468 matches
-
nu-l cunoștea, dar înțelesese că-i la origine din acest sat. - Bă, Petrică, mânca-l-ar nenea, că nu te-am mai văzut poate de zece ani! Parcă ieri erai un băiețel și veneai pe la mine să-ți fac praștie să tragi după gaițe. Cât de greu i-a fost Mărgăretii, rămasă văduvă de război când nu împlinise 30 de ani, să vă crească singură, pe tine și pe soru-ta Domnica! Și ce mai tată ați avut! Era de fală
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
sau dacă nu este orb judecătorul care se uită la balanța), tocmai ei se opun propriilor lor eliberări din închisoare, alături de eliberatorii lor, ieșiți de acolo. Viață îl bate pe Caragiale. Pe alții, însă, care sunt spectatorii acestui tir de praștii cu nervii, îi bate rău de tot. • Dar faptul cel mai comic, fără îndoială, este altul: de ce nu rămâne fiecare penal, și liber, și cu agoniseala, întreagă, și nu prestează - pentru recuperarea prejudiciului comensurat cooperant, cu evaluatorii, în interesul spectatorilor
DIALOGURI CU ELISE (2) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376276_a_377605]
-
taică-său, fiind supărat foc: -Mă obraznicule, dacă nu te înveți minte, să respecți oamenii, eu te dau pe ușă afară! M-ai făcut de bășcălie cu glumele tă-le nesărate, ‘tu-ți crivățu mătii! M-a oprit Mărin al lui Praștie, să-mi spună că te tragi de șireturi cu el, deși e om bătrân. Cum de-ți permiți să fii așa un mojic fără pereche, să creadă oamenii, că te-am învățat eu așa? Să-ți fie rușine! Ori te
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
Fiecare clasă dădea un număr de unități militare (Centurii) și avea un anumit fel de armament: - prima clasă avea armament greu coif, scut rotund, armură din bronz, sabie și suliță; - cetățenii din clasa a V-a erau înarmați numai cu prăștii și aveau o rezervă de pietre de aruncat". Clasele erau: cavalerii: clasa I clasa a V-a; proletarii "Cei care nu aveau cens formau categoria proletarilor". Vezi N.A. Mîschin, Istoria Romei Antice, Editura de Stat, București, 1951, p. 70. 1172
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în 1921, în acest oraș. Se pensionează cu gradul de colonel. Era încă elev când, în 1911, își vede publicată o schiță umoristică în „Veselia”. Cu versuri, proză, articole avea să mai colaboreze (semnând și cu pseudonimele Silex și Tudor Praștie) la „Adevărul literar și artistic”, „Romanațul”, „Brașovul literar și artistic”, „Acțiunea”, „Pagini literare”, „Familia”, „Ramuri”, „Universul literar”, „Vremea”, „Scrisul bănățean” și altele, printre care „Tribuna”, „Astra”, „Transilvania”. În asociere cu Șt. N. Ricman scoate la Caracal periodicul „Vremea” (până în 1931
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberata o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după oamenii legii, si care apoi fugeau pentru a nu fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mărginea numai la defensivă. Acest căpitan prețui pe deplin marea însemnătate a acestui loc întărit, pîn-acuma în părăsire și făr-de nici o garnizoană din partea romeilor; deci el încunjură cetatea cu mașine de zvârlit proiectile de piatră și cu alte soiuri de praștii de tot felul, adună mari provizii de nutreț, bucate și vite în prevederea unei împresurări mai lungi și așteptă inimos și {EminescuOpXIV 91} cu tărie oastea romeică. Singurul neajuns de care suferea întrucîtva garnizoana lui era lipsa de apă bună
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a pururea într-un mod obligatoriu și pentru. urmașii săi. {EminescuOpXIV 163} Regele Ludovic I pusese cu puțin mai înainte să se zidească castelul întărit al Severinului, să se așeze în el o strajă corespunzătoare și să se înarmeze cu praștii ce ajungeau departe și acuma orândui aceleași dispoziții și pentru Bran (Torzburg), nu departe de Brașov, pentru a apăra intrarea și ieșirea spre Valachia. Ileana, fiica lui Vlad, se măritase în anul 1355 cu principele sârbesc Ștefan Uroș V, dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin care I. ocupă un loc, fie și înscris între limite ideologice care îl diminuează, în literatura pentru copii. SCRIERI: Să vă povestim despre noi, București, 1950; Vlăstar voinicul, București, 1950; Cum am devenit stahanovist, București, 1953; Inimoșii, București, 1953; Praștia năzdrăvană, București, 1955; Băiatul și noaptea, București, 1957; Cei de la Crisanta, București, 1960; ed. (O stea din toate e a mea), București, 1974; Faima detașamentului, București, 1963; Atențiune, Carolina!, București, 1970; Răpirea Mietei, București, 1977; Măr roșu ca focul, București
IUTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
ca excelent traducător al unor opere de mare dificultate stilistică, aparținând îndeosebi prozatorilor din secolul al XX-lea: Alfred Döblin (Berlin Alexanderplatz), Hermann Hesse (Jocul cu mărgelele de sticlă), Hermann Broch (Moartea lui Virgiliu), Ernst Jünger (Pe falezele de marmură, Praștia, Albine de sticlă), Thomas Mann (integrala povestirilor), Siegfried Lenz (Ora de germană, Modelul), transpunerile fiind adesea însoțite de ample și temeinice studii. A realizat traduceri din teatrul expresionist german (R.J. Sorge, W. Hasenclever, E. Toller), din critica lui Friedrich Gundolf
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
București, 1969, Dulcea viață a soțului în teorie și practică, București, 1974; Robert Musil, Trei femei, pref. Romul Munteanu, București, 1970; Friedrich Gundolf, Goethe, I-III, pref. trad., București, 1971; Ernst Jünger, Pe falezele de marmură, pref. trad., București, 1971, Praștia, București, 1981, Albine de sticlă, pref. trad., București, 1989; Siegfried Lenz, Ora de germană, pref. trad., București, 1972, Modelul, București, 1978; Ulrich Bräker, Povestea vieții și aventurile bietului om din Tockenburg, pref. trad., București, 1973; Hans Liebhardt, Culoarea scaieților, pref.
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
tot ce ține de ea Să fie trăită din plin Fără dușmănii, fără urî Și rupturi. Totul din neîntinată dragoste. AM UITAT COPILĂRIA E atât de departe De parcă nici nu a fost odată O minge, o cutiuță, O pietricică O praștie Și alte o mie de jucării Făcute ori găsite prin gunoaie Au rămas undeva În fundul memoriei Da, acolo este copilăria Și cu timpul se micșorează, Umbrele o acoperă, singurătatea o înzidește, Bucuriile n-o mai recunosc Totuși avem nevoie de
VERSURI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381289_a_382618]
-
secundare; A. educație fizică și militară (în gymnasii și manejuri publice, cu instructori specializați, plătiți de stat): - jocuri gimnastice; - sporturi; - cursa de un străin și cea de două stadii; - scrima; - luptele de infanterie; - tirul cu arcul; - aruncarea suliței; - aruncarea cu praștia; - călăria; - vânătoarea; - practica de campare; B. medicină și educație igienică: - regim de viață; - regim alimentar; - vindecarea rănilor; - cunoașterea leacurilor; C. educație muzicală: - cântul vocal; - cântatul la liră; - școala kitharistului; D. educație literară: - școala gramatistului (cititul și scrisul); - studiul autorilor clasici
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu junghiul de vînat pește?... Dacă lovești în el, nici sabia nu ține, nici sulița, nici săgeata, nici țăpoiul! Fierul i se pare lui ca paiele și arama, ca lemnul putred! Fiicele arcului nu-l pun pe fugă; pietrele din praștie se prefac în pleavă cînd dau de solzii lui. Ghioaga, în socoteala lui, e ca o trestie și de vîjîitul lăncii își bate joc“... Aceasta să fie oare creatura? Chiar ea? Pe semne că profețiile nu se împlinesc totdeauna, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de Jianu, a fost dus în pavilionul mare, unde erau strânși rezistenții pentru a fi convinși prin discuții de necesitatea acțiunii. La scurtă vreme însă a fost scos din nou în atelier, în tura de noapte. Pangrate a confecționat o praștie și a trimis în afara închisorii bilețele în care ruga populația să anunțe organele de stat și ONU că la Gherla se torturează, descriind inclusiv cazul lui. După trei luni, în închisoare a sosit o comisie, care l-a întrebat ce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
