39,397 matches
-
Că acestea au marcat, au singularizat, insularizând-o, Moldova de dincolo de Prut ar fi prea puțin spus. Ceea ce trebuie cu precădere reținut este acea strict și permanent controlată nimicire a elitelor, la o scară inimaginabilă, mai amplă deci decât cea practicată de organele comunismului în România. Aceasta nu reprezintă, desigur, o scuză, a vreunei situații modeste a literaturii ce s-a putut naște în asemenea condiții, ci doar o explicație pentru particularități a căror geneză este necesar a fi știută. Curioasă
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
această privință. Totuși, cred cu toată convingerea că formația de muzicolog e necesară tânărului publicist de radio, cel puțin prin faptul că îi asigură o coerență a gândului, un exercițiu al scrisului și al exprimării clare pe care l-a practicat minimum patru ani de zile. Și el va învăța, cu timpul, că va atrage mai degrabă ascultătorul de radio povestind despre ultima creație excentrică a lui Stockhausen - un cvartet de elicoptere -, strecurând totodată și informații despre complexitățile abstracte ale tehnicii
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
treia generație postmaioresciană, din care a emanat, în 1928-1929, revista Kalende, și care ulterior, în 1937, a configurat Grupul criticilor literari români (G.C.C.R.), compus din Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, la care participau G. Călinescu și Perpessicius. Cei numiți practicau o critică nedogmatică, subordonată criteriului estetic, cu ferestre larg deschise spre fenomenul modernist, în pofida unor elemente individualizatoare ce uneori i-au separat. Cu o melancolică adeziune retrospectivă, Barbu Cioculescu scoate în relief numitorul comun al micii comunități de mari critici
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
încrîncenarea, invectivele, trivialitatea. Ironia e o caligrafie a rezervei, un dans aerian al refuzului. Prin jocul său atracțios, ea își anesteziază obiectul, scutindu-l de durerea primară a vivisecției. Dar să continuăm firul evocării părintelui de către fiu: "în critică a practicat stilul direct, concentrat, alert, declinînd orice substrat artistic, dar, în realitate, obținînd efectul de mare agrement al deplinei comunicări, rod al demoniei creației. Ironia i-a fost de asemenea dar natural, latură a umorului moștenit în familie, factor ce l-
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
Strejac, Dumitru Cozma, Septimiu Enghiș, Simion Moldovan, dovedesc câtă diversitate încape în expresia artistică, chiar și atunci când datele tehnice sunt în mare aceleași și funcționează într-un anume sens ca o constrângere. La începutul secolului trecut, cioplitul, așa cum a fost practicat de pionierii săi, printre care și Brâncuși, a fost înainte de toate un gest polemic, provocator, dar și o poetică. S-a vorbit chiar de o �do-it-yourself mystique", de o mistică a lucrului făcut de tine însuți. Astăzi, a ciopli lemnul
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
un Dumnezeu greșit înțeles. Care Dumnezeu, tolerant cu gradul precar de cunoaștere, știa că omul silit să abjure ar fi fost ars pe rug pe degeaba" Ereziile au fost întotdeauna o scuză bună pentru scelerați, pentru sadismul instituționalizat (ca stalinismul) practicat de fanatici și de ignoranți. De aceea, multora, mai curat, oricum mai sincer, mai natural, li se pare Vechiul Testament, deși mai dur. Sau tocmai de aceea. Interesant este că marii prozatori, cum este Faulkner, de exemplu, au făcut din lectura
Deteronomul (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12699_a_14024]
-
oralitatea limbajului cotidian), dar și la americanul e.e. cummings, cu care Vișniec are în comun o disponibilitate pentru aranjamentul tipografic neconvențional. Și totuși, chiar dacă stilul sobru se păstrează, ceva se schimbă... În primul rând, natura postmodernismului pe care-l practică Vișniec. Un postmodernism actualmente deziluzionat, în care sensul nu există sau nu poate fi formulat ("ai computer, încearcă acum să spui măcar/ un singur adevăr despre tine (nici/ n-a mai fost cazul, timpul s-a schimbat..." 2 Ianuarie) și
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
nu e numai singura posibilă, e singura necesară." Constatarea este prilej de precizare a propriei poziții în contextul criticii românești. Fundoianu mărturisește că se înscrie "în școala criticei moldovenești a lui Russo, Kogălniceanu și a "Junimei" "4). (Dar și critica practicată de Iorga, cum i s-a reproșat de altfel istoricului în atîtea rînduri, era o critică culturală.) Pentru o clipă Fundoianu însuși avusese ideea de a face critică literară " tentația "a bancrutat însă de la început", "covîrșită de necesitatea națională ș
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
a tot ce are. Nu mai știu care-i pasărea, care-i Lili...". De altfel, clasicii ne surprind mereu prin intuițiile lor moderniste și chiar postmoderniste. Dacă ultima Scrisoare a lui Negruzzi este compusă într-o curată limbă "spargă", Odobescu practică și el, cu naturalețe, intertextualismul, instalîndu-se mimetic în modele pe care le secătuiește de expresivitate în folos propriu. Ludic, ironic, înnobilînd prin virtuozitate și erudiție badinerii și bagatele, autorul falsului Tractat de vînătoare își creează capodopera din mai nimicul unui
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
pot eventual obține oarece efecte estetice, dar și pricinui altora prejudicii de nevindecat. Pe scurt, au aflat din propria lor experiență că de acum încolo, cei ce vor alege sacerdoțiul scriiturii, tinzând prin aceasta să devină exemplari, vor trebui să practice, din acea clipă, rostirea adevărului în locul minciunii, respectul celuilalt în locul violenței și - mai ales - curajul în locul resemnării.
