299 matches
-
dar nu a reușit nimic așa că dimineața a fost găsit dormind pe pământul rece cu genunchii aduși spre piept, respirând ușor ca într-un somn fără vise. În ziua ceea, băiatul care niciodată nu se dădea în lături de la muncă, prăși la porumb alături de tatăl și de mama sa. Niciunul dintre ei nu-i adresă nici un cuvânt până după ce mâncară de prânz din mâncarea dusă de ei de dimineață. Atunci tatăl, după ce bău îndelung din cofa de lemn care fusese toată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să înfulece dintr- odată toată mămăliga ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme, spărgea lemne, aducea apă, mătura prin curte ajuta la cosit și la prășit în țarină... Cu asta își agonisea blidul zilnic de mâncare și invariabil băutura. Bea vinul ca pe apă. Avea dinainte ca un fel de listă cu sătenii care au nevoie de ajutor în gospodărie și spre seară trecea pe la ei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de existență; multe; muncă fizică; muncă grea; munci /bani; muncitori; necesar; neîntrerupt; neplătit; nimic; noapte; obligator; obligație; obositor; obține; ocupat; om; oportunitate; ora; părinți; perfect; a persevera; personal; nu pierde timpul; a nu pierde timpul; cu plăcere; din plin; plină; prăși; preface; preferat; a primi bani; a produce; productiv; profesia; profesie; profesor; progresa; prost; pulover; răsplată; realizare; rece; saltă; sapă un șanț; sarcini; sănătate; săptămînal; scaun; scop; servitoare; silință; sincer; sîrguincios; slujbă; spor; spori; sport; stărui; cu stăruință; sticlă; strădui; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adică plantele care cresc în locuri unde nu au fost semănate. Plantulă: Sămânță care a germinat și ale cărei cotiledoane au ieșit. Plivi: A tăia buruienile până la rădăcină cu ajutorul unei plivitori sau a unei săpălige (vezi „Unelte de bază”Ă. Prăși: A afâna și a aera stratul superficial al pământului (crustaă cu ajutorul unei sape pentru a reduce evaporarea apei din sol și pentru a favoriza în același timp penetrarea apei (vezi „Unelte de bază”Ă. Puiet: Tânără plantă destinată a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
franțuzoaică (și nu se întrevede vreun motiv s-o repar în viitorul apropiat). Mi se strângea inima obligând-o să meargă pe străzile pline de gropi ale Bucureștiului, gândindu-mă că trebuie să se simtă ca o prințesă trimisă la prășit porumbul. Cavalerismul meu înnăscut mă făcea să mă simt vinovat. Camioane cu roți imense au stropit-o de multe ori cu noroi, mâini de ștergători de parbrize au lovit-o nervos, în semn de protest pentru că le refuzam serviciile, apa
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
plângând. Am sărutat-o. - Ce-i cu tine, Mașa. S-a desprins. A făcut câțiva pași prin sală. S-a dus până la ușa sălii de așteptare. A deschis-o. Apoi a venit spre mine. - Hai, că pierd autobuzul. M-ai prășit ca-n Cișmigiu. Am tras-o lângă mine, pe bancă. N-a vrut să se așeze. - De-asta am fugit. De Crăciun vor să mă dea unuia. Și io nu vreau. Zic că tot n-am nici un rost. Că umblu
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
arată a fi singura lui preocupare constantă: „muiam ciucălău-n motorină s-aprindem focul/ aduceam de toate cu remorca/ grâul ne încolțea în urechi/ mâncam hultoane grase până vomam și sufletul din noi/ ne pârlea un soare ca de pe stemă la prășit/ tălpile crăpate ne erau pline de țărnă/ bârfeam la disfăcat de păpușoi și râdeam/ cu râsul acela pe care nu-l mai puteam râde/ când bunicu purta basca cu țumburuc/ coșeriul era plin/ cerul era senin/ iar busola arăta întotdeauna
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
ieșim, nepregătiți în vipia de afară, nu se lasă domnul cel pesimist. Nu ați văzut la televizor, cîți au ajuns la spital din cauza căldurii? Ascult zîmbind și-mi amintesc de Mărin al lui Coadă, care a murit pe cîmp, la prășit, într-o vară fierbinte din copilăria mea. S-au speriat rudele, s-au mirat oamenii ce soartă a avut bietul om, să moară cu sapa în mînă, dar nimeni n-a văzut în căldura verii, o primejdie. Cu gîndul la
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