risipea tot ce bruma putea dânsa să adune. Copiii se hrăneau prin vecini. De Paști căpătau pască și ouă roșii iar, după ce mâncau umplutura din pască și gălbenușul de la ou, se întreceau care azvârle mai departe gogoloiul de colac trimis praștie dintr-un vârf de nuia. într-o bună zi, beat, Costandin s-a aplecat peste lăptoc. Știma apei l-a tras în bulboană. Aprigă și iubeață de bărbat, îndată după el s-a stins și Aglaia. Așa au intrat orfanii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe 27 aprilie 1928, se născu Zoë Stephanides, o fetiță mare, sănătoasă, cu un cap pătrățos, ca al bunicii ei, cu un plânset puternic și fără nici o problemă. Pe Milton nu-l prea interesa sora lui. Prefera să tragă cu praștia, Împreună cu prietenii. Theodora era exact invers. Era fermecată de Zoë. Ducea bebelușul În brațe peste tot, ca pe o păpușă nouă. Prietenia lor de o viață, care avea să treacă peste multe piedici, Începu din prima zi, cu Theodora prefăcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ultimele instrucțiuni: — Tu, dimacherus, vino să te lupți cu veles! Ai priceput? Gladiatorul cu două săbii în mână se grăbește să facă pereche cu un altul, care mânuiește doar o suliță legată cu o curea. — O rotește ca pe o praștie, nu? se înveselește Pusio. Vittelius încuviințează, vădit amuzat de entuziasmul lui can did. În acest moment, instructorul răcnește din nou: — Unde ești, bă, ăla cu șiragul de pizde atârnat de gât? Ia fă-te ncoace! Uriașul cu piele de abanos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Meyers. Maisons e cel mai teribil loc În care am stat vreodată. Orașul nu-i cine știe ce, dar era un lac și o pădure grozavă prin care pierdeam vremea toată ziua, eu și câțiva puști, și bătrânul mi-a făcut o praștie cu care am doborât multe păsări, printre care și o coțofană. Dick Atkinson, puștiul, a nimerit Într-o zi un iepure - l-am pus sub un copac și stăteam toți pe-acolo, Dick avea niște țigări, și iepurele a sărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și rândunica le-au spus că aici, la casa unde s-au oprit ei când au venit de peste mări și țări, sunt oameni cu suflet bun. Iar copiii sunt, toți, cuminți. Nu lovesc cu mingea căsuța rândunelelor, nu trag cu praștia în puii cei mici, nu pun mâna în cuib, ca să facă rele... De aceea ei, părinții acestor mogâldețe, au venit și primăvara aceasta tot aici, la fel ca anul trecut, la fel ca mereu. Iar micuții care au ieșit din
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
bărbăția contra unui pergament dintr-acelea. Bătrânul îl urmă pe graf într-o încăpere rotundă, ai cărei pereți gemeau de arme și trofee cinegetice. Pumnale cu tecile încrustate cu agate, lănci, halebarde și sulițe, iatagane încovoiate, săbii de toate soiurile, praștii și buzdugane, arbalete și arcuri din lemn de Tissa, diverse capcane stranii pentru animale mici, archebuze, muschete, flinte și carabine cu două țevi, toate luceau discret, fără ca nimic să trădeze ceva din violența pentru care au fost făurite. Tigvele rânjite
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
avem voie să mai tragem o harașpincă prelungită, ca să putem lua în piept de mâine viața cel puțin câinească imaginată de alde Băsescu și brelocul său agățat la cureaua nădragilor, numit Boc cel mic. Dar eu, pensionarul de serviciu la praștia de tras cu alune în veverițele copilăriei mele, nu am decât să deschid televizorul și însetat de cultură să urmăresc ce mai e nou de exemplu în filmografia românească. Mai vărs pe furiș câte o lacrimă, când mă năpădesc gândurile
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
sunt obișnuit cu ea." Și s-a dezbrăcat de ea. 40. Și-a luat toiagul în mînă, și-a ales din pîrîu cinci pietre netede, și le-a pus în traista lui de păstor și în buzunarul hainei. Apoi, cu praștia în mînă, a înaintat împotriva Filisteanului. 41. Filisteanul s-a apropiat puțin cîte puțin de David, și omul care-i ducea scutul mergea înaintea lui. 42. Filisteanul s-a uitat, și cînd a zărit pe David, a rîs de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
vă dă în mîinile noastre." 48. Îndată ce Filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David, David a alergat pe cîmpul de bătaie înaintea Filisteanului. 49. Și-a vîrît mîna în traistă, a luat o piatră, și a aruncat-o cu praștia; a lovit pe Filistean în frunte, și piatra a intrat în fruntea Filisteanului, care a căzut cu fața la pămînt. 50. Astfel, cu o praștie și cu o piatră, David a fost mai tare decît Filisteanul, l-a trîntit la pămînt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]