348 matches
-
noi toți pentru buna dispoziție pe care o creau totdeauna acolo unde se aflau. Se mai tachinau, fără ca glumele lor să degenereze în cuvinte vulgare sau dure. Apartenența regională le favoriza suficient material pentru dispute hazlii. Vișan era oltean, Vilescu prahovean. Într-o zi, săgețile lor s-au înveninat. Glumele au degenerat de la înțepături fine, fără adresă directă, la ironii și zeflemisiri cu adresă la persoană și până la urmă cu insulte directe. Diavolul ce altă treabă are? Să strice liniștea și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
deținuți de drept comun. După ei, patru securiști, doi civili care dădeau ordine directorului și subdirectorului, în prezența câtorva milițieni noi: Imediat faceți percheziție în cameră, sub saltele și în saltele... Atât am prins. În același timp, un grup de prahoveni, între ei și Drosu, legionar prahovean cunoscut, intelectuali și muncitori, judecați de curând și depuși la Târgșor până vor fi trimiși în altă parte, a fost adus din curtea cealaltă. Aveau aceeași soartă cu noi. Dar cum zice proverbul: „Nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
patru securiști, doi civili care dădeau ordine directorului și subdirectorului, în prezența câtorva milițieni noi: Imediat faceți percheziție în cameră, sub saltele și în saltele... Atât am prins. În același timp, un grup de prahoveni, între ei și Drosu, legionar prahovean cunoscut, intelectuali și muncitori, judecați de curând și depuși la Târgșor până vor fi trimiși în altă parte, a fost adus din curtea cealaltă. Aveau aceeași soartă cu noi. Dar cum zice proverbul: „Nu-i cum vrea omul, ci cum
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
deținut și era complexat în așa măsură, încât se învârtea lângă mine, fără să mă privească, strângând din pumni și din fălci. Până la gară a mers cu arma în mână lângă mine. Duba aștepta, programată special pentru noi. Grupul de prahoveni, în frunte cu domnul Drosu, fusese dus după Anul Nou la Aiud sau Canal. Dintre copii ni s-au mai adăugat șase băieți: Titi Stoica, Râmboiu, Popescu, Dipșe, Voloșniuc și Nicolae Bardac. Până la Jilava am povestit unii altora cum am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
reține atenția prin câteva secvențe autobiografice și prin inserțiile cu privire la Sorin Titel și la sfârșitul tragic al acestuia. SCRIERI: Noaptea roșie, București, 1983; Casa de lângă lună, București, 1988; Mestecenii din vis, București, 1990. Repere bibliografice: C. Manolache, Un remarcabil debut prahovean în proză, „Flamura Prahovei”, 1983, 7402; Sorin Titel, Mihai Nicolae, RL, 1978, 15; Titel, Cehov, 206-208; Dan C. Mihăilescu, Complicații afective, CNT, 1984, 11; Valentin Dumitrescu, Romanul unei familii, O, 1984, 16; Viața lui Sorin Titel povestită de Iosif Titel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
unor factori extrem de obiectivi. În primul rând, parcul de vagoane al Căilor Ferate Române fusese puternic afectat de operațiunile de război susținute pe teritoriul țării noastre, inclusiv de bombardamentele sistematice ale aviației anglo-americani în zona Bucureștiului, Olteniei, Munteniei și a bazinului petrolifer prahovean precum și de aviația sovietică în zona frontului Iași-Chișinău, aici incluzând și orașele Bârlad, Huși și Vaslui. Apoi, era nevoie mare de vagoane cu prioritate maximă pentru transportul trupelor române și ruse spre frontul de vest până la 9 mai 1945, precum și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu-l cunoșteam, n-am avut ocazia să-l cunosc, decât acolo. Deși era în lot cu mine, student medicinist și el... Iar dintre cei care trebuia să batem, erau Toldișan și Rusvid Matei... Mai era și un grup de prahoveni, erau doi frați Davidescu din Prahova, chiar din Ploiești, dacă nu mă înșel... Ei erau cei care erau mai duri acolo. Ei erau împreună cu dumneavoastră printre agresori? Da, da, ei erau mai răi, asta am reținut eu... După aceea ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pentru el, ad personam, iar nu și pentru viitorii moștenitori - de Măria Sa. Prințului (Carol - n.n.) i-a plăcut mult ideea și a acceptat-o bucuros, fiindcă se potrivea cu dragostea lui pentru tot ce era tradiție românească”. 21-26 aprilie. Presa prahoveană își informează cititorii „cum petrece Regele Mihai” în așteptarea Paștelui. Aflat la Scroviște, Regele era plimbat cu barca pe lac. „Un băiețel ca de clasa a III-a primară, cu pantaloni scurți, admirând natura și întrebându-se de viețuitoarele din
