302 matches
-
Anton, îl apăsa o proastă dispoziție, ca o indignare surdă, adormită în sine... pe care nu și-o putea explica. Tot înconjurul era acoperit de ceață. Valea Elanului, apa Elanului, dealurile dimprejur... totul era străbătut de neguri groase. Pădurea, povârnișurile prăpăstioase... totul era acoperit de un nor gros de ceață. Pe fundul adânc al văii Elanului, râul susurându-și apele, tălmăcind parcă taina unei alte lumi... o lume din adâncuri milenare, pe când uriașii Elani hălăduiau pe aceste locuri. Un strat alb
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cântatu cocoșilor. O cafea cu lapte zemoasă l-a Întărit pă mosafir și pă loc s-a pus dân nou pă turuit. Care doar câteva minute avea să-i ajungă să să arate cunoscător strașnic al ălor mai sensibiloase și prăpăstioase coclauri dân arta dă operă și mai ales dă tot ce să leagă cu carera lu Caruso. Îi ridica În slăvi triunfurile dă la Milano, Barcelona, Paris, Opera House dân New York, Egipt și Capitala Federală. Cum Îi lipsea gramafonu, tuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
convingerea că, spre deosebire de vremurile dinainte, sînt egali cu conducătorii lor pentru că le spun „tovarăși”, fără să-și dea seama că sînt doar pioni pe o mare tablă de șah, la discreția acestora, că libertățile lor fundamentale nu mai există. - SÎnteți prăpăstios, domnule judecător. Eu nu-mi prea bat capul cu de-astea, nici nu despic firu-n patru. Oamenii sînt oameni peste tot, așa ne-a făcut Dumnezeu; amestec de bine și rău. Ce să-i faci? - SÎnteți fericită dacă vedeți viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
că adică era bătrân și că ciclul lui se încheiase, și el fu acela prin care primi ea lovitura. Nu-l cruțai nici pe el în reacția mea, care fu de o mare violență, dar el suferi mai puțin, nefiind prăpăstios în gândire, deși era la fel de curat ca și mama. (N-o luase el de soție fiindcă îl mișcase mai mult dorința ei de a se mărita, decât dragostea, deși îi plăcuse mai mult una din surorile ei mai mici?) Trebuie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Numai că acest Fărcășan n-avea nici o legătură cu acea nuntă, era un băiat de vreo douăzeci de ani, poate nici nu se născuse pe atunci. Se apropie de noi cântând năpraznic, chinuind acordeonul spre tonalități paroxistice, ca să-l coboare prăpăstios spre bași, în care sufla ai fi zis cu foalele scoase. Nu înțelegea ce-i spunea bunicul, să nu mai cânte, fiindcă sperie albinele, îi dădea înainte cu ochii pierduți, în transă, ca toți maniacii acestui instrument de clămpănit, de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
noastre erau alăturate, dădeau spre munte, acel masiv opus parcă lanțului Carpaților, de un verde dens, cu prăpăstii albe de zăpadă. Când intrai mă întîmpinară, venind dintr-un hău, reverberațiile violente ale trecerii unui tren. Deschisei geamul și tropotul acesta prăpăstios și nesfârșit de fiare lovite mă șocă. Un aer rece mirosind puternic a rășină (nu discret, ca la noi) parcă mă drogă și rămăsei minute lungi contemplând crestele acestui masiv care îmi sta parcă pe inimă, atât de străin și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de frâne interioare și contradictorii și al căror farmec neștiut nici de ea m-a făcut s-o iubesc atât de tare, acum nu mai are nici una... s-a dus... m-a părăsit..." Adevărul era că pârtia mi se părea prăpăstioasă și n-ași fi vrut să schiez alături de ea făcând prea des plugul. "Asta trebuie s-o fac singur, îmi spusei, și de atâtea ori până o să-mi redescopăr perfect echilibrul într-o alunecare nu prea grozavă, dar nici ridiculă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se așteptau să continue și să tragă concluzia. — Ați terminat? întrebă Aglaia. — Poftim? Am terminat, spuse prințul, smulgându-se din scurta lui îngândurare. Pentru ce ne-ați povestit toate acestea? — Așa... mi-am adus aminte... pentru că veni vorba... Sunteți foarte prăpăstios, observă Alexandra. Prințe, sunt sigură că ați dorit să demonstrați că nici o clipă nu trebuie prețuită într-o copeică și că uneori cinci minute sunt mai scumpe decât o comoară. Toate acestea sunt lăudabile, dar, dați-mi voie, ce-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
