264 matches
-
de prezentare, „Harap-Alb” și „Petre Ispirescu - Basmele românilor”. Ne erau atât de dragi, încât le-am ținut în mânuțe tot drumul până acasă, ce-i drept consumându-se și-un mic incident între noi copii, deoarece fiecare voia cartea cu Prâslea. Tata rezolva de fiecare dată orice stare ușor conflictuală între noi cu mare eleganță, numai că eu, fire clocotitoare și suficient de insistentă, reușeam să picur îndoiala în mintea aceea așezată, parcă ordonată analitic a fratelui meu. Râdea și tata
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
aceea așezată, parcă ordonată analitic a fratelui meu. Râdea și tata, se amuza și-i relata mamei cu lux de amânunte „deliciile noastre verbale”, mai ales că avea un deosebit simț al umorului: - Bine, s-a făcut grăsunelu’, duci tu „Prâslea cel voinic și merele de aur”, da fii atent, să nu scapi vreun măr pe jos până acasă. Doamne, era atât de cuminte, relaxat și docil, încât prelua orice informație a mea și-o asimila la modul cel mai conștiincios
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
aur”, da fii atent, să nu scapi vreun măr pe jos până acasă. Doamne, era atât de cuminte, relaxat și docil, încât prelua orice informație a mea și-o asimila la modul cel mai conștiincios posibil. - Mariana, câte mere are Prâslea ? - Stai după mine și dacă pleacă vreun măr să-mi spui, să le adunăm, să le punem la loc. Ajunși acasă, naivitatea infantilă a fratelui meu alimentată de micile mele stratageme de conservare a spațiului individual de joacă și-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Zalău, Lekton, 1997, 149 p. [38] BORCHIN, MIRELA, Exerciții de sintaxă. Timișoara, [EUVT], 1997, 100 p. (UVT. FLFI. CLR). [39] BRÂNZEI, GHEORGHE, Evaluarea și autoevaluarea la limba și literatura română, Asachi, 7, nr.95, 1997, 8-10. [40] BUDĂU, EUGEN, Basmul: Prâslea cel voinic și merele de aur. în: ConvDid, 8, nr. 26, 1997, p. 59-64. [41] BUDĂU, EUGEN, Figurile de stil s i l e p s a și z e u g m a ca forme speciale de acord sintactic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nominativ singular nearticulat și într-o relativă corespondență cu diferențierea după gen. Declinarea I: substantive feminine terminate în -ă (casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o (radio
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fotbal, tenis etc.; • substantive comune sau proprii, denumind „obiecte” unice: lună, soare, ecuator, Jupiter, Neptun, Mihai, Dana, Florența, Roma, Paris etc.; • substantive comune adresative: bade, taică, nene; • substantive calificative, comune sau proprii, precum setilă, flămânzilă, gerilă, michiduță, ochilă, păcală, tândală, prâslea etc.16 Substantivele defective de singular formează subclasa substantivelor pluralia tantum, în care se cuprind: • substantive colective: câlți, icre, moaște etc.; • substantive comune denumind obiecte alcătuite din două elemente egale și simetrice: ochelari, pantaloni, șlapi etc. • substantive proprii, toponimice: Alpi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cei trei mușchetari, cu excepția că aici lipsește cadrul fantasy. Prin urmare, sword-sorcery prezintă conflicte tăioase între eroi neînfricați și vrăjitori, magi, spirite și alte creaturi ale întunericului. Imediat, gândul ne poartă la vechile basme românești, ca Povestea lui Harap-Alb sau Prâslea. Caracterul violent este însă mult mai pronunțat în fantasy decât aici, eroii sunt mai puternici și mai curajoși, imagine promovată de americani, începând chiar cu Howard. 4. Fantasticul și jocul „Comunic, deci exist!” metaforă a lumii moderne, principiu de acțiune
