318 matches
-
de flori. Oare, care-s mai frumoase? Când Sorina s-a întors, a observat că, pe banca ei, se aflau două flori, iar ceilalți copii aveau tot câte una. S-a uitat mai atentă în jur și a văzut că poznașul ei frățior i-a dat și mamei o floare. Apoi, năstrușnicul s-a îndreptat curajos către catedră și a mai dăruit o floare. Învățătoarea a zâmbit cu bunătate și, pe când ea se pregătea să-l întrebe cum îl cheamă, câți
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Marianei Marin. Regăsirea a fost promptă și m-a răsplătit Întru totul. Ce poetă, Îmi spuneam... Citeam și reciteam, privind ardentele hieroglife pe care biciul destinului le Întipărise pe papirusul atât de fragil al cardiogramei lirice. Pulsații când grațioase și poznașe, În Înșelătorul armistițiu al jocului, când scurtcircuitate de iradiațiile rănii de a fi În lume. „Era seară./ Eram diafană./ Chimică./ Iarbă de foc./ Pe când aburos printre zodii/ era atât de octombrie/ și atât de seară,/ Beretta, mon amour...” (Beretta), versuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de biete mici plăceri domestice și lente supurări persistente ale ipocriziei. Pe măsură ce ne-am Împrietenit, Începuse să-mi vorbească și despre familia sa, despre școală și colegi de școală. Altă modulație sufletească, căreia Îi modera gingășia și vulnerabilitatea prin umor poznaș, fermecat de diversitatea scenei cotidiene, românești, obișnuit să-i adauge, mereu, propriile șotii. Rude sau prieteni nu erau ocrotiți de sarcasmul conținând și un soi de milă și necruțare de sine pentru ghinionul acestei proveniențe caricaturale. Oapartenență, s-ar zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
căra el pe dedesubt n-avea voie să atragă atenția. Când în sfârșit s-au declarat mulțumiți, ne-am dus la culcare. Tata mi-a șoptit: „Pe capitaliști îi putem jumuli, nu-i așa?” M-a privit cu un zâmbet poznaș. Eu i-am întors un zâmbet la fel, deși nu înțelegeam nimic. Doar asta își dorise tata mereu, să ajungem la capitaliști. Tata fura de trei săptămâni, seară de seară, iar noi trăiam din ce aducea el acasă. Ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
eșapament. După ce am ieșit din mașină, a deschis portbagajul și s-a apucat să-mi ducă geamantanul spre casă. Dar la jumătatea drumului s-a oprit. ― Auzi, frățioare? spuse el. Poți să ți-l cari și singur. Avea un zâmbet poznaș. Se vedea că-l distrează schimbarea de paradigmă. Aborda metamorfoza mea ca pe o problemă de logică, de genul celor de la sfârșitul revistelor lui de science fiction. ― Să nu exagerăm, i-am răspuns. Poți să-mi cari geamantanul de câte ori poftești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și Începuse să se miște pe ritmurile muzicii ca un agent CIA sub acoperire. Kitty se uitase la el, Întrebându-se ce-ar putea face ca să-i abată atenția de la torentul de pesimism care Îl cuprinsese, și ochii Îi străluciseră poznaș. Se apropiase de el și Îl sărutase, scurt, dar pasional. O făcuse exact ca o dădacă șmecheră care Îi Întinde o acadea copilului supărat, ca să-i distragă atenția. Și trucul funcționase. Sam se relaxase instantaneu. Dar nemulțumirea Îi revenise curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mine“. — A plecat la San Francisco pentru o Întâlnire cu niște curatori, explică Desert Rose. Dar am și eu voie să vizitez orașul, nu-i așa? Din pură Întâmplare, vom fi și noi acolo. Zâmbi din nou, ca un copil poznaș care scapă nepedepsit. Kitty se uită la fața radioasă și nevinovată a prietenei sale, Înghiți comentariul răutacios care-i venise pe limbă și merse o vreme fără să scoată un cuvânt. — Sincer, draga mea, nu pot să Înțeleg toată treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
-i dezvăluie partea ei jucăușă. Era momentul să strecoare o undă de sexualitate În apele liniștite ale relației lor profesionale. — Vom dormi toți trei Într-un pat? Îl tachină ea. — O, ar fi foarte distractiv! zise Charlie cu un zâmbet poznaș. — Depinde de ce Îți dorești. Chiar vrei? continuă Desert Rose să-l provoace. — Bineînțeles, de ce nu? bravă el. — Da, sigur, te prefaci că ar fi În regulă, dar mori de frică. Te-ai speriat ca un iepuraș, chicoti ea. Pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
