298 matches
-
200.000, ceea ce explică cultura bumbacului. Parlamentul e reprezentat prin 34 senatori și 150 deputați, iar la Washington trimit 2 senatori și 16 deputați. Înaintând spre sud sporește căldura și cultura bumbacului. Pentru prima dată zăresc un grup de negri prășind manual un petec de bumbac. Mă opresc și vreau să-i fotografiez. Revoltați îmi fac semn să plec. Sunt foarte susceptibili și această susceptibilitate a lor voi avea ocazia s-o constat și în altă parte. Trecem prin Cape Girardeau
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
dormim. A doua zi mergem în mica localitate Leland, unde e o stațiune experimentală pentru cultura bumbacului. În afară de încercarea diferitelor culturi de bumbac, stațiunea se ocupă cu mecanizarea culturii și în special a recoltării mecanice a capsulelor de bumbac. Se prășește cu tractorul, cu o prășitoare fixată înaintea tractorului. Se experimentează noua mașină de recoltat. Pentru prima oară se experimentează așa ceva. Reușita aceste experiențe ar însemna o nouă revoluție în cultura bumbacului, după aceea a egrenării bumbacului pentru scoaterea semințelor din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a trebuit să-i dea drumul. Iată un îndemn la moderație, la reducerea vitezei. Seara poposim la Arkansas City. Trecem a doua zi prin Florence și Marion. Ne oprim la capătul unui lan de porumb pe care un fermier îl prășește cu doi cai. E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg în pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Gheorghe, Vârșag Ion. Locul fostei secții de mecanizare de la Vatra a rămas gol. Aici erau cele mai multe tractoare și combine. Ce vânt a bătut pe aici? Mai există o serie de țărani care își lucrează pământul cu caii. Ară, seamănă și prășesc cu caii. Căruțele care altă dată erau la modă au ieșit din uz, au apărut faitoanele cu care se cară paie, fân și celelalte produse furajere. E o perioadă de așteptare. Ca om, din mijlocul țăranilor, rămân la părerea ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să accepte nici greșala surori ei și nici căsătoria cu mine,un necultivat de la țară, care dacă mă scotea din armată, ce putea face surioara ei, că la țară nu putea merge, nu știa nici să mulgă vaca, nici să prășească și nu știa nici să gătească de mâncare, sarmale,musaca,nici borș să facă, precum nu știa nici dânsa de și era măritată de vreo 10 ani. A fost însă redusă repede la tăcere de surioara ei căreia-i purta
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
norii. Mirosea a fructe, a soare și a iarbă. Citeam Bacovia și Somerset Maugham. În cei 22 de ani de când muncesc am avut ocazia doar de vreo patru ori să mă odihnesc câteva zile. În concedii văruiam sau spălam covoare, prășeam în grădină sau puneam zarzava turi. Nu-mi pare rău, sunt o persoană care suferă dacă nu este utilă, atât c-am obosit. De când n-ai mai privit norii? Scrisoarea 146 Am descoperit de curând că Nino nu putea nutri
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Acum câteva luni am fost fericită alături de o familie de români. O zi memorabilă. Într-o după-amiază oarecare m-am trezit mâncând șuncă afumată din Ardeal, castraveți murați și gogoșari cu aroma soarelui din grădină. Gusturi uitate și glume despre prășit... El, zidar cu palmele grele și unghiile mâncate de ciment, povestea hâtru cum face collazione dimineața. În țară, în tinerețe, ieșea desculț pe drum. Mai ia o felie de șuncă! Și pâinea vezi că-i din țară! Scrisoare Rămâne în
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
jos ...peste două dealuri ... m-am apropiat de Stâncășeni. Cu câtă nerăbdare o făceam altă dată ... și ce inimă grea aveam acum ... Coborând printr-o vie de a noastră ... pe o cărare ce ducea spre casă ... minunea minunilor ... tatăl meu prășea la vie ... Este ușor de înțeles ce a urmat ... A doua deplasare a fost de o lună (octombrie 1956) în Ungaria, ca delegat al Universității din Iași în schimb de experiență cu Universitatea din Debrețin pe linie de învățământ și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ai făcut așa de rău, Că nu ma ce-ți face eu; Da' eu tot nu m-oi lăsa, Cu bâta te-oi mângâia! Joacă, joacă, măi Gavrile, Că-ți dau pâine și măsline; Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ai făcut așa de rău, Că nu ma ce-ți face eu; Da' eu tot nu m-oi lăsa, Cu bâta te-oi mângâia! Joacă, joacă, măi Gavrile, Că-ți dau pâine și măsline; Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
O fotografie din 1932 Înfățișează o femeie Încărcată cu desagi și oale, care duce mâncarea de prânz la câmp. Desculță. Am făcut și eu acest lucru, ceva mai târziu, duceam Împreună cu fratele meu coșul cu mâncare și oale celor care prășeau porumbul „cu ziua” sau la stână, când ne venea rândul. Un capitol al cărții este afectat credințelor și practicilor religioase agricole: la semănat și secerat, la recoltat. Componente de origine creștină și precreștină, obiceiuri locale (cununa de spice, caloianul), procesiuni
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de cheltuit cu avocații mai ales, timp pierdut pe sala trib unalului și la ușa grefierilor, trebuiau multe. Tata nu avea asemenea deprinderi și nici răbdarea trebuitoare, el era omul faptelor, ca în agricultură, ari, semeni, creșt e porumbul, îl prășești, odată sau de două trei ori, și gata recoltarea. Aici treburile i se păreau peste măsură de complicate, anevoioase, încurcate. Pe de altă parte, anii 1929-1933 se arătau a fi ani de criză economică, banii se depreciau repede iar cheltuielile
