2,757 matches
-
știință acestei asceze. Este admirabilă în acest caz voința de construcție, fiindcă pare incomparabil mai dificil să ordonezi un vast material decât să strunești telegarii fanteziei. Autorul îmbracă, în funcție de nevoile eposului, când hainele protocolare ale istoricului, când straiele familiale ale povestitorului. Dinamismul poveștii provine din mișcările interioare/ exterioare ale personajului ( ... ). Apoi intervine procesul devenirii interioare a personajului așa cum se reflectă în oglinda timpului. Însăși dispunerea secțiunilor romanului învederează etapele mișcării insesizabile în raport cu istoria. (...) Atare procedură este decelabilă, la rigoare, și în
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor. Dumitru Sinu, nea Mitică - așa cum m-am obișnuit să-i spun și cum de altfel îi spun toți cei apropiați -, nestăvilit povestitor al unor întâmplări din vremuri demult trecute, a știut să-și drămuiască fiecare bucățică de suflet, umplând-o cu amintiri despre oameni și locuri, orânduite după bunul său plac într-un „document” special pe care nu cred că greșesc dacă
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Stoian_brailoiu_legionarul_roman_expulzat_de_presedintele_charles_de_galle_in_corsica_.html [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
în mecanică fină, a fost inventator și este un excepțional artizan. A lucrat la Oradea, în România, apoi în Israel, la Naharia. Locuiește acum în Holon, s-a mutat aproape de cei mai tineri din familie. Dar Gyuri mai este un povestitor înăscut, știe o mulțime de întâmplări interesante, pe care le păstrează într-o originală bancă a amintirilor, din care publică din când în când în presă. Ceea ce îl face însă pe George Goldhammer un artist deosebit, aproape singular, este harul
FRUMUSEŢI NEOBSERVATE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1486023032.html [Corola-blog/BlogPost/362857_a_364186]
-
urmând fiecare iță de poveste, știind-o, încadrând-o în șirul nuvelistic al cărții. Trecutul devine astfel ca un fluviu evenimențial, factic și uman, iar revenirile în prezent nostalgice. Povestirile sunt punctuale, factice, spuse, culese și alese cu talent de povestitor, cititorul trecând dintr-una într-alta ca într-un labirint de povestiri. Povestirile vin cu detalii istorice relevante, dar și cu umor ceea ce adaugă o anume savoare lucrării (e.g. „o ștampilă nemțească făcută dintr-un cartof și cerneală”, „Da, domnule
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_sau_realitatea_mem.html [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]
-
dus buhul. Un lucru notabil este și acela că, Ovidiu Creangă posedă o memorie „de elefant” și că-și amintește, chiar în cele mai mici detalii, întâmplări de acum un veac, ceea ce nu-i e dat orișicui. Înrudirea spirituală cu povestitorul din Humulești este vădită, limbajul spumos, caracterele sunt pregnante și bine delimitate moral, binele și răul, deși coexistă și duc război fără odihnă, lasă loc libertății alegerii și sugestiei și, nu de puține ori, este ales - binele. Cum e și
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_persoanelor_varstnice_o_carte_fermecata_a_unui_copil_de_90_de_ani_ovidiu_creanga_toronto_.html [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
al lor (Nicolae Balotă). Viorel Coman consideră povestirile lui Fănuș Neagu un capitol distinct al operei sale (a mai scris cinci romane, trei piese de teatru, mii de tablete, cronici sportive, însemnări de atelier), care se integrează în suita marilor povestitori români (,,ultimul gnom care a figurat pe pământul Brăilei’’), în filiație exemplară cu Ion Neculce, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati. Sincronizarea cu literatura universală Împreună cu Vasile Voiculescu (Capul de zimbru, Ultimul Berevoi - 1966), Ștefan Bănulescu (Iarna bărbaților - 1965, Cartea
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
intră în profundă vibrație și consonanță cu oceanul operei lui Fănuș Neagu, fiind, aidoma acestuia, unic, spectaculos, doldora de idei. Autozidindu-se în capodopere... Credem că, în subconștient, criticul l-a zărit pe Fănuș ca pe Mare Meșter Mare: arhetip al povestitorului, al ziditorului (prin cuvinte), un Manole care, pe măsură ce-și înalță opera, își sacrifică soția, pe Ana, zidind-o în dalba Mânăstire, dar - diferit în raport cu nestemata baladă - fără a o părăsi, fără a rupe vraja unirii, autozidindu-se și el