mușețelul, romanița, nalba, troscotul, două specii de urzici și laurul (datura) se întâlnesc de obicei pe maidane și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și poveste. A făcut multe în viață: ceasornicărie, tâmplărie, agricultură, comerț și a navigat peste mări, a cunoscut multe ținuturi străine. Bătrânul a declarat pentru că de 15 ani, de când i-a murit soția, se gospodărește singur - face mâncare, chiar mai prășește în mica gradină din fața casei. A fost un om muncitor toată viața, care a avut grijă să nu se risipească nimic, iar ceea ce considera că prisosește, dădea nevoiașilor. El spune că a muncit în fiecare zi și s-a rugat
Cel mai vârstnic locuitor al judeţului Bacău a împlinit 105 ani () [Corola-journal/Journalistic/70697_a_72022]
-
milă de la amândoi. Câte rele făceau frații mei, le spărgeau în capul meu. Eram oaia cea neagră. Toți mă băteau, nimeni nu îmi lua apărarea. Vai de copilăria mea. Apoi vara, tata ne lua și pe noi la câmp la prășit. De mici ne învăța cu munca, pe la 11 ani mergeam cu ziua la alții socotiți buni de muncă, ba prășeam mai mult ca alții maturi și de aceea veneau mulți și îl rugau pe tata să ne lase la ei
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
nimeni nu îmi lua apărarea. Vai de copilăria mea. Apoi vara, tata ne lua și pe noi la câmp la prășit. De mici ne învăța cu munca, pe la 11 ani mergeam cu ziua la alții socotiți buni de muncă, ba prășeam mai mult ca alții maturi și de aceea veneau mulți și îl rugau pe tata să ne lase la ei la prășit că de rușine trăgeau și ceilalți mai cu spor la sapă că îi întreceau copiii. Iar eu mă
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
mici ne învăța cu munca, pe la 11 ani mergeam cu ziua la alții socotiți buni de muncă, ba prășeam mai mult ca alții maturi și de aceea veneau mulți și îl rugau pe tata să ne lase la ei la prășit că de rușine trăgeau și ceilalți mai cu spor la sapă că îi întreceau copiii. Iar eu mă duceam pentru că mâncam o felie de pâine. Și așa eram antrenată la prășit. La noi mergeam toți la câmp și repede terminam
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
rugau pe tata să ne lase la ei la prășit că de rușine trăgeau și ceilalți mai cu spor la sapă că îi întreceau copiii. Iar eu mă duceam pentru că mâncam o felie de pâine. Și așa eram antrenată la prășit. La noi mergeam toți la câmp și repede terminam câmpul nostru. Tata la prășit cânta frumos, cântece frumoase și duioase. Ele se numeau: Iisus veșnic călător, Stânca Vieții E Golgota, Pasăre Măiastră, Cruce SF Părăsită, Pe Drum Cu Spini Încununat
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
Tata la prășit cânta frumos, cântece frumoase și duioase. Ele se numeau: Iisus veșnic călător, Stânca Vieții E Golgota, Pasăre Măiastră, Cruce SF Părăsită, Pe Drum Cu Spini Încununat și altele. El cânta și lăcrima... Privea Cerul, ofta și iar prășea, cântând cu mare durere în suflet, numai Dumnezeu știe. Apoi cântam toți împreună cu el, cu tata. Și Dumnezeu parcă le sporea toate. Eu așa îmi amintesc pe tata la prășit, era om simplu dar credință puternică. Duminica mergea la Biserică
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
altele. El cânta și lăcrima... Privea Cerul, ofta și iar prășea, cântând cu mare durere în suflet, numai Dumnezeu știe. Apoi cântam toți împreună cu el, cu tata. Și Dumnezeu parcă le sporea toate. Eu așa îmi amintesc pe tata la prășit, era om simplu dar credință puternică. Duminica mergea la Biserică, asculta slujba, ne mai lua și pe noi la Biserică. Se țineau posturile, ne spovedeam și ne împărtășeam toți în postul Sf Paști. Seara și dimineața ne închinam toți pe
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
trata ca discuții serioase. Era perioada în care comuniștii i-au desființat bunicului afacerea, trecându-l înapoi la coarnele plugului. Costică i-a devenit ajutor la muncile câmpului, unde era de folos, în principal datorită fizicului lui, la săpat, la prășit și ca paznic la vie si pepenii verzi. Bunicul construia pentru el, în perioada caldă, la câmp, din lemn, ierburi și coceni de porumb, un foișor și o covercă pentru a-l feri de soare sau ploaie. Acestea erau și
