406 matches
-
degetele în buzunarul profesorului... Ascunse cuțitul în cutele rochiei zîmbindu-i serafic lui Șerbănică Miga. Motanul se zbătea ca apucat. ― De ce nu-l lași jos? o întrebă bătrânul. ― Oh, în starea lui de spirit mi-e teamă să nu facă vreo poznă... Ioniță Dragu visa cu ochii deschiși: ... E îmbrăcat în zale, bine înfipt pe un cal minunat și are vreo 40 de ani mai puțin. La turnir, asistă castelane mândre cu talii înalte și priviri îndrăznețe. Luptă și cade pentru Florence
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
altfel? Cristescu nu-i răspunse. Simțea un nod în gât. ― Am să vă dau un alt exemplu. Tata era director de școală, școală primară. ― Unde? întrebă maiorul gîndindu-se la altceva. ― La Turnu-Măgurele. Am fost elevul lui. Când băieții făceau vreo poznă, pe mine mă pedepsea primul. Mama l-a lăsat și s-a întors la părinți, în Ardeal. Aveam zece ani pe-atunci. Nu-mi îngăduia s-o văd. Ne-am reântâlnit prima oară după 14 ani... Întâmplător, la Sălcii ― un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
agitându-se în fața sa, de parcă ar fi scris la o tastatură nevăzută. Unde studiezi? Maggie șovăi, uitându-se la avatarul lui Liz. La burbank community college. Urmă o pauză. OK. Maggie așteptă, încântată de jocul acela ciudat. Se întreba ce pozne făcuse Liz până atunci. Își găsise cumva în Second Life iubitul care îi lipsea în prima viață? Personajul lui Al-Shafi începu să vorbească. Ai văzut harta Silwan-ului, cea mai recentă? Se produse o întârziere de o secundă sau două. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
arestez, șopti fornăit Angelo. Eram nerfos. — A fost numa’ vina mea, spuse doamna Reilly, pentru c-am încercat să-l protejez pe Ignatius. Doamna Reilly își întoarse fața albă, pudrată, spre domnul Robichaux. Dumneata nu-l cunoști pe Ignatius. Face pozne oriun’ se duce. — Cineva ar trebui să-i tragă un pumn în nas, spuse Santa cu foc. — Cineva ar trebui să-i trag-un pumn peste gură, adăugă doamna Reilly. — Cineva ar trebui să-i trag-o mamă de bătaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
netrebnicul acela în casa noastră! Când o auzi țipând furioasă, Takamori izbucni în râs. — Oh ce minunat! Ce distractiv! Tomoe țâșni în stradă, dar Gaston nu se vedea nicăieri. „Dacă se plimbă prin zona magazinelor“, gândi ea, „mai face vreo poznă de genul celei din restaurant. O să ne facă de râs peste tot.“ Nu-i ajungea bătaia de cap pe care o avea cu Takamori, mai trebuia să le pice din cer și imbecilul ăsta. — De s-ar termina odată cu nebunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
nu-l cunosc, nu-i dau drumul înăuntru, și am ieșit în antreu și m-am uitat prin vizor dar n-am văzut pe nimeni, casa scărilor era goală, și atunci m-am gândit că precis băieții se țin de pozne deși le spusesem să nu facă prostii de-astea la ușa noastră, dar când dădeam să intru în cameră, să-i spun mamei că nu-i nimeni, s-a auzit iarăși soneria, și iarăși m-am uitat și n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Mai cheltuia, ocazional, cu cîte o fătucă... Nu avea copii; de aici liniștea și relativa Îndestulare, copiii erau niște devoratori de tihnă, În primul rînd; profitori - deloc inocenți, cum păreau, ei tot vroiau, vroiau, oferind În schimb doar drăgălășenii și pozne, mult pentru părinți; nu se pierdea neamul, aici era totul: satisfacerea unui orgoliu, Împlinirea unei iluzii, viața părinților continuînd În vinele, În trupurile urmașilor. Urma să se schimbe ceva peste un timp, erau semne: muritorii, egoiști, doreau, În locul fiilor, clone
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
admirativ masându-și lovitura și urmărindu-i traseele atent. Au râs toți în frunte cu ea. În ora următoare Stani se așeză mai departe este foarte grijuliu la mișcările profesoarei să nu îl surprindă cu altă aruncare dibace și continuă poznele și gălăgia. În final, profesoara îl amenință mânioasă: - Să vezi cât o să-ți scadă nota la purtare ! Într-adevăr, îi scade un punct sau două, însă trebuia să-i pună patru pentru câte suportase. Nae, folosinduse de ei drept paravan
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mare insultă, pentru că practic ai ratat misiunea.” Terminologia militară pătrunde și într-o altă descriere, când se strecoară în magazia școlii, despre care spune: „Totul a avut loc în două mici ambuscade”. Când mama lui l-a surprins făcând o poznă, afirmă: „Încetul cu încetul, am cedat interogatoriului și am mărturisit”. Astfel, multe din amintirile sale din copilărie reprezintă primele dovezi de curaj, anticipând aspectul asumării provocărilor de mai târziu, în calitate de soldat profesionist. Amintirea despre kibuț este, în orice caz, mai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