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Dunăre. Aflate în complementaritate, opera lui Fănuș Neagu și opera lui Panait Istrati ,,formează o saga brăileană, întinsă pe un veac și jumătate, de la domnia lui Cuza Vodă până astăzi’’. Povestirea bună ține de magie ,,Mie îmi place să fiu povestitor al stărilor de vrajă’’; ,, Nu gândesc decât în povești, rareori în fraze informative’’; În fiecare zi mă scol cu o povestire în cap și o ucid’’ (Fănuș regreta lipsa de timp, din perioadele când scria la romane); ,,Toți ai mei
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Și crezi cu adevărat că-ți pot oferi un asemenea basm? - M-ai mai minunat cu cele 8 ore de muncă care sunt patru, precum cei patru Evangheliști sunt trei, Luca și Matei. - Bun, î-mi voi încerca talentele de povestitor de basme, dar te rog să nu adormi. Nu ești chiar pruncul pe care să-l leagăn îngânând melodic basmul. Comerț fără comercianți. A fost o dată ca-n povești ..... Din nou pe Olimp într-un mic orășel de circa 100
MILENIULM 4 ALT JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400409605.html [Corola-blog/BlogPost/350533_a_351862]
-
almanah „România Literară’’, cu titlul „La pescuit’’, Ion Băeșu povestește... XII. SETEA DE CER (ANTOLOGIA LSR/FIL. VRANCEA), de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr. 2062 din 23 august 2016. De-ar fi să-l parafrazez pe marele nostru povestitor Ion Creangă - nu știu alții ce spun, ce cred și ce gândesc despre antologia „Setea de cer”, dar eu, cred că după o experiență de peste 6 ani, începând cu antologia „Amprente”, ed. „Transilvania Tecuci 2010; „Concert pentru șapte scriitori și
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
Altfel spus, coordonatoarea noastră, editorul...merită o notă maximă chiar și de la cei care consideră că Liga Scriitorilor Români plutește undeva, în urma acelora care se cred deja în ... Citește mai mult De-ar fi să-l parafrazez pe marele nostru povestitor Ion Creangă - nu știu alții ce spun, ce cred și ce gândesc despre antologia „Setea de cer”, dar eu, cred că după o experiență de peste 6 ani, începând cu antologia „Amprente”, ed. „Transilvania Tecuci 2010; „Concert pentru șapte scriitori și
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
fetele când se simt nestingherite de urechi indiscrete. Înainte să avem un televizor în casă, imaginația noastră se hrănea, din cunoașterea la fața locului și de poveștile pe care tatăl nostru, un om simplu însă cu un mare dar de povestitor ni le spunea în serile lungi de iarnă , când ne adunam cu toții în jurul sobei de cărămidă la căldura focului cu lemne sau în serile zilelor de sărbători, când el nu e mergea la lucru. Înainte să mergem la școală, știam
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
COZIA, dramă istorică în versuri, în trei acte, de Al.FLORIN ȚENE PERSONAJE Călugăr I Călugăr II Strejer I Povestitorul Strejer II Mircea cel Bătrân- Domnul Țării Românești Ostași Radu Alună- Căpitan de Călăreți Popor Un glas Cozia- Fată din popor Mihai- Fiul lui Mircea cel Bătrân Logofătul Neacșu- Șeful Cancelariei Domnești Postelnicu- Cetaș Constantin- Ohanic Vorbură- Cetaș Ursan- Vătaf
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Domnești Postelnicu- Cetaș Constantin- Ohanic Vorbură- Cetaș Ursan- Vătaf de plăieși Niculai- Soripcă- Meșteri zidari Zidaru- Stolnici- Comis Dragomira- Viitoarea soție a lui Radu Alună Baatur Djahar- Trimisul lui Timur Lenk Iset Beg- Sol turc Sofronie-Starețul Mănăstirii Cozia ACTUL I POVESTITORUL ( Pe un fond muzical ce sugerează clipocitul apei. Valea Oltului.După lupta de la Rovine , din data de 17 mai 1395, Mircea cel Bătrân se retrage în munți, spre Brașov, unde se întâlnește cu regale Sigismund și încheie cu ungurii un
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
mica sa oștire, în momentul când boierul Vlad zis Uzurupatorul este recunoscut Domn de către turci. Mircea cel Bătrân face un popas pe malul Oltului în dreptul muntelui Cozia unde domnul Radu I începuse să construiască o biserică. TABLOUL I Scena 1. POVESTITORUL E seară. Ostașii sunt adunați în jurul focurilor. Vorbesc și fac glume.Unii cântă. Mihai I, fiul lui Mircea cel Bătrân stă pe un colț de stâncă de pe malul Oltului, înconjurat de doi oșteni și vorbesc despre fetele din satele vecine
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Doar voi îmi știți Al meu dor După un fecior De Domn bun ... Hei, hei, pădurilor În care s-a născut un dor După un fecior ... Hei, hei, Oltulr ... Doina mi-o ști Dorul mi-l vei mântui. Scena 2. POVESTITORUL Mihai, Postelnicul și Constantin privesc în direcția de unde vine cântecul. Toți văd pe malul Oltului o fată îmbrăcată în alb. Cozia se apropie de Olt cu calul ținut de dârlogi, și cântecul lasă calul să se adape. Mihai se ridică