atenție sau importanță, pri‑ vindu‑le comparativ cu liniștea și fericirea veșnică a drep‑ tului. „Spune‑mi - Întreabă Sfântul Ioan Gură de Aur -, te rog : dacă cineva ar fi chemat de Împăratul ca să se ducă la palat prin niște drumuri prăpăstioase, și În același timp ar trece prin mijlocul orașului pe drumuri bune și frumoase și un condamnat la moarte, pe care din acești doi ai ferici tu ? Pe care l‑ai jeli ? Oare nu pe cel ce călătorește pe drumul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tonusul, curajul de neînvins chiar și în marile nenorociri, stări limită dezastruoase ale vieții. Înțelegem poate mai clar și mai tulburător totodată cum cei fără această „temă” în viața lor unii lunecă mai ușor, pot cădea în apatie, disperare, în prăpăstioase vicii (a se vedea în această carte textele Ancuța, Ora de dirigenție, Nedumeririle Mălinei, Mălina a devenit școlăriță). În această carte apelul la memorie, la memoria afectivă, răzbate cu o nostalgie uneori frisonată, strepezită, care se crede, care se vede
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
adesea cu trimitere la demolatoarea reformă din 1948. Grabnic se impune să ne reconsiderăm noi pe noi înșine, cu fireasca recunoștință față de oamenii de valoare care au dat și dau mai mult decât primesc, astfel spre a nu mai luneca prăpăstios pe imaginile mass-mediei la picioarele oamenilor de succes care nemăsurat mai mult pretind și iau decât ei dau (Einstein) (a se vedea poemele Îndemn, Trebuința de optimism). Elev în prima serie, seria re-ființării - 1966-1971 - la Iași a Școlii Normale „Vasile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
întins plasa în toți Balcanii: acestea n-au fost drame ale sfâșierii, ci fenomene istorice, definiții ale râului prin raportare la izvor. Iată, într-adevăr, încă o trăsătură a omului înțelept: el este încrezător în viitor, spre deosebire de intelectual, care e prăpăstios prin definiție, adică ori faci ca el, ori pier lumea, pământul, cerul... Înțeleptul nu te obligă să faci ca el, să gândești ca el, să vezi ca el, dar îți oferă întotdeauna un model alternativ la propriile-ți angoase. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fie inima? Doctorul Moga, cardiologul lui bun de la Sibiu, a spus că nu, dar nici nu știe de unde starea tatii. Parcă e un făcut ca din 1997, de când a făcut infarctul, să nu ne mai liniștim! Și știți firea lui prăpăstioasă. De l-ați vedea ! Noi suferim cumplit că el se simte astfel. Cred că va trebui să consultăm acum vreun orelist dintr-un oraș mai mare. Are zile mai bune, zile mai rele. Îl supără mai ales atunci când stă pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Neptun Haltă km 260+700 temelii de case în fond forestier, sălbaticii nu sînt cei din pădure, brădet, coniferele pe fond de valuri, ce și-a dorit Eminescu, plajă pe umbra lor, cărarea jos în zbaterea apei, promontoriul de luturi prăpăstioase, dungi de loess, Tuzla Costinești drum comunal în lucru, schitul de singurătatea mării, segment nepoluat turistic, pînă într-un kilometru hotelul următor, "Mănăstirea Sfinții Constantin și Elena 2 km", Costinești-Tabără intrarea, conflict de interese pustiul de apă și văzduh cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe un paraboloid, pe un cilindru, pe curbe inexistente încă în matematică. Pe buza prăpastiei fac exerciții de existență efemeră, care depinde de prețul unei miimi de secundă. Bucurii sau necazuri, a fi sau a nu fi. Pe un monticul prăpăstios ca naiba apare castelul Queyras. Sub noi, cam la opt sute de metri. Nu pare a fi complexat și-și aruncă turlele spre sfidarea timpului. Opt secole de strajă pe valea năzurosului rîu Le Guil. Vauban l-a consolidat pe vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era totuși mai ușor pentru că aveam lângă mine un suflet cald. I-am făcut o cămașă și o catrință nouă. Și atunci am văzut că am o nevăstuță mândră ca un păun. Câtăva vreme am lucrat amândoi la un jilip prăpăstios și luciu, ca osul înghețat. N-aveam casă, nici bordei. Dormeam sub cetina brazilor și cetină așterneam sub noi, peste nea. Acolo nevăstuța mea a născut prunc. Noaptea îl țineam la sân, să nu înghețe. Că acolo la jilip mulți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Lăsând în urmă satul Kastraki, se merge pe un drum în pantă. Drumul seamănă cu un șarpe uriaș ce se târăște printre râpe, se cațără sus pe dealurile cultivate, puține la număr, se învârte ca-ntr-un dans în jurul stâncilor prăpăstioase galben-verzui și ajunge până în vârf. Urcând pe serpentine, uitându-ne când spre înălțimea mănăstirilor care apăreau după cotituri una câte una, când spre abisul prăpăstiilor amenințătoare, am ajuns la mănăstirea Sfântul Ștefan, prima pe care am întâlnit-o în stânga drumului