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mea, chiar dacă mă și plîng. Ce mult mi-a plăcut o vorbă a lui Paler, cîndva! Zicea că n-a iubit niciodată furnicile, pentru că ele nu rămîn singure, nu știu ce e singurătatea trăind în mușuroi. S-a înnorat. Bate vînt. Mama prășește pe ogor. Eu am plivit căpșunii. Și ascult "Beatles". Am mai scris cîte ceva! Ne vedem la Tg. Neamț! Toate cele bune pentru tine, Luiza și Iolanda! Al tău, Aurel Borca, 23 iunie '85 Dragul meu, Am să revin peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
bunicului, posturile religioase de peste an, recomandate de biserica ortodoxă în calendare, erau respectate și ținute fără dificultate. Ba am putea spune dimpotrivă; și ați înțeles de ce. În ciuda faptului că erau foarte muncitori: fetele torceau, țeseau, împleteau, mergeau cu ziua la prășit; frații tatălui meu lucrau la pădure, la cosit, al îmblătit, adică la "treieratul" grâului. Se folosea o anumită sculă sau unealtă rurală numită "îmblăciu", cu ajutorul căreia, prin lovituri repetate, aplicate în zona spicelor, se obțineau boabele. Totuși, o ducea greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
așezate direct pe pământul din cămăruță, doarme o mamă alături de copiii ei. E obosită mama. Foarte obosită. Muncește toată ziua la "paori" dică la oamenii gospodari ai satului, la cei bogați. Spală rufele, calcă, apretează, plivește răsadnița, plantează și udă, prășește, mătură curtea, cară gunoiul cu roaba la platformă. Nu stă o clipă. S-a dus vestea că este văduvă cu șase copii mici, că este cinstită, că nu fură și că muncește cu multă tragere de inimă, ca urmare, "paorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
i-ar Întrece cu multă ușurință. Am trăit și am făcut practică agricolă În cooperativa comunei Gherengic (apoi Pecineaga), la 12 km de Mangalia. În toată comuna În 1915/16 nu era absolut nici o mașină. Se semăna cu mâna, se prășea cu sapa, se transporta și se treiera cu vitele. Primarul comunei Ion Gh. Motoc, primul țăran socialist pe care l-am cunoscut, bun prieten cu Dr. Racovski, care avea moșie În acea comună, poseda 100 ha, pe care le cultiva
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e luată În cultură după câțiva ani oferă un teren odihnit. Numai jumătate din fermele de aici sunt mecanizate. Restul lucrează cu caii. Prașila se face cu prășitoare necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor prășitoarei. Semănatul se face cu o mașină specială, condusă de-a lungul unei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de-a lungul unei sârme Întinse de la un cap la altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, În afară de câțiva negri 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 64 În Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, În afară de câțiva negri 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 64 În Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită Între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
General purpose tractor”, tractor cu Îmbunătățire generală, grație căruia se Începe prașila mecanică a porumbului. Roțile din față sunt mici. Cele din spate pot fi adaptate distanțelor dintre rânduri. E ușor, Înalt, cu osia ușor curbată pentru a se putea prăși când porumbul e ajuns la o Înălțime medie. E ieftin, astfel că se poate procura de către fermieri prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce În Europa și În special În URSS se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
E ușor, Înalt, cu osia ușor curbată pentru a se putea prăși când porumbul e ajuns la o Înălțime medie. E ieftin, astfel că se poate procura de către fermieri prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce În Europa și În special În URSS se construiesc mașini grele și scumpe, aici mecanizarea a putut lua avânt grație mașinilor mai mici și mai ieftine. Prin Minnesota. Minneapolis și St. Paul Părăsim Fargo În ziua de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă cu doi colți la 80 cm și longitudinal și transversal, și acum, la Întretăierea liniilor, dă drumul boabelor printr-o pâlnie. Va putea astfel să aibă spor la prășit, pe care-l face cu o vită, eliminând total mâna de lucru. Urmează un stăvilar imens, iar apoi trecem podul În statul Wisconsin, În orașul La Crosse. Printre fermierii elvețieni din Wisconsin De numele Wisconsin mă leagă o dulce amintire
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ce o compun, ar fi avut administrația separată de centru și armata proprie! La data la care revenim, Iowa e În plină muncă agricolă. În nord se continuă semănatul. În centru s-a terminat, iar În sud desigur că se prășește. Pe drum un cauciuc ține să-mi pună cunoștințele la Încercare. E prima pană. Trebuie să-l schimb. Singura fericită e Sănduța. Ziua e caldă, frumoasă, vântul adie ușor și așa poate să-și plimbe jucăriile la aer și la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fermier cu un ajutor din afară. O mică porțiune din suprafața porumbului e recoltată direct de porci, cu bune rezultate. Operația e denumită hoging (hog=porc) și mai descris-o mai Înainte. În acel timp Bruder era la câmp, la prășit porumbul cu tractorul. Foarte bine organizată ferma; faptul că În general, fermierul locuiește În mijlocul terenului ce-l cultivă, constituie un avantaj pentru executarea muncilor, ce nu poate fi de ajuns apreciat. Să ne gândim la satele noastre kilometrice și la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
200.000, ceea ce explică cultura bumbacului. Parlamentul e reprezentat prin 34 senatori și 150 deputați, iar la Washington trimit 2 senatori și 16 deputați. Înaintând spre sud sporește căldura și cultura bumbacului. Pentru prima dată zăresc un grup de negri prășind manual un petec de bumbac. Mă opresc și vreau să-i fotografiez. Revoltați Îmi fac semn să plec. Sunt foarte susceptibili și această susceptibilitate a lor voi avea ocazia s-o constat și În altă parte. Trecem prin Cape Girardeau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]