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
semnalul de culcare. Mihai și Cozia rămân pe malul Oltului și apoi dispar în desișul pădurii ținându-se de mână. Fata cântă același cântec, care din ce în ce se aude tot mai departe, până se pierde.Liniște.). TABLOUL II POVESTITORUL E noapte. Cortul Domnesc este păzit de câțiva soldați.În celelalte planuri se desfășoară zecile de corturi ale oastei. În planul secund al scenei se văd apele Oltului învolburate și în spate contururile munților. Se văd contururile bisericii începute. Se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Dumnezeu am jurat să-ți fim părtaș Și la bine și la rău în luptele de pe imaș. CORUL PATRULEI ( Auzindu-se în depărtare.). În corturi dorm oștenii, În pădure dorm buștenii! Somnul tuturor le place Fiindcă peste tot e pace! POVESTITORUL Mircea cel Bătrân cercetează un hrisov, făcut sul ce se afla pe masa unde se văd o mulțime de alte hrisoave cu pecetea domnească. După ce citește stă pe gânduri și apoi își spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
să-i zici Că-l aștept să vină aici, Degrabă în cortul meu! ( Cetașul Volbură se retrage cu făclia în mână. Mircea cel Bătrân rămâne singur stand pe gânduri, așezat pe marginea patului.Așa îl găsesc cei doi. Scena 3. POVESTITORUL În cortul Măriei sale intră cetașul Volbură cu făclia în mână și se postează lângă intrarea cortului, apoi pătrunde înclinându-se vătaful de plăieși Ursan. URSAN Măria-Ta! Domn uns de Dumnezeu, Vin de pe lunca Dâmboviței desfrunzită Să-ți spun că
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
MIRCEA CEL BĂTRÂN Surprins de prezența lui Volbură.). Mai ești aici? Crezusem ca-i plecat! Să-i spui Logofătului Neacșu că după ce hrisoavele primite Au fost în canțelarie deslușite 15 Să vină la mine negreșit. Că avem multe de vorovit. POVESTITORUL În acest timp cetașul Volbură se retrage.Mircea cel Bătrân rămâne gânditor privind pe fereastra cortului prin care se văd grupuri de oșteni ce s-au sculat.Pâlcuri, pâlcuri, dintre aceștia se îndreaptă spre Olt unde se îmbăiază. Veseli, glumesc
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
îmbăiază. Veseli, glumesc și cântă.În depărtare se aud cântecul cocoșilor, împletindu-se cu cântecul patrulei. CORUL PATRULEI ( Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea mare domnească. Pe rând cei doi le desfășoară și le cercetează.de o parte și alta a cortului
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
acesta uitând din Coran psalmii! MIRCEA CEL BĂTRÂN Era mai tânăr și nu era de-a noastră, A dorit și el o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se află și o fată îmbrăcată în alb.Se opresc la câțiva metri de ei. Meșterii își
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
MEȘTERUL NICULAI Mulțam prea bune Domn al țării, Noi, zilnic vom lucra până la lăsatul sării, Cu brațele noastre monostirea o zidim Pe Măria-Ta, și natul, să-l mulțămim. MIRCEA CEL BĂTRÂN Atunci cu toții să mergem Locul să-l alegem! POVESTITORUL Voioși, dar preocupați, toți merg în frunte cu Mircea cel Bătrân spre malul Oltului.Domnitorul privește stânca din fața sa și tresărind își aduce aminte de vis. ( Glasul Coziei se aude în gândul lui Mircea cel Bătrân parcă venind din
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
mea! CORUL MEȘTERILOR ( Pe un fundal musical. Am înțeles Măria-Ta! Aici vom ridica Sfânta monăstire Să fie pomenire Peste veacuri să se știe De prea Sfinția Ta Mărire Și în suflete cu dor Să cânte întregul popor! TABLOUL IV POVESTITORUL Mircea cel Bătrân și logofătul Neacșu se află între zidurile, pe terminate, ale Bisericii începute de domnitorul Radu I. Discută calm și cu voce domoală despre planul mănăstirii. În depărtare se văd venind un mare pâlc de cai cu călăreți
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
nostru bun, Ei și Dragomira dorim să ne fiți nun! MIRCEA CEL BĂTRÂN Primesc cu dragă inimă, copii mei! Și vă doresc, de pe acum, ca anii grei Să nu-i cunoașteți niciodată! LOGOFĂTUL NEACȘU Dar, ce se aude dinspre ceată!? POVESTITORUL Surprinși, membrii suitei Domnitorului se uită înspre tabără de unde apar doi oșteni înpingând și lovind un om îmbrăcat în zdrențe care se văita întro limbă necunoscută. Scena 2, POVESTITORUL Cei doi ostași erau Volbură și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]