332 matches
-
viața mea. Câteva cărți și reviste luate de la Dinu, azvârlite lângă pat în neorânduială, haine aruncate pe scaun, singurul scaun din cameră, lampa cu spirt, cutii de țigări desfăcute, o pereche de ghete cu urme de noroi de la mlaștină, dalta prăfuită sub pat, aparatul de radio stricat, pe care nu reușisem niciodată să-l repar și tot amânam să-l arunc, geamantanul cu colțarele metalice rupte, totul mă reprezenta într-adevăr cu fidelitate. Lucrurile individului cu mers de pisică erau strânse
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
murdărie iremediabilă pe care ți-o dau uneori zilele de vară când pielea e mereu umedă. Din pricina asta și, bineînțeles, din pricina stării de tensiune în care mă găseam, mergeam tăcut, fără să pun întrebări, uitându-mă în trecere la salcâmii prăfuiți din marginea șanțului, la duzii plini de dude negre, coapte, la butoaiele cu apă din curți și eram din ce în ce mai mirat că nu întâlneam pe nimeni. Alături de mine, Dinu mărșăluia prin praful uliței, ușor adus de spate, fără să privească nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
viața mea. Câteva cărți și reviste luate de la Dinu, azvârlite lângă pat în neorânduială, haine aruncate pe scaun, singurul scaun din cameră, lampa cu spirt, cutii de țigări desfăcute, o pereche de ghete cu urme de noroi de la mlaștină, dalta prăfuită sub pat, aparatul de radio stricat, pe care nu reușisem niciodată să-l repar și tot amânam să-l arunc, geamantanul cu colțarele metalice rupte, totul mă reprezenta într-adevăr cu fidelitate. Lucrurile individului cu mers de pisică erau strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
e viermele ce roade drumul subteran/ Prin care o să curgă apa ca să dea roade la vară” („Poemă mondenă“). Și, tot aici, șarjarea ironică a literaturii și convențiilor provincial-patriarhale, inclusiv a stereotipului sămănătorist („provincie sănătoasă/metropolă coruptă, loc al pierzaniei”): „Fotografie prăfuită pe pian și găsită pe urmă vie/ În provincie unde dădeau educație părinții/ Pentru păstrarea credinței - a crezut că-i mai bine să vie/ În orașul mare cu petreceri pentru rătăcirea conștiinței// Sufletul meu: femeie la modă merge cu orișicine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mamă!” În cele din urmă, își pecetlui suflul glasului, obturat cu un aparent urlet disperat, inutil remedierii situației de față. Ca la un semn, se prăbuși într-un grandios impact cu asfaltul reavăn, rezemându-și capul palid de bordura trotuarului prăfuit de exitus și viață. Am cutezat, deși sfios, să îi cuprind capul în brațe... și m-am cutremurat. Rânjetul slab de marionetă, petele de sânge ce îi dezveleau chipul, buzele vinete, întredeschise, ce implorau îndurare, invizibila disperare ce ignora ajutorul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și tristețea îi întunecau fața ca norii cerul însorit, dar le-a ascuns repede și și-a arătat din nou chipul ei liniștit și mândru dintotdeauna. N-am mers prea mult - fustele noastre lungi nici măcar n-au apucat să se prăfuiască - și tata s-a oprit înfigându-și toiagul în pământ. Esau se arătase ochilor noștri la marginea unei vâlcele. Iacob s-a dus singur să-l întâmpine și la fel a făcut și Esau, iar alaiul fiilor îi urma pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mei, de la Brașov. Ciudate coincidențe, ai fi zis, dacă n-ai fi cunoscut perioada. Tot la stânga, fereastra. Storuri cafenii acționate cu sfoară, așa cum avuseseră mai demult și ai mei, la Brașov. Asemănările se opreau aici. Biblioteca era prăfuită, totul era prăfuit și, când n-aveam ce face, mă uitam prin volumele din Marx, însemnările din țara celor 200 de milioane, diapozitivele cu Ștefan Gheorghiu, cepeca (nu mai știu ce era asta), cărți despre război și tragediile istoriei. Genul ăsta de lecturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care ședeau nu era protejată cu nimic, fiindcă se hotărâseră s-o arunce. Era foarte veche și murdară. În schimb, televizorul funcționa bine, și totuși nu-l acoperiseră decât cu o hârtie de calc peste care așezaseră o sticlă. Se prăfuise de tot; undele telecomenzii răzbăteau cu greu până la receptorul mic și roșiatic al videoului încorporat, după cum descoperi și Samuel, care voia să închidă înregistrarea. În loc să se stingă, ecranul afișă semnul tăcerii și tinerii însurăței nu mai rostiră «da», ci mișcară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să nu ai prieteni. Noi două vom fi prietene numaidecât! Petra nu se mai oprește din vorbit. Tania se plictisește, nici prin gând nu i trece să își facă prieteni. O fată fuge în mare viteză și ajunge în fața școlii, prăfuindu-le pe cele două fete. Am ajuns la timp la școală! Ai mai multa grijă pe unde mergi! se revoltă Tania. Micuțo, taci și lasă-mă în pace! Pe cine faci tu micuță! Ok! Am doar 13... Micuța este luată