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în "demascarea monstruoasei coaliții" n-au cutezat să propună o astfel de ipoteză, pentru confirmarea căreia nu dispunem decât de firave probe circumstanțiale. Eminescu este Eminescu, în opinia noastră, cel mai mare român, prin operă. Nici detaliile anatomice, nici scenariile prăpăstioase, nici filmările combinate n-au nimic de adăugat la acest capitol și n-au nici o relevanță în contextul dat. Proiectat altunde și oricând, filmul posedă o anume legitimitate: e un punct de vedere asupra episodului ultim din biografia poetului, discutabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Katherine Verdery: Ideea centrală este negarea influențelor exterioare, în special a influențelor occidentale (...) Protocroniștii înțeleg să acapareze terenul în beneficiul și prin intermediul unei restructurări ideologice: șovinism, autarhie, mobilizare antioccidentală, discursul lor fiind în conformitate cu conducerea politică." În fața unor astfel de acuze prăpăstioase (lipsește numai aceea de... fascism!) Moromete ar fi întrebat " Pă ce te bazezi?!" Chiar așa: de unde și până unde? Un alt catastrofic, Dennis Deletant, după ce scrie că ideologia oficială a comunismului românesc a fost... protocronismul, înșiră fără să clipească alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și securitate care-și întăriseră efectivele, s-au retras în munții Stânișoarei, mai greu accesibili.. cu păduri fără capăt, unde le pierdea urma.. și, de unde atacau surprinzându-i în ambuscade. Coborau pe la Coada Lacului, Izvoru Muntelui, spre sud, pe cursul prăpăstios al Pângărâciorului, își îndeplineau misiunea, și, treceau Bistrița pe la Bicaz, pierzându-se în inima Ceahlăului. Trupele de securitate nu le-au dat de urmă niciodată. .. Iarna aspră și geroasă, care a urmat, au înfruntat-o în ascunzătoarea de sub Toaca, înfofoliți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pentru sine cu gândul la.. „ - bieții de ei, câtă nădejde își pun în...câtă..?!”. .. După două zile, în timp ce trupele de securitate îl căutau, răscolind pădurea de la poalele Bivolului, și satele din jur, Baltă cobora versantul vestic al Stânișoarei, pe cursul prăpăstios al Fărcașei, și făcu acelaș lucru în Borca și Fărcașa, golind cooperativele de tot ce aveau și, le împărți sătenilor. Autoritățile comuniste, în neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri mincinoase.. „Bandiții lui Baltă au tâlhărit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe Hașmașu Mare, la grotă.. unde vom rămâne o vreme.. Acolo, n-o să le vină în cap să ne caute !” Atât a spus, și-a potrivit pistolul mitralieră pe umăr, și, a pornit. Au coborât Grințieșul pe povârnișul cel mai prăpăstios, pe cursul Grințieșului, au trecut prin vad la Bistricioara, s-au strecurat pe poalele Ceahlăului, lăsând pe partea stângă Toaca și Piatra Neagră.. Au ocolit Bicazul Ardelean, pe lângă Danciu, au intrat în Chei... și, au urcat pe cursul Bicăjelului până la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Profesore”... du-te !.. hotărâ căpitanul după o clipă de chibzuință... Și, fii cu mare băgare de seamă, iar la întoarcere... să urci pe coasta nordică, înțelegi... de ce !” Sofronie fără a mai sta mult pe gânduri, își dădu drumul pe povârnișul prăpăstios dinspre sud, și dispăru.. ca înghițit de pădure... Alistar, deși dezamăgit că a fost refuzat, nu se arătă... rămase tot zâmbitor cu privirea aceea albastră, frumoasă și binevoitoare. Și, ziua aceea de august trecu tot așa... ca atâtea altele. Baltă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
situație.. El ne luminează drumurile !”. Și, tot Baltă continuă.. „.. Peste trei, cel mult patru ceasuri, „ei” vor fi aici.. sunt pe urmele noastre... Noi, trebuie să ne retragem spre creastă, sus, și să coborâm pe versantul de nord, pe cursul prăpăstios al Bicăjelului, și să ajungem repede la Chei..!” Se ridică în picioare, în toată statura-i înaltă și impunătoare, îndreptându-și cureaua pistolului mitralieră pe un umăr, și sacul cu muniție pe celălalt, și-și continuă gândul. Noi suntem gata
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
făcut și, încheie.. „ - Pentru viață, băieți... cu orice preț... Dumnezeu ne va ajuta !”, și, toți într-un iureș, își dădură drumul... în prăpastie.. Securiștii au înțeles prea târziu, după ce partizanii au ieșit din împresurare, alegând calea imposibilă, pe cursul abrupt, prăpăstios al Bicăjelului,.. După o zi de mers pe cursul Bicăjelului, sub arșița necruțătoare a soarelui, odată cu înserarea ajunseră la vărsare... în apropierea Cheilor... unde ocupară poziții. „ - Bine.. bine !.. murmură Baltă, rotindu-și privirea în jur, de aici, le vom da
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]