1,102 matches
-
sufletească și înțelepciunea. Cu bunica din partea tatei nu prea mă înțelegeam, mă alerga toată ziua cu vătraiul - făceam multe năzbâtii -, dar seara tot la sânul ei mă adăposteam, rugând-o să-mi mai povestească, după ce ziua sărea la mine cu prăjina - de altfel campioană la această probă. Prin 1972 - cu bani împrumutați din bancă și cu ce mai strânseseră părinții, hanul Hiru a fost demolat - mai ales că partea din față fusese confiscată de cooperativă, transformată în magazii, loc propice pentru
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
și ambiguitatea specifică literaturii fantastice. Ceea ce părea a fi autentic se dovedește a fi fost numai un vis din care se trezește și află că în cădere se izbise de un sloi, leșinase și a fost pescuit cu greu cu ajutorul prăjinilor, că a făcut dublă pneumonie care l-a ținut timp de două săptămâni la limita dintre viață și moarte. Tot timpul aiurase ceva despre Crăiasa apelor, despre Radu și o crăpoaică. Și totuși el este convins că a fost în
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
ridicate și nici nu ne doream asta. Pe lac, din când în când, o broască țestoasă își scotea capul deasupra apei, în zona pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând eventual vreun pește. Numai că, prezența broaștei lângă prăjină era un semn sigur că ea va mânca momeala, în locul peștilor. Lansetele erau montate și momeala aruncată
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând eventual vreun pește. Numai că, prezența broaștei lângă prăjină era un semn sigur că ea va mânca momeala, în locul peștilor. Lansetele erau montate și momeala aruncată din abundență în zona unde erau plasate forfacurile de la lansete. Rămânea doar să tragă peștele, care deocamdată, se lăsa așteptat. Am deschis termosul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
l-am introdus în juvelnic. Această activitate a trezit dintr-o dată interesul partenerei mele de pescuit, căruia nu-i mai era somn și fremăta nerăbdatoare pe lângă mine, să-i pregătesc scula de pescuit. Să-mi montezi și mie fixa, sau prăjina - cum îi spuneți voi, pescarii! Vreau să prind și eu pește, doar de asta suntem aici! Imediat, iubito, se rezolvă! Credeam că dorești să pescuiești mai târziu și de aceea nu am montat-o, însă în câteva minute este gata
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
bolnavi sau inapți. Nici numele comandantului Coloniei de Munca Giurgeni, unde a stat patru luni, nu crede că i se va șterge vreodată din minte: ,,La Giurgeni era Ioanițescu. Odată, a venit când ne scoteau la muncă, a luat o prăjină mare și a început să dea în stânga și-n dreapta. "Fir-ați voi să fiți, vă omor pe toți! Nenorociților, voi care subminați economia țării!"a povestit fostul deținut politic 24. Dumitru Florea are o pensie de 1000 de lei
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
ridicate și nici nu ne doream asta. Pe lac, din când în când, o broască țestoasă își scotea capul deasupra apei, în zona pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând eventual vreun pește. Numai că, prezența broaștei lângă prăjină era un semn sigur că ea va mânca momeala, în locul peștilor. Lansetele erau montate și momeala aruncată
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând eventual vreun pește. Numai că, prezența broaștei lângă prăjină era un semn sigur că ea va mânca momeala, în locul peștilor. Lansetele erau montate și momeala aruncată din abundență în zona unde erau plasate forfacurile de la lansete. Rămânea doar să tragă peștele, care deocamdată, se lăsa așteptat. Am deschis termosul
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
l-am introdus în juvelnic. Această activitate a trezit dintr-o dată interesul partenerei mele de pescuit, căruia nu-i mai era somn și fremăta nerăbdatoare pe lângă mine, să-i pregătesc scula de pescuit. - Să-mi montezi și mie fixa, sau prăjina - cum îi spuneți voi, pescarii! Vreau să prind și eu pește, doar de asta suntem aici! - Imediat, iubito, se rezolvă! Credeam că dorești să pescuiești mai târziu și de aceea nu am montat-o, însă în câteva minute este gata
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
cu lămurirea sintagmei „sfințește locul” Să nu vă închipuiți că un om, chiar bun de-ar fi, stă cu mănunchiul de busuioc în mână înmuiat în apă „descântată” și stropește în jur în lugubre note muzicale. Sau cu o lungă prăjină vopsește pereții din jur cu ulei „descântat și el”. A sfinți un loc nu este o proastă piesă de teatru cu odăjdii, cruci și alte sfințenii simandicoase. Sfințirea unui loc este învăluirea sa în câmpuri pozitive. În zona sfințită de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > "... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂȚ DE PRĂJINĂ" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când soarele se va ridica la un băț de prăjină” Prins în mirajul ființării sale, omul n-are timp să se gândească și la tragismul
