speriată, că doar veneau urșii”, povestește Diana Zeyneb Alhindawi. Foto: Diana Zeyneb Alhindawi Toronto, New York, Congo Astăzi, fotografa locuiește la New York, dar, de-a lungul vieții sale, a călătorit în lumea întreagă. A stat pe când avea patru ani jumătate de an în Siria. A trecut, pe
Fabuloasa viață a Dianei Zeyneb Alhindawi, fotografa care i-a scos în lume pe urșii dansatori de pe Valea Trotușului by https://republica.ro/fabuloasa-viac-a-a-dianei-zeyneb-alhindawi-fotografa-care-i-a-scos-in-lume-pe-urc-ii-dansatori-de-pe-valea [Corola-blog/BlogPost/337886_a_339215]
-
mele, deși nu erau nevoiți să o facă. Iar poveștile pe care le-am auzit anul trecut erau teribile. Mă așteptam să aud ceva îngrozitor, dar ceea ce îmi spuneau era mult mai rău. Totul pare suprarealist, după ce pleci de acolo.”, povestește Diana Zeyneb Alhindawi. A plecat din România când avea șapte ani și a stat timp de câteva luni, împreună cu familia ei, într-un centru de refugiați de lângă Belgrad. Acolo s-a împrietenit cu iranieni și afgani fugiți din calea războaielor
Fabuloasa viață a Dianei Zeyneb Alhindawi, fotografa care i-a scos în lume pe urșii dansatori de pe Valea Trotușului by https://republica.ro/fabuloasa-viac-a-a-dianei-zeyneb-alhindawi-fotografa-care-i-a-scos-in-lume-pe-urc-ii-dansatori-de-pe-valea [Corola-blog/BlogPost/337886_a_339215]
-
în car pe sfântu Petru și Dumnezeu, juncanii au pornit parcă înviorați de apa băută din jgheabul de la cișmea și într-o oră au ajuns la căsuța cu pridvor a moșului Pavel, așezată la răcruce de drumuri... Toată seara au povestit ba de una, ba de alta, iar Constantin le-a zis când au mers la culcare: „Mult s-ar mai fi bucurat moșul meu să fi vă văzut...” Dimineața au servit împreună masa și, când erau gata să plece, Constantin
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
de ani de când a primit și ospătat doi bătrâni. Epilog: Domnul senator, pe care-l prinsese un puișor de somn (la ședința reunită a paralmentului) este trezit de colegul de alături, car-i bagă sub nas ziarul în care se povestea minunea din Dealul Viilor. Citește și într-un târziu își spune în gând cu regret: „De știam că întineresc îi dădeam banii înapoi moșului” ........................................................................... După treminarea ședinței, care ținuse exagerat de mult, îi spune șoferului pe un ton răstit: Mihai
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > MEDEEA DE PE ISTRU (2) Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului MEDEEA DE PE ISTRU (2) nuvelă Îmi place să povestesc, îmi mărturisise Cucaras, după ce hărmălaia se mai domolise. Vorbea cu vinovăție în glas, ca și cum și-ar fi recunoscut o meteahnă. Dar de când e lumea lume, navigatorii le-au potolit, celor ce n-au avut parte de călătorii, curiozitatea, povestindu-le
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
să povestesc, îmi mărturisise Cucaras, după ce hărmălaia se mai domolise. Vorbea cu vinovăție în glas, ca și cum și-ar fi recunoscut o meteahnă. Dar de când e lumea lume, navigatorii le-au potolit, celor ce n-au avut parte de călătorii, curiozitatea, povestindu-le despre încercările la care au fost supuși în largul apelor, despre oameni și locuri pe care ascultătorii nu le vor putea cunoaște niciodată. Dumneata ești cu siguranță un om citit, spune sincer, nu-i așa că astfel de întâmplări au
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
de cele constatate, a continuat. Așadar să închei totuși această poveste, a spus, trec peste alte amănunte ca să ajung la acel episod cu hidrocentrala, când ni s-a distrus multora dintre noi existența. Despre bieții locuitori de pe Ada-Kaleh ți-am povestit. Apoi, curând, a venit rândul nostru, al orșovenilor. Vremurile deveniseră de nesuportat. Oamenii renunțau plângând la casele lor, în care au trăit o viață, își dezgropau morții din cimitire pentru a-i strămuta aiurea ... Păgânii nu cunoșteau nicio limită în
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
străzile Iașului de către un turist, ca și mine venit din cine știe ce colț de țară și câtă încântare și relaxare sufletească ar găsi el, ar mai fi multe de spus și aș putea să mai umplu câteva pagini, deoarece nu am povestit nimic despre tainicile și pline de smerenie mănăstiri ale Iașului, precum mânăstirea „Golia”, „Cetățuia”, biserica „Trei Ierarhi”, Mitropolia și multe alte locașuri de cult, precum și cumințenia și simplitatea întâmpinată în „Bojdeuca” din Țicău a lui Creanga, luxul din casa memorială
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
cuplu -Emily și Segel Blunt- cu toate urcușurile și cobârâșurile pe care viața le oferă. Producția a fost bine primită și de critici, fiind o comedie hibrid- modernă, romantică, amuzantă, bine imaginată și interpretată. Alison Brie, protagonista acestei spumoase comedii, povestește despre experiența filmului, trăiri, prietenii de pe platou și nu numai. Așadar, cum ai obținut rolul și cum ai ajuns să fii the British Girl? A: Evident caracterul trebuia să fie britanic pentru că Emily Blunt urma să-și păstreze accentul original
Alison Brie, despre Five-Year Engagement by http://www.zilesinopti.ro/articole/3899/alison-brie-despre-five-year-engagement [Corola-blog/BlogPost/98489_a_99781]
-
E CU 40 ANI ÎN URMA NOASTRĂ Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1329 din 21 august 2014 Toate Articolele Autorului Pe 1 și 2 ianuarie 2007 constănțenii au dat buzna peste bulgari. Cel puțin un sfert din colegii mei povesteau surescitați cum au trecut granița cu buletinul. Pentru necunoscători, trebuie menționat că drumul din Constanța până la Balcic, prima localitate mai răsărită, are peste 100 km. Ciudat este că fenomenul invers n-a avut loc, n-am văzut picior de bulgar
BULGARIA E CU 40 ANI ÎN URMA NOASTRĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408600873.html [Corola-blog/BlogPost/376445_a_377774]