toate scenele de sex aduc a pornografie! — Știu. Ori sunt prea dure, ori prea dulcege - e greu să găsești proporția corectă. — Dacă vrei părerea mea... treci repede la acțiune, bagă un joc de cuvinte și mergi mai departe, zise el poznaș. — Sam, hai să ne certăm ca-n vremurile bune. — Zi... — Ceva care te scoate din minți. Ultima oară mie mi-a adus noroc, am ajuns În L.A., m-am simțit de milioane. Dacă ne certăm serios, cine știe unde ajung În noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ilustrează absolut nimic. Propoziția „afară există nimicul“, luată izolat, nu este nici cu sens și nici lipsită de sens. La fel și atunci când auzi rostinduse „Cezar este un număr prim“. În primă instanță, ai putea spune că este o propoziție poznașă, mucalită. Sau poate tristă: un om ca toți oamenii, Cezar, ajunge la un moment dat să fie doar un număr, o simplă entitate abstractă întro mulți me indi ferentă de entități. Dacă ai vrea să spui mai multe despre o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de câteva minute, se învârte fără rost în jurul măsuței cu fotografia, riscând să răstoarne candelabrul cu lumânări aprinse. Dar, înțelegând mustrarea din ochii lui Papa, fetița aleargă să se vâre sub gheridon. De acolo scoate din când în când capul poznaș printre ciucurii mătăsoși ai fețișoarei de masă, așteptând ca Papa să îi facă Bau ! Și el abia apucă să se încrunte fioros, că ea a și dispărut în patru labe pe dedesubt, cu o iuțeală de vietate sălbatică, râzând ascuțit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-l considera son fiancé - Sandu Geblescu. Comentam amândoi evenimentul zilei, când zărim un automobil oprindu-se în poartă : o delicată mână înmănușată în alb imaculat făcându-ne semn prin portiera deschisă. Apoi o siluetă voinică, pășind incredibil de grațios, zulufii poznași sub borul pălăriei, bine cunoscutul zâmbet prietenos, ironic- Marie-Liliane ! în același moment se deschide cealaltă portieră și radioasă, fluturând jurnalul îndoit - Sophie ! Și iată-mă înconjurat de sexul frumos ce nu acceptă a fi servit decât cu cafea și prăjiturele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-și obrazul de tîmpla fetiței. În clipa de mare bucurie, cînd simte plăcerea cu care copilul se lasă în voia lui, își amintește că nu-i acasă, lîngă Cristina, și convertește totul într-un gest de alintare, continuat într-unul poznaș spre băiețelul băgat să vadă și el ce face musafirul. Nu pot să scriu; încă mă mai dor degetele din cauza gerului, arată el fetiței mîna dreaptă. Dar îți trimit eu cîte o carte din fiecare, cu autograf. Promit! Bucuroasă, fetița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
n-o privea chestia asta. — Probabil că a fost surprinsă să te audă vorbind de erotism! Din partea dumitale, era ceva nou! Dar de flamanda cu pricina nu mai vorbești? — „Există un erotism belgian?“. Recunoaște că era bine țintit. Era ceva poznaș. Ai fi putut să ții singur toate conferințele. Dar, bine că veni vorba, n-ai pus-o niciodată pe logodnica dumitale să-ți mîngîie penisul? Și nătăfleței ăleia nu i-a dat niciodată prin minte s-o facă? Patru ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cea mare, Alexandra. Pe deasupra, e curat copil, vă puteți juca cu el de-a baba-oarba. — Să se joace de-a baba oarba? Cum? — Ah, maman, te rog, nu te mai da în spectacol, o întrerupse cu ciudă Aglaia. Mijlocia, Adelaida, poznașă, nu se putu abține și izbucni în râs. — Cheamă-l, papa, maman ne dă voie, decise Aglaia. Generalul sună și porunci să fie introdus prințul. — Bine, dar să-i legați neapărat un șervețel la gât când o să se așeze la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
atunci, când vei veni, fiecare dintre noi va purta În mâini un trandafir albastru de câmp, pentru tine, Maline... Știi, uneori locul gol din ultima bancă Îmi atrage privirile, la fel ca atunci cand acolo stăteau doi ochi căprui, un zâmbet poznaș și un ciuf de culoarea castanelor. Și-mi Închipui că ești acolo, ascunzând În buzunarul hainei de licean, În dreptul inimii, un sărut trimis din prima bancă, În timpul orei de latină. Chiar, Îți mai amintești ziua aceea când am luat amândoi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mi vor aminti de bunul meu Malin. Era prietenul tuturor, se apropia cu ușurință de oricine, era capabil să Înțeleagă zbuciumul și sufletul răvășit al fiecăruia...Avea dreptul la un viitor strălucit și avea Încredere În acest viitor. Malin cel poznaș, veselul, modestul, zglobiul Malin nu mai este oare printre noi? Poate se ascunde