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
să fi fost eu bărbat să vezi ce mi-o luam la scărmănat... lână și la adunat poloage. Mamă, mamă. Gurile rele nu mai conteneau. Însă asprimea vocilor obosite de vorbă, de praful pământului ridicat în miez de vară la prășit, înghețat de iernile geroase și încălzite cu rachiu fiert, pălea atunci Mariana zicea “una de pe la noi”. Frunză verde foi ca mura ‘Poi nu mă da, mamă, cu sâla, După flăcău din alt sat Cî bădița meu mi-i drag. Că
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
auzise grohăituri și guițări și zărise câteva scroafe scurmând cu râtul pe lângă garduri, dori un purcel. Gazda zâmbi, cu oscilări din cap. Nu aveau oamenii porci mulți, fiindcă nu găseau ce să le dea de mâncare. Cartofii sunt greu de prășit pe rostogolitura dealului. La oraș se cresc porcii bine, unde sunt birturi și rămășițe de la bucătărie! Afară de aceea, și purceii erau sau arvuniți dinainte, sau de-a dreptul destinați ca acoperire a unor datorii. Astfel, gazda creștea cu chiu, cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rea, dar ținta ei a fost bună. Producțiunea agricolă e legată de anume condiții de timp. Un obiect industrial se poate produce și vara și iarna, și noaptea și ziua, oricând și oriunde. Cine însă nu ară la vreme, nu prășește la vreme, nu seceră la vreme, acela nu recoltează nimic și degeaba și-a băgat capitalul în producțiune. Spiritul legii tocmelilor a fost a asigura termenele deosebite ale muncilor agricole, a căror neținere ar fi echivalentă cu ruina sigură a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ursul. Pe fondul unui cântec din fluier sau clarinet, alături de urs, joacă și „urâții” sau mascații (moșnegi, babe), iar versurile sunt pline de haz. „... joacă, joacă măi Martine, Că-ți dau turte cu măsline Joacă, joacă tropotit Ca Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști și în jurul caprei, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
A urmat apoi o perioadă de repaus a solului, de circa trei luni de zile, pentru a permite reașezarea acestuia cît mai natural. În acest timp fâșia de sol din canal a fost întreținută ca ogor negru, prin lucrări de prășit, iar umiditatea solului a fost menținută astfel încît acesta sa fie în permanență reavăn. Tuburile capilare au fost plasate pe un panou de control prevăzut cu riglă gradată, astfel încît să poată fi citit nivelul lichidului atunci cînd roata staționează
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
redusă. Pe miriștea de porumb pentru boabe, după trecerea tăvălugului neted, viteza reală de lucru este mai mică decât cea de pe miriștea de grâu de toamnă, în aceleași condiții experimentale, datorită unei tasări inițiale a solului mai pronunțate(lucrări de prășit în timpul vegetației). O analiză generală privind viteza reală de lucru a agregatului U-650 + PP-3-30, ne conduce la următoarele constatări: - viteza reală de lucru a agregatului, pe ambele tipuri de miriște, este mai mică decât viteza teoretică; - cea mai scăzută viteză
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
reală de lucru a agregatului, pe ambele tipuri de miriște, este mai mică decât viteza teoretică; - cea mai scăzută viteză reală de lucru o întâlnim pe miriștea de porumb pentru boabe, datorită unei tasări mai accentuate, prin trecerea agregatului pentru prășit, ceea ce nu se întâmplă în cazul culturii de grâu; - în cazul trecerii secției tăvălugului neted 3TN-1,4, prin care s-a urmărit tasarea solului, viteza reală de lucru scade odată cu mărirea numărului de treceri (de la 1 la 3), pe ambele
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
o gâgâlice de câțiva anișori a fost adusă să stea cu noi. Mama o trimitea pe la amiază să-l cheme pe bunicul din grădină la masă. Mogâldeața venea abia mergând pe cărarea din mijlocul grădinii și striga la tata, care prășea niște varză: - Teateaie, ai a maci! (Tatae, hai la masă!) Tata se făcea c-o caută printre bălăriile de bostani: - Măi să fie, parcă am auzit un țârâit de greieraș, spunea el și punea mâna streașină la frunte, prefăcându-se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]