din casă (trei copii, un ginere și guvernanta sa) reprezentau un minim de animație. Hagienuș se uita la copiii lui ca la ochii din cap, încîntîn-du-l chiar și impertinențele lor, și nu prindea necaz pe ei nici când îi făceau pozne ca acelea împotriva guvernantei. N-avea încredere, cu toate astea, în ei, pentru că în filozofia lui copiii prin legea naturii înlătură pe bătrâni. Făcând tot ce părinteasca lui slăbiciune îi dicta în favoarea copiilor, luase o precauțiune, deoarece soția îi testase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și atâta tot, și făcu cu ochii părinților să iasă din cameră. Jos în birou, Conțescu-doctorul se așeză comod într-un fotoliu, examină încăperea, zise "frumos", apoi, ca și amuzat, exprimă o simplă constatare: - Bată-i norocul de tineri! Multe pozne fac! - Cum a putut să cadă pe scară și unde, mă întreb? zisemadam Ioanide. - N-a căzut pe nici o scară, stimată doamnă, negă doctorul. - Atunci temperatura de unde vine, interveni Ioanide, are vreo boală? -N-are nici o boală. Cel mult comoție. E
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
istoriei. Însuși Homer e îngropat în mai multe cetăți deodată. Și băiatul cum era, Botticelli, turbulent, încăpățînat? - Ba nu! Blajin, respectuos și învăța carte. Când se adunael cu copiii într-un loc, ședeau ca oamenii mari la adunare, nu făceau pozne. - Nu arunca școala cu explozibile în aer? - Da' de unde! Nu se aduna decât cu băieții cuminți dinsat, le citea din câte o carte, se jucau potolit. - Deci o imagine inedită: Gavrilcea înțeleptul. Botticellinu pricepu bine cuvintele lui Ioanide, stătu puțin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în plâns, trântea capacul peste claviatură și fugea afară. - Da, medită Ioanide, Pica era plină de pasiune, însă înstil serios. Nu mi-o închipui plângând. N-am văzut-o de fapt niciodată scîncindu-se. Odată, când, mică, mi-a făcut o poznă, luîndu-mi o schiță de pe masă și mîzgălind-o, dîndu-i o ușoară palmă, n-a plâns, ci ochii i s-au umezit foarte puțin. Tremura însă din buze. Nici Elvira nu plânge niciodată. Privește în gol, mândră, și mușcă puțin din colțurile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atunci când își scutură tichia sau când simbolizează nebunia ca formă de eliberare. Aceștia se impun și ca "hibrid parodic"199, autoparodiindu-și "prin îngroșarea cuvântului străin, propriul cuvânt", după cum susține Mircea Doru Lesovici. În Renaștere, bufonul nu se mai limitează la "pozne și farse", ci se apucă de scris. Iar scriitura lui nu avea cum să fie altfel decât parodică, mai ales atunci când imită (pe noțiunea de drepturi de autor nu se "bătea atâta monedă", așa cum se întâmplă astăzi) ori preia (teme
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
părinților, bunicilor sau fraților mai mari; Nu ridicăm tonul la părinți și la bunici; Dacă avem frați (surori) mai mici, trebuie să-i ocrotim, să-i ajutăm, să le vorbim frumos; Ascultăm întotdeauna de sfaturile celor mari; Dacă facem vreo poznă și suntem certați, ne cerem scuze și ne străduim să nu mai greșim; Să nu-i deranjăm pe părinți sau pe bunici când se odihnesc sau când au musafiri; Pentru nici un motiv nu ne supărăm pe părinți sau pe bunici
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
după semnele suveranității, cunoștinței și judecății, aș putea fi pe nedrept convins că am avut niște fete. BUFONUL: Care-și vor face un tată-ascultător. LEAR: Cum vă numiți, frumoasa doamna? GONERIL: Asta mirare-i, sire, de-un miros Cu alte pozne-a' tale noi. Te rog Să-mi înțelegi intenția corect: Bătrîn, stimabil cată-a fi-nțelept. Ții-o sută cavaleri și scutieri Dezordonați, stricăți și îndrăzneți, That this our court, infected with their manners, Shows like a riotous inn. Epicurism
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
trecut anii iar noi copiii ne luam zborul unul câte unul în lumea largă. Venise timpul să trăim pe socoteala noastră. Acasă rămăseseră mama, tata și cei doi copii mai mici, Florin și Anișoara. Acum când era vorba de vreo poznă, Florin dădea vina pe Anișoara iar Anișoara dădea vina pe Florin... O dată cu înaintarea în vârstă, tata devenise mai tolerant. Se distra de minune cum se dezvinovățeau mezinii lui. Apoi, acasă a mai rămas Anișoara, cea mai mică și cea mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