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
cuvântului, vreau să spun că nu erau de prost-gust, ci doar extravagante, total neobișnuite. O afirm în calitate de bibliofil versat și de familiar al legătoriei profesionale, meserie pe care o deprinsesem pe când eram elev la "Mihai Viteazul" și pe care o practicasem uneori ca simplu amator (liceul te obliga, ca intern, poate și altfel, nu știu, să-ți alegi un meșteșug, pentru care avea ateliere speciale de pregătire). Printre scriitorii frecventatori ai cenaclului se număra și un bibliofil de mare clasă, un
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
în libertate. Gest umanitar, legal și ținând de toate nuanțele și uzanțele democratice. Minunea zgomotoasei și spectaculoasei arestări a ținut trei zile, urmată de eliberare și liniște. De altfel era nefiresc să fie ținut un om sub obroc doar pentru că practicase un rit-ritual la care participaseră de-a valma tineri și vârstnici indiferent de sex, religie, nivel de cultură și de studii. La urma urmei, îi obligase cineva la ceva anume ? Nu. Veniseră de bună voie să se integreze în absolut
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
este de tip "absolutist, potențial sau explicit totalitar" și "autoritar" (sic!) fiindcă "el are nu numai noțiunea Ťinterdicțieiť poziției ostile, pe care o critică, dar și tendința punerii sale în practică" ș!?ț. Andrei Pleșu, spirit totalitar, autoritar și care practică voluptuos interdicția! Atunci de ce mai este premiat cu Marele premiu? Justificarea președintelui juriului se încheie cu o nouă palmă și cu o nouă sau mai precis veche răfuială personală, aceea a lui Marino cu "Școala de la Păltiniș" și cu mentorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
etc., urlând că vrea să stea de vorbă cu Președintele țării; 13. La standu" lu" MISA, un guru (de preferință Gregorian Bivolaru) va fi înconjurat de un grup de femei costumate în câte-o frunză de vie (eventual), care vor practica o... yogă după model sodomo-gomoric, adaptat la realitățile României contemporane; 14. Se va pune la cale cel puțin un viol pe zi; 15. Câțiva teroriști sunt absolut necesari; 16. Un organizator va găsi sub un stand câteva grenade; 17. Se
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
feroce. Iudeul, la Celine, fiind ținta principală asupra căreia se abate tirul său interminabil de invective, deslănțuit oricând și fără nici un fel de motiv precis. Interesant e că și unul și celălalt, și Rabelais ca și Celine au fost medici practicând printre săraci. Rabelais a folosit limba vulgară a epocii sale, îndeosebi dialectul local poitdevin. Amintirea lui Villon nu era departe. Trăinicia literaturii autorului lui Gargantua, Pantagruel, Panurge, se bazează întîi pe cultura epocii făurită de practicarea, pe lîngă medicină, a
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
și raporatea ei la lumină, la divinitate, apropierea de limbajul credinței, al ritualului religios m-au interesat și m-au emoționat. Privirea către sine, în interiorul său, este un exercițiu dificil și complex și pe care nu am învățat să-l practicăm riguros decît prea puțini dintre noi. Călătoria lui Răzvan Ionescu către Dumnezeu este, de fapt, cea mai frumoasă călătorie către eu. Tonul acestei mărturisiri este cel care m-a făcut să poposesc mai mult, în ciudata liniște a nopții, asupra
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
tipice oralității. În limba vorbită de azi, dar și în transcrierea ei, e rar ca dracul să apară cu finala -l: integritatea articolului este limitată stilistic la oralitatea solemnă, academică, intrînd în contrast cu uzul tipic al invocării dracului. În scris se practică deopotrivă marcarea prin apostrof (dracu') și nemarcarea (dracu). În texte clasice din secolul al XIX-lea, perioadă în care convenția ortografică era mai puternică, putem găsi mai multe exemple de conservare integrală a articolului, de exemplu la Eminescu: "Mă mir
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