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
civilă în vremurile actuale, complementar instituțiilor parlamentare, guvernamentale și cercurilor de afaceri, pentru apropierea dintre țări, popoare, oameni de pe toate meridianele Terrei. Acestea sunt: "Soli africani pe plaiuri moldave" (1995), "Romania and Nigeria ...", "Africani la Chindie" (2001), "România Africa. Cronică prahoveană de două zile" (2003), "Arborele prieteniei româno-africane" (2004), "Gaudeamus România Africa. Punte peste vremuri" (2006). De asemenea, sinteza seminarului pe tema "Relațiile dintre România și Africa. Tradiții, prezent, perspective" (1999). La acestea, pot fi adăugate cele două cărți pe teme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cancelar pentru Europa deEst al Ordinulul Cavalerilor de Malta. Potrivit dezvăluirilor făcute ulterior de Caiumi Serafino, (vezi Anexă 13), de transporturile cu petrol rusesc se mai ocupau colonelul Dumitru Ogășanu, Luciano Lanardoni și Ionel Bară. Combustibilul rusesc pornea din rafinăriile prahovene, transportat în garnituri de tren, care aveau drept destinație firme fantomă din străinătate. La Timișoara, garniturile erau însă preluate de Ogășanu, Bară și autoritățile locale menționate anterior. Pe documente se trecea că petrolul avea drept destinație proxima Jimbolia, unde ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
câștigă nimeni" (JUNIMEA, 2002). Printre ele, secvența luării primului steag turcesc, mult mediatizată în epocă și, în egală măsură, contestată datorită amestecului imoral al politicianismului murdar în istoria neamului. Eroul, Grigore Ioan, a fost dublat de alt Grigore Ioan unul prahovean, celălalt, moldovean. Steagul însă, pare a fi unul singur. Deci, doi ostași din războiul de la 1877 "candidează" pentru titlul glorios de cuceritor al drapelului turcesc, iar istoria, neputincioasă, n-a izbutit, în decursul unui secol și mai bine, să descâlcească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din loji, în picioare, aplaudă, unele își smulg 376 bucureștii de altădată 124. Soldatul prahovean Grigore Ion, din Batalionul 2 vânători, ajutat de caporalul Nica Vasile și de sergentul Stan Gheorghe, a capturat - în timpul luptei pentru cucerirea redutei Grivița I - un drapel otoman, ucigându-i pe cei trei ostași turci care-l apărau. „Ostași, se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nebunului. Sfîrșitul și transfigurarea lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Lider, București, 2004 26. Gavrilescu, Margareta, Émile și ideile pedagogice ale lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Librăriei "ALCALAY" & COMP, București, f. a. 27. Ghimpu, Const. S., Jean-Jacques Rousseau în lumina școalei actuale, Tipografia Federală "Prahoveana", Ploiești, 1935 28. Instruirea diferențiată. Aplicații ale teoriei inteligențelor multiple, ghid pentru formatori și cadre didactice, Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul național pentru pregătirea profesorilor, București, 2001 29. Isac, Dumitru, Jean-Jacques Rousseau, Editura Tineretului, București, 1966 30. Învățarea activă, ghid
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Ion Orghidan, "Reprezentanți iluștri ai Iluminismului revoluției franceze", în Revista de pedagogie, nr. 2, februarie, 1990, pp. 48-49 2 Constantin S. Ghimpu, Jean-Jacques Rousseau în lumina școalei actuale, Tipografia Federală "Prahoveana", Ploiești, 1935, p. 3 3 Pericle Martinescu, introducere la: Jean-Jacques Rousseau, Confesiuni, vol. I, Editura pentru literatură, f. l., 1969, p. XXX 4 Gabriela Danțiș (coord.), Scriitori străini. Mic dicționar, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 492 5 Apud
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
intervenția organelor statului. Torturarea țăranilor ce nu vor să își lase pământurile smulse de Tănase Scatiu e prezentată în scene de un realism necruțător, provenite și din amintirile scriitorului, participant în 1883, ca ziarist, la anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal. Aliajul artistic contrastant include și o optică ideologică disjunctivă, în viziunea romancierului toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii; în schimb, boierul, demofil prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