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pune la Încercare pe fiii mai mari. Pentru aceasta le iese În cale, atunci când pleacă, pe nepregătite, Îmbrăcat Într-o piele de urs și Îi sperie. Aceștia se Întorc de unde au plecat, renunțând la dorința de a mai ajunge Împărați. Prâslea, cel mai mic dintre frați, trăiește o adevărată dramă la cele Întâmplate, de aceea se retrage În grădină, și o noapte Întreagă a meditat pe seama a ceea ce ar dori să facă el. Povestitorul introduce fantasticul și așa are loc Întâlnirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Aceasta Îi călăuzește pașii, sfătuindu-l cum să facă. El se angajează să plece la Verde Împărat, dacă i se pune la dispoziție calul din tinerețele Craiului și hainele cu care a fost Îmbrăcat la nunta lui. Calul căutat de Prâslea trebuia să mănânce jăratic, dar dintre toți caiii din herghelie, era dispus la un asemenea tratament doar o gloabă. Până la urmă alege gloaba, dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căutat de Prâslea trebuia să mănânce jăratic, dar dintre toți caiii din herghelie, era dispus la un asemenea tratament doar o gloabă. Până la urmă alege gloaba, dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-a lovit cu frâul În cap, zburând cu el până la nori, dovedindu-i ce poate. Astfel pregătit, Prâslea a plecat și el spre Împărăția lui Verde Împărat, după ce Își alesese, la sfatul Sfintei Duminici calul, armele și hainele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o gloabă. Până la urmă alege gloaba, dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-a lovit cu frâul În cap, zburând cu el până la nori, dovedindu-i ce poate. Astfel pregătit, Prâslea a plecat și el spre Împărăția lui Verde Împărat, după ce Își alesese, la sfatul Sfintei Duminici calul, armele și hainele de mire ale tatălui, nu Înainte de a primi și sfaturile Craiului. Încercat și el de Craiul Îmbrăcat În piele de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
primi și sfaturile Craiului. Încercat și el de Craiul Îmbrăcat În piele de urs, se dovedește mai viteaz decât frații lui. Dezbrăcat de pielea ursului, tatăl Îi dă o povață, constituită În motivul central al basmului, așa zisul sfat părintesc. Prâslea a fost sfătuit de Crai să se ferească În drumul său de omul roșu și mai ales de cel spân „că sunt oameni șugubeți.” Desfășurarea acțiunii Fiul Craiului este păcălit, În cele din urmă, prin vicleșug, de către un Spân și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și erudiția paremiologică. Toate aceste particularități pun În evidență talentul prozatorului ilustrat cu prisosință În „Amintiri din copilărie”. Povestea poate fi socotită un bildungsroman pentru că naratorul urmărește de-a lungul narațiunii devenirea unui personaj, În cazul de față, a lui Prâslea, fiul cel mai mic al Craiului, fratele lui Verde Împărat. Personajele. Personajul principal Harap-Alb, Făt-Frumos din basmele populare, este viteaz, răbdător, generos, curajos, luptă convins În lupta Împotriva răului. Este Înzestrat cu arta de a-și face prieteni. Este mereu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întreprinsă de Harap-Alb ; ea devine un act inițiatic În vederea formării eroului pentru viață. Încă de la Început, fiul cel mic al Craiului Își dovedește calitățile deosebite, fiind afectat de dojana tatălui mâhnit de nereușita fiilor mai mari. Prin milă și bunătate, Prâslea câștigă sprijinul Sfântei-Duminici. Ea Îl va ajuta să-și găsească un cal năzdrăvan. Dovedindu-și voinicia, tânărul primește binecuvântarea și sfatul tatălui, rezultatul unei Îndelungate experiențe de viața. Conflictul pornește de la nerespectarea sfatului părintesc, rostit de Crai la plecare În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ea Îl va ajuta să-și găsească un cal năzdrăvan. Dovedindu-și voinicia, tânărul primește binecuvântarea și sfatul tatălui, rezultatul unei Îndelungate experiențe de viața. Conflictul pornește de la nerespectarea sfatului părintesc, rostit de Crai la plecare În călătorie a lui Prâslea. Eroul a fost nevoit sa refaca experienta tatalui, să ia calul care l-a purtat În tinerețe, prin aceleași locuri. Intâlnirea cu Spânul reia veșnicul conflict dintre cele două făpturi, purtătoare ale binelui și răului. Spânul, omul dracului, ajuns nepotul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuvinte noi, pe teritoriul limbii române, prin alăturarea (cu sau fără cratimă), contopirea sau abrevierea 64 unor lexeme deja existente în limbă. Se disting, astfel, următoarele tipuri 65 de compunere: * compunerea prin alăturare fără cratimă: Ionel Popescu, Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic, de pe, ca să, o sută trei, cei ce, Luminăția Voastră, câte trei, de trei ori etc.; * compunerea prin alăturare cu cratimă: Făt-Frumos, dulce-acrișor, instructiv-educativ, ici-colo, tic-tac, haida-de, Măria-Ta, după-amiază, trei-frați-pătați, bună-credință, bun-gust, bun-simț, rea-voință, rămas-bun, an-lumină etc.; * compunerea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
