1,633 matches
-
fost mai mulți clienți. Căutați pe cineva anume? -Vezi moneda asta de argint? spuse Maydan. E a ta dacă îți aduci aminte ce ai văzut în ziua aceea. -Păi să mă gândesc, se încrunta hangiul. Au fost tot felul de prăpădiți pe aici care nici nu merită pomeniți, dar dacă îmi aduc bine aminte a fost aici un grup de studenți cu profesorul lor și au sărbătorit ceva, cu mult vin și mâncare din belșug. În rest v-am spus...niște
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1447789358.html [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
fără s-acopăr urmele isprăvilor, cu gând să mă scol în zori pentru asta. Înainte de culcare, mai arunc o rugă înspre candeluța icoanei pentru salvarea mielului meu... -Și, vezi bine, Dumnezeu te-a ascultat! -Da, a iscat ouă din grâul prăpădit de mine și le-a desăvârșit roșeala! Iar Luțu a fost salvat! -Da’ nu pentru multă vreme, nu?! iscodi Geta. -Eh, ba da, a rămas berbec de soi în turmă, iar când i-a sosit vremea, tot mi-a lăsat
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1462086361.html [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
că sînt tare inimoși și gospodari și, apoi, tăticuțule drag, noi aici ne-am născut și aici este îngropată mama noastră, tu chiar vrei să nu-i mai vedem niciodată mormîntul? și, cînd citea scrisorile, Lilicuța se jeluia de se prăpădea singură prin casă și nu mai știa cum să-și asigure bărbatul că, dacă el voia, ea vindea totul și plecau amîndoi acolo, dar lui nu-i plăceau locurile, însă așa fusese viața lui, se însurase și rămăsese după nevastă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
și să se reconfigureze niște personalități de o asemenea anvergură. De ani buni de zile, domnul Besoiu era undeva discret, în locuința domniei sale". Ion DichiseanuAmadeusToate pânzele sus Regizorul Mircea Cornișteanu: "Suntem șocați toți care am auzit vestea asta. S-a prăpădit, din păcate, unul dintre ultimii mari actori ai generației lui, un om de o calitate, de un umor și de o deschidere intelectuală cum puțini o mai au, un ardelean care s-a adaptat foarte bine la condițiile Bucureștiului și
Rămas bun, Ion Besoiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105847_a_107139]
-
aicea au trecut ... Dragă cârciumioară! Să-i număr dacă-aș putea ... (Draga mea!...) O comoară aș avea: Comună cu opt sate, Și în ea nici n-ar încape. Crâșmă, câți nu te-au iubit; Mulți s-au dus, s-au prăpădit - Cârciumioară, loc sfințit, De-aia-mi place să tot cânt. Am bărbat cum mi-am dorit: El acasă..., eu la birt. GHEORGHE: Dacă-aici e loc sfințit Ce prost am fost c-am lipsit!... Veneam și mă-mpărtășeam Și grija
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444815.html [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
Și-n obraji bujori adună! În dulapuri se tot bagă Nu mai are timp de șagă, Ceapa o desface-n foi Să mai fim voioși și noi... Spăla rufe și aspiră Până și cei mari se miră Râde de se prăpădește Când un cub se răsucește... Un castel frumos ridică Doar cu turle fermecate, Zânele ca în poveste Au fost toate invitate. Noe a venit și el, Cu o arcă de lumină Să vezi cerul din priviri Și bunicii se tot
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
miniștri, spre cuibul înalt al nepoatei lui, iar eu, cu veselia mea ce n-o putea nimic înăbuși, serveam ceaiul în ceștile mele pictate cu maci și tot soiul de bunătăți mai puțin învechite decât sandviciurile regale. Musafirii mei se prăpădeau exclamând și făcând mult haz, însă gâfâiau puțin, căci cuibul meu era agățat cam sus și suișul nu era prea ușor pentru cei neobișnuiți cu cărările din munți. Puțină vreme după război, ,,Juniperus” a fost doborât de o strașnică furtună
„Cuibul Princesei“ de la Peleș, căsuța din copaci a reginei Maria - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102274_a_103566]
-
footnote> (Auzit de I.T.Popovici de la V.Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru mi se-ndeasă! Pe cel drum, pe cea cărare, Se zărește pară mare: Vin turcii de prăpădesc Pământul moldovenesc! Ștefan Vodă Domn cel Mare Ca un zmeu șade călare Și mereu mi-i tot pândește Și pe noapte mi-i cosește! Și mi-i bate, și-i omoară De se duce vestea-n țară!
