267 matches
-
varianta când s-a semănat cu 75 kg sămânță la ha. Distanța între rânduri trebuie aleasă în așa fel încât să fie cu putință 34 executarea cu ușurință a lucrărilor de îngrijire. Distanța între rânduri de 50 cm face posibilă prașila manuală, ea însă îngreuează mecanizarea acestei lucrări. Unele experimentări făcute la Krasnodar au dovedit că semănatul în rânduri apropiate, la 15 cm, dă producții mai mari decât semănatul la distanța de 50 cm. în țara noastră semănatul la 50 cm
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de nitrificare (MATEO BOX J.M., 1976; VELICAN V., 1972; CELESTINA R. și colab., 1997). Lucrarea trebuie repetată de 2-3 ori, așa fel încât cultura să rămână tot timpul curată de buruieni, iar solul să se mențină afânat la suprafață. Ultima prașilă trebuie să aibă loc înainte de înflorire (ZAMFIRESCU N., 1965). Lucrările de întreținere la năut se realizează cu cultivatorul, care trebuie să fie dotat cu apărători montate lateral pe organele active pentru a proteja plantele și a spori viteza de lucru
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Lucrările de întreținere la năut se realizează cu cultivatorul, care trebuie să fie dotat cu apărători montate lateral pe organele active pentru a proteja plantele și a spori viteza de lucru. Adâncimea de lucru crește de la 5-6 cm, la prima prașilă, până la 8 cm la ultima prașilă. Combaterea mecanică a buruienilor nu reușește să asigure pe toată perioada de vegetație o cultură de năut liberă de buruieni, în special după înflorit până la încheierea ciclului de vegetație de aceia erbicidarea este o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
realizează cu cultivatorul, care trebuie să fie dotat cu apărători montate lateral pe organele active pentru a proteja plantele și a spori viteza de lucru. Adâncimea de lucru crește de la 5-6 cm, la prima prașilă, până la 8 cm la ultima prașilă. Combaterea mecanică a buruienilor nu reușește să asigure pe toată perioada de vegetație o cultură de năut liberă de buruieni, în special după înflorit până la încheierea ciclului de vegetație de aceia erbicidarea este o soluție viabilă. Pentru combaterea chimică a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
patul germinativ s-a pregătit cu combinatorul. însămânțarea: cu semănăoarea HASSIA (Germania) care asigură obținerea unor desimi de semănat și distanțe între rânduri dorite prin reglaje; adâncimea de încorporare a seminței a fost de 4-5 cm; lucrările de îngrijire: 3 prașile manuale și o erbicidare în perioada de vegetație cu erbicidul Pivot (0,5 l/ha); la experiența cu leguminoase pentru boabe s-au aplicat 3 prașile manuale iar la linte și mazăre 3 pliviri. Fertilizarea cu îgrășăminte foliare s-a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
adâncimea de încorporare a seminței a fost de 4-5 cm; lucrările de îngrijire: 3 prașile manuale și o erbicidare în perioada de vegetație cu erbicidul Pivot (0,5 l/ha); la experiența cu leguminoase pentru boabe s-au aplicat 3 prașile manuale iar la linte și mazăre 3 pliviri. Fertilizarea cu îgrășăminte foliare s-a realizat cu ajutorul vermorelului, care are un volum de 15 litri, cu 14 zile respectiv 7 zile inainte de înflorirea a 75% din plantele de năut (Cicer
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
multe ori. Se înregistrează și pagube indirecte prin dislocarea semințelor sau a plantelor tinere, atunci când sapă galerii subterane. Măsuri de prevenire și combatere. În câmp (grădini de legume, pepiniere etc.) se aplică următoarele măsuri: - efectuarea arăturilor adânci și aplicarea de prașile repetate pentru distrugerea cuiburilor de coropișnițe; - distrugerea buruienilor; - efectuarea de gropi capcană (50 x 50 x 50 cm), care se sapă la sfârșitul verii, înainte de retragerea coropișnițelor la iernat și umplerea cu gunoi proaspăt de cabaline. Aceste gropi se desfac
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
distruge 6-9 semințe. În anii de invazii, acest dăunător poate produce pagube de 8-10 %. Măsuri de prevenire și combatere. Se recomandă să se aplice următoarele măsuri: o strângerea și distrugerea resturilor vegetale după recoltare; o executarea arăturii de toamnă; o prașile în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea cruciferelor spontane, ce sunt plante intermediare în dezvoltarea dăunătorului; o plantarea cât mai timpuriu a răsadului, în terenuri bine pregătite și fertilizate cu îngrășăminte fosfatice și potasice; o aplicarea de tratamente chimice în primăvară