așa-zis, Ioan Slavici, interjudețean, răzgândi, DN; * cinci sute, nici unul, nepromovat, orișicum, comunicare, spune verde, nesigur, papă-lapte, concetățean, coșar; * patruzeci, despădurit, fiecare, de prin, doctorat, vice-prim-ministru, doarme buștean, copăcel, pieptiș, inuman; * treisprezece, careva, dezamăgit, Cluj-Napoca, chirurgie, al patrulea, tace chitic, Prâslea cel Voinic, încetinel, de pe la; * cărticică, PC, cineva, hard-disk, medicinist, inspector-adjunct, se ține scai, antecameră, atotștiutor, de pe lângă; * înaripat, SRL, niciodată, revenire, matematician, vice-președinte, a cârmi, a binevoi, milanez, înăltuț; * mărișor, descrețit, oricine, brădet, ex-președinte, ineluș, conform planului, a binecuvânta, SC, Ion
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de mai jos: (a) "Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ori și am văzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grădinii, dar n-am putut gusta niciodată din ele." (Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Peste dealuri zgribulite, / Peste țarini zdrențuite, / A venit așa, deodată, / Toamna cea întunecată. // Lungă, slabă și zăludă, / Botezând natura udă / C-un mănunchi de ciumăfăi, / Când se scutură de ciudă. [...] Cri-cri-cri, / Toamnă gri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu rugăciune către tată-său, și-i zise: Tată, atâția ani l-ai ținut, ai suferit atâtea necazuri după urma acestui pom, mai lasă-l, rogu-te, și anul acesta, să-mi încerc și eu norocul. Fugi d-aci
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
atâți oameni voinici și deprinși cu nevoile n-au putut face nimic, și tocmai tu, un mucos ca tine, o să izbutească? N-auzi tu ce prăpăstii spun frații tăi? Aici trebuie să fie ceva vrăji. Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoți, ci zic că o încercare de voi face și eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și mai lăsă pomul netăiat încă un an." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ceva vrăji. Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoți, ci zic că o încercare de voi face și eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și mai lăsă pomul netăiat încă un an." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Uitasem însă că soarele nu e alcătuit de Cel Atotputernic numai ca să-și facă zilnica sa călătorie de la răsărit spre apus, ci că i s-a mai dat și menirea de a însemna
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
istoria cu merele, cum a rănit pe hoț și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) "Eu aș socoti, domnule, zise călugărul oprindu-se în drum, să tăiem de-a dreptul devale, că schitu-i cam departe și mă tem c-om înnopta în pădure. Să tăiem, părințele, pe unde
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care se concretizează: (a) "Stăpâne, te văz trist că nu poți să faci furca ce ți-a poruncit împăratul, iată, mai sunt trei zile până să se împlinească sorocul ce ți-a dat; lasă-mă pe mine să o fac." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Ii, Rodico, te-ai făcut mare! Poți să mergi cu picioarele tale. Haidem afară, în casă nu e cer albastru și nu au unde se juca norii, nu au unde zbura fluturii și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc însumi, și mă prinz că voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuiește. Dragul meu, zise tată-său, atâția oameni voinici au păzit și n-au făcut nici o ispravă." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Și zicând aceste, se pleacă după obicei, își ia purcelul, iese și pornește spre casă, urmat de câțiva ostași, în paza cărora l-a dat împăratul până a doua zi; ca să vadă ce
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pustietate, de acolo mai merse oleacă până ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]