muzicale față de informația crudă s-a schimbat fundamental în a doua jumătate a secolului XX: gustul epocii pentru cunoașterea precisă, voința de a înțelege opera și omul cu obiectivitate și întemeiat pe o abordare aprofundată au discreditat literatura adesea aproximativă practicată până atunci în favoarea unor minuțioase cercetări bio-bibliografice. Deschiderea spre lume de după 1990 ne-a arătat că pe alte meleaguri tipul acesta de "dosar al problemei" este practicat curent, și apreciat cum se cuvine. Un astfel de proiect și-a propus
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
cu obiectivitate și întemeiat pe o abordare aprofundată au discreditat literatura adesea aproximativă practicată până atunci în favoarea unor minuțioase cercetări bio-bibliografice. Deschiderea spre lume de după 1990 ne-a arătat că pe alte meleaguri tipul acesta de "dosar al problemei" este practicat curent, și apreciat cum se cuvine. Un astfel de proiect și-a propus și a realizat în ultimul an, sub forma a trei volume impozante, Viorel Cosma, adunând aproape tot ceea ce cuceririle documentare ale unei vieți de studiu au acumulat
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
ceremonial lustral al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai opace, ca și al amestecului viclean cu valori modeste ori expirate, ambele operații practicate de ,paznicii templului". Opinia lui Ion Bogdan Lefter este, spre onoarea d-sale, tranșantă: , Fie că își dau ori nu seama, cei care se revoltă astăzi împotriva dezbaterilor asupra lui G. Călinescu - sau asupra lui Arghezi, a lui Marin Preda
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
prin practicarea asiduă (abhyasa) a unor tehnici de autoobservare și dizolvare a conflictelor. Pornind de la principiul că suferința umană e generată de modificări mentale, yoga impune un sistem de oprire a acestora. Sistemul este foarte dur și nu se poate practica decât cu o motivație bine conturată. De la adoptarea unor reguli stricte de viață (yamas și nyamas) atât interne cât și sociale spunerea adevărului, lipsa violenței, mulțumirea de sine, continența (nu abstinența) sexuală, autoanaliza, etc. până la fazele superioare ale practicii unde
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
a yoga. În cazul În care și practica spirituală este adoptată, beneficiile se multiplică exponențial. Contrar zvonurilor, yoga nu include niciun ritual contrar sănătății și fiziologiei naturale a omului. Ba chiar la ultima vizită la doctor, am văzut și Îndemnul „practicați yoga”. Spre deosebire de alte practici, rezultatele favorabile pentru starea de bine sunt aproape imediate. Anual, mii de instructori de yoga primesc certificări de la centre acreditate.
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
Cioculescu până la, să zicem, Nicoleta Sălcudeanu și Mihai Iovănel. șugubăț și peant, ludic și didactic, cârcotaș și tipicar, sceptic de serviciu care nu face rabat nici autorilor, nici operelor, Regman a fost și a rămas până la sfârșitul vieții un cronicar, practicând genul cu aceeași perseverență cu care l-a apărat împotriva detractorilor. Pentru autorul Colocvialului, cronica literară, acuzată de instabilitate și efemeritate, conține în filigran toate virtuțile criticii. Iată de ce, într-un interviu cu valoare testamentară, acordat lui Farkas Jenö cu
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
lucru pe care îl face un regim fascist este să-i oblige pe oameni să-și țină gura". Dar, se întreabă Alexandru Călinescu și noi pe urmele lui, oare cum ar interpreta respectiva doamnă felul în care erau puse în practică ideile " progresiste" ale soțului ei (reamintesc, ne aflăm la începutul anilor '50) în Uniunea Sovietică și în țările satelite ale acesteia, inclusiv România? Firește, închisorile și metodele de reeducare ale comuniștilor, ajunse la apogeu în anii '50, nu intră în
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
referiți la "artă" sau la vârstele biologice? În privința domeniilor creatoare, ce-i drept, mi-am "încercat puterile" în aproape toate disciplinele - literatură, muzică, desen și pictură, actorie, dans, critică literară, coregrafică, muzicală, de teatru și film, publicistică - unele dintre ele practicându-le doar ocazional și doar cu elan și competență de ... amator. "Fruct oprit"? Da, "mi-a plăcut să smulg cu dinții / un fruct ce nu voia să cadă" - mă refer, desigur, la "distinsa roadă / din arborele cunoștinții", cum scriam cândva
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]