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
lui Mihu era ca, după lupta cu turcii, de va scăpa cu viață, să ia de soție pe Ruxanda. Dar Ștefan-Vodă nu putu ține calea turcilor și s-a întors pe apa Bârladului, către Vaslui. Păgânii se iau după dânsul prăpădind tot ce găseau în drum. Au dat foc mai multor sate: Șovârcani, Grăpeni, până și satul Hârtop a fost pârjolit; iar pe Ruxanda, văzând-o atât de frumoasă, Soleiman, pașa cel turcesc, o ia cu dânsul în robie. Când s-
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
sprijine poporul și oastea sa, s-ar fi dus pe copcă cu toții; nici rușii, nici turcii, nici românii, n-ar fi scăpat cu viață, căci începu o viscolire ca aceea, cum numai prin părțile noastre se poate vedea, încât se prăpădesc și oameni și dobitoace, și pe deasupra un ger amarnic, și Dunărea toată sloi, că nu mai era chip să se ducă nici o fărâmă de pâine. Prințul părăsi Plevna și porni pe drumul cel mai grozav din viața lui. Ci iarăși
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
bieții oameni, așa că strigătul înfricoșat încetă, și pe urmă Stan nu-l mai zări, căci trebui să se așeze în pat, ca să fie căutat de picioare, care-i degeraseră și erau gata să se-nnegrească; mulți flăcăi rămăseseră cu picioarele prăpădite pentru totdeauna. El însă scăpă întreg și teafăr, printr-o căutare bună și de aproape. Era mângâiat și gândul îl purta către acel pe care-l văzuse mereu. Știa că n-are să piară câtă vreme Ștefan va ține mâna sa
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
vârste cuprinse între un an jumătate și zece ani. A muncit încontinuu, ținându-i la un loc; pe unii i-a dat la școli, pe toți i-a căsătorit, ajutându-i împreună cu soția sa. Întâmplarea face că toți s-au prăpădit din diverse motive, înaintea lui. La rândul său, a avut cinci copii. I-a crescut cum s-a priceput mai bine, dându-i la școli, să nu sufere și să nu muncească la fel ca el, să nu aibă viață
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1421144311.html [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
le este ștabul pe care îl aclamă; Credința și bunsimțul, anacronisme li-s! În inima onoarei știu șișul să-l împlânte, Vădindu-se năpraznici cum niciun gâde nu-i; Or, de-ar putea să-nșface chiar cerurile sânte, Le-ar prăpădi-ntr-un iureș, de-a pururi nesătui. Și-n ce nădejde ochiul mai poate să se spele, Merdarele otrepe când nu mai au final? Prin lumea hașișină, ticsită cu lichele, Slăvind molohul vrajbei din veacul actual! Cântec limpede la cap
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
avea nenea Tibi ciocolată din Germania, de la rude. Uneori, ne punea în câte un șervețel 2-4 lingurițe de “cafea bună”, pentru părinții noștri...”să mai lase nechezolul...c-o să-i auziți nechezând de-adevărat într-o zi!” Când s-a prăpădit Tibi, dintr-un accident cerebral, tanti Mimi i-a adunat toate hainele purtate și le-a sigilat în pungi de plastic. Când nu mai putea de dor, înțepa câte o pungă...să simtă mirosul lui...până acesta devenea tot mai
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cand_alegem.html [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
Nu-i venea a crede! Să i se-ntâmple așa pedeapsă?! Tocmai lui?! Și de ce?! Cu ce-ar fi greșit? Cum să fi lăsat mărunțișul pradă ruginii pârdalnice?! N-ar fi fost păcat?! Mare păcat, zău așa! Să se fi prăpădit bunătate de bănet?! Și tot întrebându-se retoric, neînțelegând cine să-i fi pus necazul în cârcă, încerca să-și lepede povara, să scape, să-și ușureze umerii de sarcina zornăitoare. Nu mai putea să se țină drept... se adusese
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1441531922.html [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
Monștrii, pentru a trece proba inițiatică, aducând Focul, pentru resurecție. În Scrisoarea III, se coboară, inițiatic, de către fiul al treilea (“unul dintre fiii falnicului domn”), în Mlaștină, în infernul acvatic (iadul cu monștri): ca o apă turburată, ca potop ce prăpădește. De sub apă, monștrii (Negrul, Cocoșatul, Broasca, Gunoiul, Ilotul Spiritual, Fonful, Flecarul, Gușatul, Bâlbâitul, Cel-fără-Creier, Cel Îmbătrânit Fără de Vreme etc.) sunt transfigurați în forțe de propulsie-transcendere, energii ale teurgiei prin Foc - Țepeș Vodă Atotpurificatorul. Prin botez se realizează împăcarea contrariilor (ca
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
părintești. Vinovată e și Floarea lu’ Banu fiindcă a plătit babei cu salba de nuntă, farmece și blesteme. Mi-e teamă să mai rămân în casă și stau la vecina Profira - cea care e însoțitorul meu, acum, dacă s-a prăpădit mama. Am adus preot să țină slujbe, dar totul pare să ia, din ce în ce, mai mare amploare. Lumea trece pe lângă casă, scuipă la... ducă-se pe pustii!, se crucește, iar eu mă simt ocolit, bârfit (știi cum e