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plantă determină oprirea creșterii plantelor, iar 4- 5 larve pe plantă determină uscarea acestora. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrotehnice au un rol important în micșorarea rezervei biologice a dăunătorului și anume: o strângerea resturilor vegetale, arătura de toamnă, prașile repetate pentru distrugerea cruciferelor spontane, ce sunt plante gazdă pentru dăunător. Tratamentele chimice sunt la fel cu cele specificate la alte specii de gărgărițe ce atacă cruciferele. Fluturele alb al verzei - Pieris brassicae L., ordinul Lepidoptera, familia Pieridae Sin: Pontia
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
din cultură a plantelor puternic atacate contribuie la diminuarea surselor de infestare; o executarea arăturii adânci de toamnă. Această lucrare asigură încorporarea în adâncime a resturilor vegetale rămase la suprafața solului după recoltare și contribuie la diminuarea rezervei biologice; o prașile mecanice și manuale. Aceste lucrări contribuie la distrugerea buruienilor, care sunt gazde intermediare pentru diferiți dăunători, ducând la reducerea rezervei biologice. Se aplică tratamente chimice împotriva larvelor din primele vârste, care sunt mai sensibile la acțiunea insecticidelor. De subliniat este
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dăunare este de 2 - 3 pupe/m2. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: o rotația culturilor, strângerea și distrugerea resturilor vegetale rămase în câmp după recoltare, arătura de toamnă și efectuarea de prașile în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea larvelor și pupelor, ce contribuie la reducerea rezervei biologice a dăunătorului; o la plantare să se folosească răsad sănătos, neinfestat; o tratamente preventive efectuate în răsadnițe, cu 3 - 4 zile înainte de transplantarea răsadurilor în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și combatere Măsurile agrofitotehnice au un rol important în reducerea populațiilor de limacși și anume: o arătura de toamnă contribuie la diminuarea pagubelor, prin crearea unor condiții mai puțin favorabile pentru stadiul de hibernare; o respectarea tehnologiilor de cultură; o prașile în timpul perioadei de vegetație; o administrarea de îngrășăminte complexe pentru dezvoltarea mai rapidă a plantelor; o irigarea echilibată a culturilor și drenarea terenurilor cu exces de umiditate. Pe suprafețe mici, în grădini, sere, pivnițe, se recomandă tratarea solului cu superfosfat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
agrofitotehnice ce constau în: o efectuarea arăturii de toamnă, prin care se introduc în adâncime resturile de plante rămase după recoltare; o aplicarea echilibrată a îngrășămintelor care determină o dezvoltare viguroasă a plantelor, ce sunt mai rezistente la atac; o prașile repetate prin care sunt distruse buruienile, ce constituie gazde intermediare pentru acarian; o efectuarea de lucrări în verde: copilit, înlăturarea frunzelor de la baza plantelor care sunt atacate; o cultivarea soiurilor și hibrizilor rezistenți sau toleranți la atacul acarienilor. b) măsuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un complex de măsuri ce constau în următoarele: o asolament de 3 ani cu cereale, ce sunt bune premergătoare pentru legume; o strângerea și distrugerea resturilor vegetale; o arătura de toamnă pentru introducerea sub brazdă a formelor de hibernare; o prașile efectuate în perioada de vegetație pentru distrugerea buruienilor, ce constituie plante gazdă pentru dezvoltarea tripșilor. Tratamente chimice efectuate când pragul economic de dăunare este depășit de la 3 - 5 adulți sau larve pe plantă. Se poate folosi unul din următoarele produse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
terenurilor cu exces de umiditate; o administrarea îngrășămintelor azotoase care favorizează dezvoltarea plantelor și sunt nocive pentru dezvoltarea larvelor; o semănatul sau plantatul răsadurilor cât mai timpuriu pe terenurile slab infestate și cât mai târziu pe cele puternic infestate; o prașile repetate la începutul perioadei de vegetație pentru spargerea crustei de la suprafața solului și pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană; o arătura de vară după desființarea culturilor pentru scoaterea la suprafață a larvelor ce au intrat în diapauză estivală; o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Măsuri de prevenire de combatere. Se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. A) Măsuri agrotehnice constau în: o prașile efectuate în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană și a stadiilor dăunătorului aflate în sol (larve, pupe, adulți); o arătura adâncă de toamnă pentru distrugerea unui număr cât mai mare de adulți hibernanți; o rotația culturilor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă. PED = 1 - 2 larve/m2. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică măsuri preventive și curative. Preventiv se aplică: o arăturile adânci de toamnă; o prașile repetate făcute în cursul perioadei de vegetație; o semănarea și plantarea cât mai timpurie a răsadurilor; o instalarea de capcane luminoase și a celor cu feromoni pentru atragerea adulților; o pe suprafețe mici, se pot pune pe sol, între rândurile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ani; o utilizarea la plantat a unui material sănătos neinfestat (bulbi, bulbili); o evitarea terenurilor umede, grele și reci, care favorizează atacului; o folosirea de soiuri de usturoi rezistente sau tolerante, cum ar fi Timpuriu de Ciolpani sau Ișalnița; o prașile pentru distrugerea buruienilor ce constituie gazde intermediare pentru dăunător; o smulgerea plantelor atacate și distrugerea acestora. Măsurile curative constau în tratarea bulbilor de ceapă și usturoi înainte de plantare, prin vacuum infiltrație, într-o soluție de Nemafos 46 EC0,15 %, Vydate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
florilor, șiștăvirea boabelor. În loturile semincere produce pagube de 2 - 8 %. Măsuri de prevenire și combatere. Măsuri preventive: - strângerea resturilor vegetale rămase în camp după recoltare și arderea lor; - arătura adâncă de toamnă pentru introducerea sub brazdă a adulților hibernanți; - prașile repetate pentru distrugerea umbeliferelor din flora spontană. Măsuri curative: Tratamente foliare aplicate la apariția în masă a adulților cu: - Thiodan 35 CE - 0,15 %; - Zolone 35 CE - 0,15 %; - Thionex 35 CE - 0,15 %; - Mavrix 2 Fl. - 0,05 %. Aceste
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pentru terenurile infestate. - Plantarea unui material biologic sănătos, liber de nematozi. - Fertilizarea echilibrată a solului, pentru o dezvoltare mai viguroasă a plantelor și cultivarea de soiuri tolerante la atacul nematodului. - Controlul fitosanitar al culturilor, eliminarea plantelor infestate și distrugerea lor. - Prașile repetate pentru înlăturarea umbeliferelor din flora spontană. - Tratarea solului cu produse nematocide ce au fost menționate la nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne incognita Chitw. CAPITOLUL 8 PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI CIUPERCILOR DIN GENUL PLEUROTUS 8.1. Importanța economică a ciupercilor Pleurotus
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
întrebat: Dar bine, fato, ce-ai mâncat așa bun la Șvarac, că nici nu te uiți la tochitură? Ehei, dac-ai ști matale? La întors fânul S-a întâmplat o vară tare ploioasă. Porumbul și cartofii creșteau nevoie mare după prașila de-a doua. Aveau mult soare și apă din abundență. Numai cu fânul nu stăteam pre bine. Cum era cosit, stătea întins în brazde pe tot ogorul. Ploaia îl uda mereu și ca să nu prindă mucegai, mama mă trimitea pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ovăz, soia, lucernă. Sunt și porțiuni pe care se cultivă porumb după porumb. În schimb, pășunea care e luată În cultură după câțiva ani oferă un teren odihnit. Numai jumătate din fermele de aici sunt mecanizate. Restul lucrează cu caii. Prașila se face cu prășitoare necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
imensă. Vechea combină era folosită În Kansas și Oregon. Avea mărimea unei batoze de pe acoperișul căreia un fermier mâna 20 de cai puternici. Văd și noul tip de tractor „General purpose tractor”, tractor cu Îmbunătățire generală, grație căruia se Începe prașila mecanică a porumbului. Roțile din față sunt mici. Cele din spate pot fi adaptate distanțelor dintre rânduri. E ușor, Înalt, cu osia ușor curbată pentru a se putea prăși când porumbul e ajuns la o Înălțime medie. E ieftin, astfel
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
societăți particulare. La intrare o mașină ne blochează drumul, Însă nu vedem paznicul așa că mergem Înainte. La celălalt capăt, al doilea paznic, surâzând, ne cere respectivul dolar. Suntem din nou În Illinois, În partea centrală și sudică. Se zorește cu prașila porumbului. Ovăzul e frumos dezvoltat. Câțiva fermieri au dat drumul tineretului bovin În lanurile de ovăz. După ce va fi pășunat, vor ara și semăna porumb furajer. În fiecare fermă vacile sunt scoase la pășune, fără nicio pază, grație sârmei ghimpate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
asupra tinerilor. Cornel Pop a fost implicat și el în procesul deținuților, chiar dacă fusese unul dintre cei mai torturați studenți. A fost condamnat la moarte și executat în decembrie 1954. Alexandru Popa ('Țanu') Născut la 13 noiembrie 1924 în comuna Prașila, județul Soroca (în Republica Moldova de astăzi), era student la Facultatea de Agronomie din Iași și fusese condamnat la 6 ani de detenție. Ioan Muntean spune că îl cunoscuse în 1944 pe Popa 'Țanu', când acesta era refugiat la Oravița, și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]