Prietenia este magică. In: ANTOLOGIE:poezie by Flavia Cîmpean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_669]
-
băut - sunt niște sticle pe undeva. Hugo se întreba exact unde. Cândva, Amanda întreținuse o tavă cu băuturi bine garnisită, dar el golise toate sticlele, inclusiv pe cea de Curaçao albastru. Avea senzația că mai erau pe undeva niște cutii prăfuite de Tennents. Poate în dulapul de sub chiuvetă. Fir-ar al naibii! Nu era deloc bine pregătit. Probabil că ar fi trebuit să-i spună taximetristului să oprească la un magazin de băuturi. Dar chestia asta n-ar fi dat bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
genunchi - se și văzu cu ei juliți, ca în copilărie - observă chiar în fața lui o casă de bilete. O casă de bilete din lemn, vopsită în alb, pe o alee lungă, străjuită de trandafiri roșii. Vânzătorul avea o uniformă albastră, prăfuită pe umeri, și o șapcă cu cozoroc pe care scria Toate drumurile duc aici... Aici? Unde, aici?, se întrebă înainte de a se spijini în coate de marginea ghișeului... Vopseaua era scorojită și îi trecu prin minte ideea glumeață că doritorii
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Imaginația mea mă pregătise pentru patru sau cinci ore de mașină pe unul din acele drumuri nesfîrșite și pustii, atît de des văzute de mine în filmele americane : cactuși și pietre în dreapta și în stînga, cîte o stație de benzină prăfuită la fiecare treizeci de mile, lanțuri de stînci albăstrii la orizont și cîte un camion-cisternă venind în sens invers... între Los Angeles și Las Vegas însă, în acea zi cînd am parcurs eu acest traseu, peisajul uman a fost cu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ci metafizică. Orice s-ar spune despre sinucidere, nimeni nu-i poate răpi prestigiul absolutului. Căci nu-i ea o moarte care se întrece pe sine? Obosit de individuație, aș vrea să mă odihnesc de mine. Și cum mi-aș prăfui inima în depărtări, ca din urmele de sânge să lingă șerpii însetați de otravă - și vipere încîrligîndu-se în creier și sugând idei după idei, târâtoare îmbătate de deznădejde! Prăbușiți-vă, tăriilor, nu veți avea ce mai turti! Căci aștrii se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de lipsa mea, de lipsa mea și-a lumii? Doamne! mic ești pentru dezastrul fiilor tăi! În tine nu-i loc să ne adăpostim groaza, căci tu n-ai loc de groaza ta! Și mă voi ascunde iarăși în inimă, prăfuită de amintirea mea! Nu-i etern decât ceea ce n-are nici o legătură cu adevărul. Femei - a căror vitalitate nu le permite mai mult de un surâs... Jacqueline Pascal sau Lucile de Chateaubriand. Ce bine că nu e în putința vieții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
monede calpe, ascultați cântecul absurd a unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, estrageți din aste poezia ce poate esista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri ), am dat peste un volum mai nou: Novele cu șase gravuri. Deschid și dau de istoria unui rege al Scoției care era să devină prada morții din cauza unui cap de mort îmbălsămat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dintr-odată în capătul străzii. Le simțeai de departe, după vârtejurile groase, de praf. Tu nu știi, erai mică, dar praf era peste tot. Nici nu puteai să bați covorul pe gard că, până să-l bagi la loc, se prăfuia iarăși. Dimineața puteai să scrii pe geamuri cu degetul. Când respirai pe gură, aerul îți scrâșnea între dinți, ca pâinea uscată. Cel mai tare se vedea când dădea bruma. Trotuarele și frunzele și ce mai era pe-afară se acopereau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de partea ei. Își aminti de vorbele polițistului, într-adevăr, de aproape nu părea atât de bătrân, ci doar din cale-afară de obosit. Dar nu o oboseală care trece odată cu somnul. Părul, încă des, nu-i albise, ci, parcă, se prăfuise, avea culoarea făinii cu tărâțe, îți venea să i-l scuturi. Se pieptăna, pesemne, doar cu degetele rășchirate, pentru că smocurile nu se ordo nau nicicum unele după altele, ci după mâna cu care își trecea prin ele rarița și după