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > "... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂȚ DE PRĂJINĂ" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când soarele se va ridica la un băț de prăjină” Prins în mirajul ființării sale, omul n-are timp să se gândească și la tragismul finalului. Un final, pentru unii, năprasnic, înainte de epoca consacrată sfârșitului vieții omenesti, pentru alții - atunci când sorocul e frate cu norocul. Vasile Pantilimon, un sătean zdravăn
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
casele voastre azi, cât a mai rămas din zi, și mai ales la noapte... Căci atât mai avem di petrecut împreună. Ba, și mâine o bucățică de zi... Cam cât îi trebuie soarelui să se ridice de-un băț de prăjină... - Ce spui tu, Vasile?! D’apoi asta numai Domnul o știe... Tu bâigui, dragă frate, căci așa-i omu' la suferință. Și n-apucă soră-sa Ileana să-și termine vorba, că bătrânul i-o reteză, cu repezeala lui dinainte
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
mele și să mă lasați cucuvelei, că rămâneți cu păcatu’... N-apucați a lua dezlegare di la mine, că mă găsiți fără suflare. Am zis, și mai zic o dată, că mâine, când soarele se va înălța la un băț de prăjină de la coama Gruiului, vă liberez de corvoada asta la care v-am supus... Trecu lunga noapte a supravegherii, când, pe la prima geană a dimineții, vocea celui aflat îngropat în pernele patului său de suferință, deloc mai stinsă decât cea dinainte
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
în patul slabiciunei bătrânești, Vasile Pantilimon îl mai trimise o dată afară pe nepotu-său Vasile, ca să cerceteze semnul cerului pentru sfârșitul vieții sale pe pământ. Muribundul primi repede confirmarea că soarele se afla ridicat deasupra dealului, aproape de lungimea unui băț de prăjină. Era atât de aproape de semnul destinului, încât bătrânul avu timp doar să-și ridice mâinile pe piept, să-și încleșteze degetele unele întraltele, să respire adânc de trei ori, în timp ce două lacrimi simetrice i se prelingeau pe obrajii dezgoliți de
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
încleșteze degetele unele întraltele, să respire adânc de trei ori, în timp ce două lacrimi simetrice i se prelingeau pe obrajii dezgoliți de carne, dar luminați îndeaproape de nouă lumânări tremurânde... Referință Bibliografică: CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂȚ DE PRĂJINĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1091, Anul III, 26 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
În vara când am lucrat și eu la Hasiuc, ca măsurător, se făcea o tăiere rasă, completă, a unui parchet întins. Venea mai întâi drujbistul, cel care tăia copacii cu drujba. După ce copacii erau doborâți, veneam eu, măsurătorul, puneam o prăjină de patru metri și făceam semne pe unde trebuie secționați copacii pentru bușteni. Apoi veneau muncitorii care tăiau crengile, decojeau copacul, încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
ureche: - Ai zgândărit leul din cușcă. Ai de grijă și păzește-te cu strășnicie din noaptea asta până vor veni vremuri mai blânde! De vei da ochi cu Casandru mai mult ca sigur că îți va atârna căpățâna într-o prăjină. Doctorul înghiți în sec. Faptul îl amuza nespus pe Ptolemeu. Cine sapă groapa altuia riscă să cadă singur în ea dacă nu e atent. - Alexandru, băiatul meu suntem gata să-ți ascultăm ultimele gânduri! Adăugă surâzător. Tânărul auzise de-a
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
2-3 capre ale noastre, pe văile Căprăreței, Ruginei și Maldăr și vaca în Valea lui Butie, iar pe la 9 ani păzeam vaca după coasă în Padina Grozei, vara căram vreascuri cu croznia de pe văile și viroagele din apropierea casei, iarna tăiam prăjini de brad pentru gard și alte întrebuințări și diferite lucruri în gospodărie. Tot vara, toată vacanța mă duceam cu plată, cu cârligul, la aducerea metrilor și a buștenilor pe apa Răușorului și Dâmboviței, la Nae Chiorcel, Ion Idor, la fabrica
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
ridicate și nici nu ne doream asta. Pe lac, din când în când, o broască țestoasă își scotea capul deasupra apei, în zona pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând eventual vreun pește. Numai că, prezența broaștei lângă prăjină era un semn sigur că ea va mânca momeala, în locul peștilor. Lansetele erau montate și momeala aruncată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
pâlcului de stuf. Acest lucru nu era de bun augur pentru intenția mea de a pregăti o prăjină din carbon, ușoară, de opt metri lungime, pentru ca iubita mea să se distreze prinzând eventual vreun pește. Numai că, prezența broaștei lângă prăjină era un semn sigur că ea va mânca momeala, în locul peștilor. Lansetele erau montate și momeala aruncată din abundență în zona unde erau plasate forfacurile de la lansete. Rămânea doar să tragă peștele, care deocamdată, se lăsa așteptat. Am deschis termosul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]