222 matches
-
Veronicăi Micle la Târgun Neamț când ea se va stinge din viață. Povestește Maica Fevronia, călugărița care a stat cu ea până în ceasul morții: „într-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
primare și 3 clase gimnaziale le absolvisem în Brăila; acum eram adus să fiu înscris în clasa a IV-a a unui liceu din București. Am tras la Hotel Concordia-veche1, de pe strada Germană, astăzi strada Smârdan. Era pe seară. Am prânzit la restaurantul hotelului, iar a doua zi dimineața am dejunat la birtul lui Hristodor 2, cel dintâi birt din București pentru bucătăria zisă orientală. Coana Uța, soția sa, femeie frumoasă și cu virtute intransigentă, bucătăreasă de mâna întâi, mâna dreaptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am cunoscut și micile birturi pentru studenți și cu abonament. Obiceiul era ca abonamentul să prevadă patru feluri de mâncare: 2 la 12 ore și 2 la orele 6 sau 7. Dimineața nu luam nimic pe stomacul gol. La birt prânzeam fără vin și fără desert, iar abonamentul varia între 30 și 40 lei lunar, după calitatea birtului. La ulicioara, la Sf. Nicolae 228, între str. Lipscani și strada Doamnei, era un birt încă și mai ieftin, se mânca cu 20
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trăiți, coane Nicule, sunt vândute. — Cum vândute?... Cui le-ai vândut? — Zău așa, crede mă, coane Nicule. Le duc alături la hotel, la un domn Negroponte din Galați. E de prisos să mai descriu explozia lui Crețeanu. Seara, vine să prânzească la Hugues. În galantar, ce să-i vadă ochii? Un miel. Pe vremea aceea un miel în luna lui ianuarie era lucru extraordinar, aproape nu se vedea. Cum îl văzu, Crețeanu urlă: — Să-mi puie o ciosvârtă la frigare numaidecât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Să fie de la rinichi. Chelnerul-șef se apropie politicos: Nu putem, coane Nicule, mielul nu este al nostru, l-a adus domnul Negro... — ...ponte! Iar Negroponte?! Toată viața o să mă persecute Negroponte ăsta?... În sfârșit, cu vai cu chiu, omul prânzi, destul de copios, apoi trimise chel nerul peste drum la Teatrul Național ca să-i ia biletul de operă. Nicu Crețeanu, fiindcă era foarte gras, lua întotdeauna no. 3 din rândul întâi, cap de bancă. Apoi avea învoială cu casierul ca să-i
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
național-țărăniștilor era o lipsă de scrupule. Noi care veneam în numele unei credințe așa de mari și de frumoase nu puteam proceda în modul de comportare al adversarilor, pe care trebuia să-i combatem. Am lăsat poporul să plece acasă ca să prânzească, rugând să vină după masă la școală. Când ne ducem la școală, acolo poarta și ușile încuiate. Învățătorul Sofonea, fost coleg de școală cu noi, luase cheile și plecase de acasă. Se înscrisese la național-țărăniști și deși ne promisese sala
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
câte altele. Vreți să vă spun o poezie de Radu Gyr? C.I.: Vă rog! D.V.: Vă voi recita Foamea, ca să înțelegeți de ce Nichifor Crainic plângea și bocea de foame: "Parcă de veacuri, parcă de mii de ani n-am mai prânzit și n-am mai stat la cină Parcă de veacuri, parcă de mii de ani am suge fier, am roade bolovani, și-am hăpăi moloz și rogojină. Ziua pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
foarte reală înzestrare epică, scriitorului nelipsindu-i decît capacitatea creației de eroi". În schimb, ochiul visător al poetului compune scene de interior cu valențe plastice demne de pensula unui Theodor Pallady: "Aceluiași Pallady, inepuizabil curios de figurile întîlnite în restaurantele unde prînzea și care a lăsat o imensă suită de portrete caustice astfel surprinse în creion, îi seamănă Bacovia și cînd schițează, cu intimitate dar și cu un incomparabil humor acid, scena întîlnirii cu un amic". În situare istorică, compunerile în proză
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
consumat plenar printr-o revelație ce i-a blagoslovit deopotrivă pe spectatori și actori. Publicul a înțeles foarte repede că nu-i vorba de pornografie, ci de pură poezie, iar interpreții au recepționat la rîndu-le mesajul sălii, de la primele aplauze prînzind aripi, brusc convinși de rostul și efectul muncii laborioase din repetiții. Odată coloana sonoră stabilită de totdeauna inspiratul și rafinatul Iosif Hertea, care nu se sfiește să orchestreze în forță coruri din opere și muzica de balet ori șansonete celebre
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
ai încerca să alergi într-o cușcă. Uluirea oamenilor. După darul acela neobișnuit, trebuie să fie vorba de un păcat greu. În cele din urmă, se află că e vorba de darul unui ucigaș închis. Frate-său, la dorința lui, prînzind morunul gigantic, l-a dus la biserică drept pomană. E o biserică lipoveneasca, de-a lor, colorată, ca o sală de bal cu multe lucruri țesute, împletite de mînă, vopsite în toate culorile, ca o sorcovă. Pe jos, perne frumos
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