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Balta_miresei_mihaela_suciu_1353948475.html [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1281 din 04 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Partea întâi Ploaia care ucide La mai bine de doi ani de la instalarea Săndicăi la I.A.S. Dorobanțu ca inginer zootehnist, tatăl ei s-a prăpădit. Se întorcea acasă de la bostană, unde era paznic de zi, în cotiga trasă de măgărușul Ghiță, pe drumul desfundat de țară, când l-a surprins o ploaie torențială. Nu a avut unde să se adăpostească, ploaia l-a udat ciuciulete
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
poți pricepe tot ce se vântură pe acolo. Cum se vântură, adică bate vântul, așa vrei să spui? Te credeam om serios,Taty și tu începi cu vânturile. Vânturi trag eu când mă doare burtica și Mamy râde de se prăpădește și-mi zice în glumă ,să-mi fie rușine. Ești de groază, Regy, dacă aude cineva ce prostioare îți ies din gurița asta drăgălașă? Învață să știi că anumite lucruri chiar dacă se fac, nu se spun. Ce educație primești tu
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
urmă ce este și cu carul acela. Așa le zice, Regy, la un grup de stele care se văd desenate pe cer ca simbolul unei căruțe. Ai, măi Taty, fugi de aici cu căruța ta, dacă te aude Mamy se prăpădește de răs, ce căruță, noi parcă vorbeam serios. Eu te credeam mai deștept și tu imi vii cu căruțele astea. Și ne puneam amândoi pe un răs ( destrăbălat) până ne dădeau lacrimile. Bine, deșteptule, atunci ai să fim serioși, continua
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
atmosfera cu bingbangul acela, mă gândeam eu posomorât. Norocul meu că, în final, mi-am dat seama că Taty se înțelegea din priviri cu Mamy să mă facă pe mine să cred că s-au supărat. Când colo, amândoi se prăpădeau de râs pe seama mea. Lasă că le arăt eu lor cine este mai deștept. După ce s-au potolit amândoi din amuzamentul pe seama mea, Taty revenea la sentimente mai domestice. Mă lua de umeri și mă pupa pe creștetul capului și
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
fusese atras într-o cursă păcătoasă de Cobrescu Ilie și conașu Pandelică, așa că-i mai dădu un ultim sfat: ai grijă ce faci, omul la necaz dă cu capul sub el, și zău că n-ar fi bine să te prăpădești de tânăr. Zurbagii din ușa crâșmii strigau veseli: „Las-o dracu de căruță și alergă la chivuță!” Nu le-a răspuns și nici capul nu l-a întors ca să-i vadă pe „amicii” de pahar care ieșiseră în curtea cârciumii
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_viii_a_pariul_bleste_marin_voican_ghioroiu_1360224803.html [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
uită pe tine. Ălei puica, ălei dragă, Cumu-i frunză cea pribeaga E viața mea întreaga, Căci dragostea ta mă strică De nu m-aleg cu nimica; Viața trece, frunză pică, Trece fără mângâiere, Ca izvorul de durere, Trece și se prăpădește, Arde și se mistuiește, Fără noima, fără rost, Bine-ar fi, să nu fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se învrednicește Să câștige ce-a dorit, Să fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierdacioasa, Din
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
se vadă acu’, îți dau niște mămăligă, după care îți cauți alt loc de pescuit, s-a-nțeles? Nu te dădăcesc cât e ziua de lungă! Lasă muza deoparte și stai cu ochii pe undiță, Poetule, să nu mi-o prăpădești! - Va fi așa precum dorești, te las acum să pescuiești! Poetul ridică undița ca pe o suliță, așa încât cârligul să nu se agațe de vreo creangă sau de papura crescută în smocuri și porni către partea de baltă opusă celei
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438765502.html [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
specifică în care s-a dorit să creeze și continuă spunând: “E poetul toamnei reci și umede, al iernii aspre, cu amurguri sumbre de metal, al verii toride, de a cărei căldură: încet, cadavrele se descompun, poetul monotoniei târgului vechi, prăpădit [...]. Poezia lui Bacovia e plină de parcuri solitare, cu copaci desfrunziți, de grădini devastate, mâncate de: cancer si ftizie, de ploi, de ninsori, de vânturi nimicitoare, de corbi, de figuri palide, spectrale. Prin astfel de reprezentări poetul dă relief deznădejdii
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Negrul_si_palidul_in_poezia_bacoviana_stefan_lucian_muresanu_1339255330.html [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]