înșii vreunii care strîng sînge, dar... nu ca să-l puie, cumva, în cârnați, cu atît mai puțin în vreo chișcă, mîncăruri ce nu pot fi altfel, de cum drept în fiece iarnă le tot pregăteau străbunicile toate, ci doar în vreo poznă de altă mîncare, mai nouă, venită prin sate pe calea orașului din depărtatele străinătățuri. Se pare că vorba românilor, ,,chișcă“, se cam rudenește, măcar pe departe, cu ,,kothas“ din vechea hindusă, în care avea înțelesul de mațe, iar ,,Koșas“ avea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Șerban, Nicu și Gheorghe 2. Rezultă că Ilie și în acest an a fost reținut acasă, și în anul școlar următor 1855/56. Astfel, Mihai, rămas singur acasă, și-a căpătat în Ilie un bun tovarăș de joacă și de pozne copilărești. În timp ce mama lor era mereu ocupată cu fetele și cu bucătăria, acești băieți se puteau juca, nesupravegheați, prin ogradă și primprejurul satului, mai ales vara. Desculți și cu căști de hîrtie pe cap, se urcau pe girezile cu paie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nici o fiară sălbatică, nu există nici un leu real, ci doar o mască transparentă îndărătul căreia se poate zări chipul actorului), se vede depășită și negată prin forța unei magii care operează metamorfoze efective. Când Puck îi va povesti lui Oberon „pozna” pe care i-a făcut-o lui Bottom, el va descrie în primul rând teribila spaimă a așa-zișilor „actori”, care o rupseseră la fugă urlând, îngroziți de ceea ce văzuseră. E fuga disperată a unor oameni cu mințile rătăcite, înfricoșați
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Un personaj, mai adesea masculin decît feminin, care poate fi etern ca și Ființa primordială, sau născut după ea (uneori chiar din Ființa Primordială Însăși), deteriorează creația, din pricina neîndemînării sale sau, mai frecvent, din pricina pornirii sale irezistibile de a face pozne. Într-adevăr, acest personaj e cunoscut drept un Poznaș, un șarlatan - un Trickster 5.) Antropologii numesc dualiste acele mituri În care Tricksterul apare ca antagonist al Ființei Primordiale 6. 2. În căutarea originilor Atunci cînd s-a descoperit masiva prezență
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
necontrolat; necunoscut; nedorit; nefericită; neîntors; o nenorocire; neobișnuit; nesiguranță; neștiut; niciodată; nou; oarecum; oboseală; ocazional; om; oportunitate; or; organizare; parîmă; pătăranie; pățit; a păți ceva; pentru; pesimist; a ne petrece; petreci; petrecu; planifica; plimbare; posibilitate; o poveste; povestea; povesti; povestire; pozne; primejdie; problema; problemă; probleme; se produce; rar; raritate; rău; reacționa; a realiza; realiză; realizare; relata; rezultat; rușine; săvîrșire; schimbare; scoală; scop; sfîrși; o situație; soarta; sortit; spaimă; speranță; spontan; stradă; stres; succede; a surprinde; surprinzător; a surveni; ști; știință; termină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Candid Stoica am mai scris. Am insistat asupra volumului său de amintiri din teatru masiv (550 de pagini, A4!), savuros, necruțător cu epoca și colegii. Așteptam continuarea lui, anunțată pentru anul acesta. Dar... între timp, Candid a mai comis două "pozne": o piesă despre cunoscutul actor Mircea Șeptilici și una despre marele satiric Teodor Mazilu. În ambele, apar și artiști sau neartiști vivanți care, bănuiesc, nu-s fericiți să se vadă într-o carte, ori pe scenă, descriși în posturi delicate
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-un film de Francisc Munteanu... Goangele... lui Goangă Titlul nu caută calamburul cu orice preț; mi-am amintit de acest mare cîntăreț de operă și pedagog, deoarece a fost un exemplu paradoxal, amestec de geniu și gafă, de sublim și poznă; azi, la atîția ani de la trecerea sa în neființă, să ne fie permis, cu nostalgică ironie, să evocăm și laturile umoristice ale personalității celebrului Petre Ștefănescu Goangă (care a cutremurat lumea cu vocea sa inegalabilă). Cel mai mare Rigoletto din
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
acasă pot apărea ca niște dragoni. Ciclopul deasupra căruia scria tata și care acum stătea în spatele dragoniței care scuipa flăcări, susținîndu-i săgețile de foc cu ajutorul unor priviri ce nu îngăduiau replică, afla destul de repede orice se petrecea la școală, note, pozne și chestii din astea. Sigur era în legătură cu profii, dacă nu chiar unul din ei. Amîndoi probabil. Altfel cum i-ar fi putut trînti atîtea chestii ca și cum l-ar învăța ceva și fără să-l întrebe dacă-și dorește să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]