purcel în vârstă de trei luni a fost supus unui proces criminal. Ca toți ceilalți porci, el nu avea nici suflet, nici rațiune, și fusese născut ca să fie mîncat. Doar că în loc să fie mâncat, a mâncat: a fost acuzat că prânzise un copil. Acuzația nu era fondată pe nici o probă. În lipsă de dovezi, purcelușul a deveni vinovat când procurorul, Jean Levoisier, lincențiat în Drept, primar al mânăstirii Saint Martin de Laon, a dezvăluit că devorarea avusese loc în Vinerea Mare. Atunci
4 OCTOMBRIE. ZIUA ANIMALELOR. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296018_a_297347]
-
săi locuitori au participat la evenimentele istorice ce au avut loc pe teritoriul țării noastre, putând aminti că în 5 martie 1821, Tudor Vladimirescu și Iancu Jianu, venind de la Benesti cu armata de panduri, au trecut prin Șutești și au prânzit la Drăgășani (vezi pr. D. Bălașa, în BOR, 1982, 3-4, p.376-379; Idem, "Tudor Valdimirescu și Iancu Jianu" în Studii vâlcene, V, 1982). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șutești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
iei. "Pronumele": io, nost, vost, noaste, voaste, ale tele, ăsta, ăla, ălălant, ălelante, ăilanți, nime, nimurui etc. "Numeralul": toatele, toticelea, totișoară, toticuță etc. "Verbul" cu diverse forme, ca: pociu, văz, puiu, spuiu, viu(pentru vin), găst, căst, oi mere, om prânzi etc. "Adverbul": batăr, nicăiri, nicăirea, înuntru, înluntru, înlontru etc. "Prepoziția": cătă, înt-o, dint-o, pint-o etc. "Interjectia": noa, iacătă-o, iacătă-l, văsta-i etc. Accidente fonice. Nota: Analiză în Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 Este cunoscut faptul
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
sunt persani sau indieni. Iată cum scapă un zgârcit de obligația de a-și trata oaspetele cum se cuvine: Când un marwazit îi sosește un oaspete care pare a pofti să șadă mai multă vreme, îl întreabă: - Nu cumva ai prânzit? - Când îi spune da: - Ei, dacă n-ai fi prânzit, ți-aș fi întins o masă pe cinste! Când spune nu: - Ei, dacă ai fi cu stomacul plin, ți-aș turna cinci cupe de vin! Așă că, orice ar zice
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
obligația de a-și trata oaspetele cum se cuvine: Când un marwazit îi sosește un oaspete care pare a pofti să șadă mai multă vreme, îl întreabă: - Nu cumva ai prânzit? - Când îi spune da: - Ei, dacă n-ai fi prânzit, ți-aș fi întins o masă pe cinste! Când spune nu: - Ei, dacă ai fi cu stomacul plin, ți-aș turna cinci cupe de vin! Așă că, orice ar zice, nu pică nimica. Această carte n-a beneficiat decât de
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
lase moștenire. Îndeobște, nu se separau familiile prin vânzare la stăpâni diferiți. Condițiile în care erau ținuți țiganii puteau fi mizerabile, totul depinzând de firea stăpânului. La stăpânii cruzi, pedepsele severe și bătaia erau frecvente, o zicală veche afirmând „"nu prânzi și nu cina la stăpânul rău, dacă nu vrei să mănânci ciorbă de muci și scuipați"”. În secolul al XIX-lea, generațiile de tineri instruiți în vestul Europei adoptă concepțiile progresiste occidentale. Se creează astfel un puternic val antisclavagist si
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
pe care îl conduce: studiul planetei nou-descoperite Gandini, problemele de comunicație cu Jupiter, revoluția de pe Marte, protestele Marii Britanii legate de anexarea lor la Statele Unite, starea de sănătate a președintelui, necesitățile de reclamă sau angajarea de noi inventatori. În continuare, Francis prânzește împreună cu soția lui - fiecare aflându-se în altă locație -, apoi participă împreună cu doctorul Sam la deshumarea unui om aflat în stare de animație suspendată, doar pentru a constata că acesta a fost criogenat prea multă vreme și a decedat. După ce
În secolul XXIX. O zi din viața unui ziarist american în anul 2889 () [Corola-website/Science/326618_a_327947]
-
Povestirea a apărut în numărul din septembrie 1941 al revistei "Astonishing Stories". Inițial, ea se dorea a fi prima dintr-o serie, dar Asimov nu a reușit să mai găsească idei pentru a o continua. În anul 2144, patru prieteni prânzesc împreună o dată pe lună, cu ocazia acestei întâlniri fiecare dintre ei relatând câte o povestire care trebuie să fie o minciună complexă și fantastică, dar să pară adevărată. La a șaptesprezecea întâlnire, un oaspete - Gilbert Hayes - cere permisiunea să relateze
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
Murgiuleț să-și plătească datoria față de Tănase Scatiu. În ziua întoarcerii Sașei de la Paris, reprezentanții tribunalului Călărași descind pe moșia Balta pentru a judeca pricina fostului arendaș cu obștea satului; țăranii se revoltă în fața judecătorilor sosiți să împartă dreptatea, după ce prânziseră anterior în casa lui Scatiu, iar confruntarea capătă aspecte violente, fiind dezamorsată de intervenția pașnică a lui Matei Damian. Tănase solicită sprijinul autorităților, iar țăranii sunt schingiuiți în mod abuziv. Boierul Dinu Murguleț anunță public căsătoria lui Matei cu Sașa
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]