undeva, poate călătoria lui cea mare și definitivă este doar o amăgire, un vis urât, un coșmar, de care putem scăpa... Parcă Îl văd din nou lângă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care o trăda. — De ce nu ieșim acum, Julia? Julia o privi. — Acum? La plimbare? Ți-ar plăcea? — Da, zise Helen. Brusc simți cum vinul lucrează În ea și izbucni În rîs. Și Julia rîse. Ochii ei negri străluceau Însuflețiți și poznași. Se puse rapid În mișcare, dîndu-și capul pe spate să bea vinul, apoi așeză paharul, care scoase un anumit sunet cînd fu pus la Întîmplare pe polița șemineului vopsită ca marmura. Se uită la foc, apoi se ghemui În fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vreme, dar în cele din urmă au ajuns. Au văzut mai întâi o piramidă. Au ciocănit și le-a deschis ușa un marțian, tot așa de bătrân ca și ei, numai că avea pielea albastră și o fețișoară mică și poznașă. Bună ziua, domnule marțian! au spus ei într-un glas. Am venit să stăm de vorbă. Bine ați venit! a răspuns el și i-a poftit în casă. După ce au luat loc, bătrânul de pe Pluto și-a început interviul: Ce faceți
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de lucruri despre prințese, despre cum pot deveni regine (măritându-se cu un prinț, desigur), despre tipurile diferite de palate, grădini și flori, rețete și vise. Aștept cu nerăbdare o carte despre prinți care să fie la fel de provocatoare pentru mințile poznașe și din care să aflu secretele masculinității nobiliar-ghidușe. FILM I se spunea „lașul Robert Ford“ Iulia BLAGA Asasinarea lui Jesse James de către lașul Robert Ford a constituit unul dintre cele mai „hot“ momente ale Festivalului de la Veneția, ediția de anul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
unei femei, Iovănuț încerca să țină seama nu numai de felul cum reverberau în el privirea limpede a respectivei, gropițele ei buclucașe din obrăjori, glezna lucitoare, fină, balansându-se într-un dolce far’ niente picior peste picior, eventualul mic neg poznaș de pe năsucul în vânt, ci și de ecourile întretăiate pe care le trezeau în el trecerea molatecă și rău prevestitoare a motanului negru al gazdei, strunga imposibil de ocolit cu privirea din dantura tatălui fetei, carpeta de pe perete cu BUCATE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
face tot una cu ochiul minții și având capacitatea de a imagina a lui Broanteș drept condiție necesară și deocamdată suficientă, să presupunem acum reciproca, adică fie privirea noastră privirea lui Broanteș. Ce vede el? Peste spatele spătarului vede năsucul poznaș al Cosettei, mai departe bărbia dublă odată cu trecerea anilor a lui Barzovie-Vodă, mai încolo zidul de lut nears al colibei susținut de o grindă orizontală groasă în interiorul căreia privirea dibuie un cariu mic și stahanovist, apoi privirea iese afară, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Cazimir nu l-am, niciodată. Deși-l știam - toți băieții Îl știau, iar când ne hotăram să ne ducem la scăldat În sus, pe firul pârâului, la iazurile călugărilor de la Curchi, o făceam mai degrabă pentru Cazimir decât pentru scaldă. Poznaș mai era și Cazimir! Ca și numele: nu era, nu erau de pe la noi, dar noi ne obișnuisem. Atât, că nu-l chiar văzusem cu ochii noștri Însă Îl știm; bine de tot. Cazimir e tuns chilug, se scaldă fără nimica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de lucruri. De exemplu, despre leii britanici. Care locuiesc la Londra și-s făcuți din piatră. „Unul e bun și cuminte. Stă întins cât e ziulica de lungă și numără vizitatorii care intră în muzeu. Celălalt leu e o fire poznașă. Odată, nici una, nici două, l-a lins în creștet pe un vizitator.“ Ceea ce n-a fost nici politicos din partea lui, nici plăcut pentru bietul domn (pentru că leii de piatră au limba aspră și gâdilicioasă). Un top de hârtie și-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
a Întors raza Într-o parte. Imaginea tremură, apoi apăru aceeași fetiță, de data aceasta, cu câțiva ani mai În vârstă. Avea cozi groase și mișcări ce trădau multă Încredere. Zâmbi cu toată fața - chiar și cu dinții; o privire poznașă - apoi se grăbi pe coridor, cu un morman de farfurii În mâini, presupun, spre ceva ce am presupus că sunt o mulțime de voci din spatele ușii. Mi-am imaginat sunetul saboților ei clămpănind pe podeaua din lemn, apoi ușa fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]