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să înțelegeți, să urmăriți și să vă amintiți povestea și veți reuși să v-o reamintiți chiar și o lună mai târziu. Vă poate ajuta să vă aduceți aminte că Jessie, fata lui Sue Crolick, care locuiește într-o clădire prăfuită în stil victorian lângă Haight-Ashburn în San Francisco și că prietenul ei se antrenează pentru triatlonul olimpic după ce a renunțat la canotaj. Dacă ați fi reținut numai cuvintele poveștii în locul imaginilor, ați fi uitat totul a doua zi. Π Nu
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
ce pășteau disciplinați, priponiți de câte un țăruș înfipt în mijlocul unui imaș cu mult troscot și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu coviltir ciuruit, de drugii cărora erau legați catârii cu câte o traistă cu fân atârnată de grumaz; corturile peticite dar ridicate cu pricepere; măiestria meșterilor ciocănari ce băteau ritmic în nicovalele lor mici, de unde scoteau sumedenie de inele din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
astfel bugetul? Ne-am pricopsit astfel cu încă un studiu, plătit cu bani grei (250000 de euro), despre care s-a făcut puțină tevatură în campania electorală, probabil asta i-a fost și menirea, după care va lua loc la prăfuit pe rafturile Primăriei, alături de alte studii pe cît de costisitoare, pe atît de inutile. Cel mai bun lucru din acest studiu sunt pozele, și astea le păstrează, nu-i așa ?, orice domnișoară de pension. În rest, nu sesizez cu sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dar portarul se arătase sensibil la surâsul lui Olvido și la un bacșiș, și vreo jumătate de oră putuseră să se plimbe pe sub tavanele Înalte cu pete de igrasie, pe parchetul care le scârțâia sub picioare, pe lângă căruciorul cu sticle prăfuite de grappa și chianti, prin sufrageria cu naturi moarte pe pereți (stilleben, murmurase Olvido: vieți silențioase), pe lângă televizorul În fața căruia Chirico stătea așezat cu orele, privind imagini fără sunet. Lângă tablourile din perioada neoclasică, neliniștitoare manechine fără chip Își lungeau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și teza din Patul lui Procust. Aventura Cavalerului este programatică și exemplară, el propunându-și să demonstreze cu orice preț că lumea este analogă textului ce l-a zămislit pe el, asemeni adică muntelui de romane de epocă ce zac prăfuite în bibliotecă. Conținutul metafizic al artei nu este, totuși, reductibil la un plus fabricat de către oameni. Transcendența râvnită de orice artist rezidă în elocvența și semnificațiile, adânci, multiple, ale Operei. Criticii spun frecvent despre scriitori ca "pot muri mulțumiți" pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pentru reorientarea conceptuală a pregătirii, În conformitate cu cerințele prezente și viitoare. Activitatea practică, mult mai operativă, mai elastică, a acționat spontan În acest sens, eliminând cu logică și eficacitate mijloacele inutile care În prezent „populează" doar cărțile de specialitate „prăfuite de timp", ca o mărturie a schimbărilor profunde apărute la acesta probă.. În Întâmpinarea acestei necesități, prezenta lucrare reprezintă o modestă contribuție la acoperirea golului de materiale scrise, fiind sinteza unei experiențe continue, valorificată pe parcursul a aproape 40 de ani
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
b) Îngrijirea hainelor Hainele trebuie să fie curate și bine călcate. Nu te îmbrăca cu haine descusute, rupte sau cu nasturi lipsă! Îmbracă-te adecvat fiecărui anotimp, cu haine nici prea largi, dar nici prea strâmte! Încălțămintea să nu fie prăfuită, ci curată, lustruită și potrivită cu locul în care te afli. Parfumul trebuie să lase un miros discret. c) Gesturile Tușitul nu este jenant atâta timp cât folosești o batistă sau un șervețel pentru a nu împrăștia microbii către ceilalți. Strănutul poate
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și se retrase singur cu doctorul în odaia care fusese destinată pentru a-i servi drept dormitor. Gărzile formate din ienicerii lui Kuciuk Selin își ocupară locurile în curte. În fața ușii dormitorului, se instalară doi dorobanți care încă mai erau prăfuiți de drum. Pylarino intră grăbit la domn, cu un aer speriat. Îl învălui cu o privire cercetătoare și întrebă nedumerit: — Vă este rău, măria voastră? — Întotdeauna, doftore, când vin prin părțile acestea, la ceasul apusului soarelui mă apucă un fel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]