R.-L. s-a impus îndeosebi prin proza cu tematică istorică. Profesiunea de credință mărturisită în Cuvântul înainte la Fiica lui Zoltes explică preocuparea constantă pentru istorie, susținută de o combustie patriotică. Romanul prezintă povestea unei comunități daco-romane din locurile prahovene de azi, cât și drama daco-romanilor de pe toată întinderea Daciei sub împăratul Aurelian: rezistența lor împotriva valurilor de barbari. În același gen, cu precădere instructiv, se va încadra și Burebista, încercând să reconstituie dimensiunile unei epoci pe fundalul căreia se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
RL, 1975, 35; Simion Bărbulescu, „Burebista”, CNT, 1982, 38; Constantin Michael-Titus, Pagini românești. Priviri din afară, Londra, 1983, 107-110; Al. Raicu, „Burebista”, RL, 1983, 10; Petru Rezuș, Roman istoric, LCF, 1983, 25; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic, Ploiești, 1997, 326; Popa, Ist. lit., II, 1082. M.In.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
Câmpina și al Asociației Mutuale AMUS France-Roumanie. Din mai-iunie 2002 ca secretar de redacție figurează Serghie Bucur și ca redactori Cristian Tudor și Alexandrina Minculescu. Structurat pe rubrici - „Restituiri”, „Interviu”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Lecturi”, „Memorialistică”, „Diagrame”, „Accent”, „Jurnal”, „Bibliografie”, „Calendar prahovean”, „Revista revistelor” -, periodicul are colaboratori îndeosebi dintre scriitorii și publiciștii care trăiesc în spațiul prahovean: Constantin Trandafir, Christian Crăciun, Simion Bărbulescu, Marta Bărbulescu, Mihai Apostol, Ioan Vintilă-Fintiș, Gherasim Rusu Togan, Victor Sterom, Octavian Onea, Nicolae-Cristian Oprescu, Bogdan Stoicescu, Mihaela Cojocaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
Serghie Bucur și ca redactori Cristian Tudor și Alexandrina Minculescu. Structurat pe rubrici - „Restituiri”, „Interviu”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Lecturi”, „Memorialistică”, „Diagrame”, „Accent”, „Jurnal”, „Bibliografie”, „Calendar prahovean”, „Revista revistelor” -, periodicul are colaboratori îndeosebi dintre scriitorii și publiciștii care trăiesc în spațiul prahovean: Constantin Trandafir, Christian Crăciun, Simion Bărbulescu, Marta Bărbulescu, Mihai Apostol, Ioan Vintilă-Fintiș, Gherasim Rusu Togan, Victor Sterom, Octavian Onea, Nicolae-Cristian Oprescu, Bogdan Stoicescu, Mihaela Cojocaru, Florin Dochia. Sunt prezenți, de asemenea, cei originari din zonă sau având afinități cu aceasta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
ar fi spus Geo Bogza lui Mircea Motrici, care, după două ore de convorbiri cu scriitorul, vrea (îmi zice) să scoată „o carte”. Îl sfătuiesc să scrie mai întîi o evocare, să nu se lungească, să nu se dilueze. Neîndoielnic, prahoveanul Bogza are mistica Bucovinei, pe care eu, născut acolo, n-o am. Pe un exemplar din Cartea Oltului, i-a dat lui M.M. următoarea dedicație: „Dacă Oltul ar fi știut cît de frumoasă-i Bucovina și-ar fi mutat apele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de învățături folositoare, București, 1840. Traduceri: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, București, 1835-1838; ed. București, 1857; ed. Cluj, 1899. Repere bibliografice: Iorga, Ist.lit. XIX, I, 143-144; Adamescu, Ist. lit., 71-72, 346; Bogdan-Duică, Ist. lit., 223-225; C.M. Boncu, Școala prahoveană, București, 1976, 160-166; Dicț. lit. 1900, 407; Firan, Profiluri, 376-377. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
află între cei care întemeiază și editează revista cu același nume (Ploiești, 1937-1938). Întors de pe frontul de Răsărit (va fi decorat mai târziu cu Coroana României cu spade și panglică de Virtute Militară), este numit redactor responsabil al revistei „Gând prahovean” (1943-1944). După război conduce, din 1945, Organizația Tineretului Liberal din Prahova. În 1946 este arestat timp de câteva luni; eliberat, își reia funcția până la desființarea Partidului Național Liberal. Arestat a doua oară în 1952, este întemnițat și trimis în coloniile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
Coasta Galeș, Peninsula Valea Neagră, Borzești. După eliberare (1954) practică avocatura intermitent, căci este reținut și eliberat de încă două ori, în 1956 și în 1957. Din 1964 revine și în viața literară, fiind mulți ani președinte al Clubului Umoriștilor Prahoveni. După decembrie 1989 participă la reînființarea Partidului Național Liberal, fiind, pe rând, vicepreședinte și președinte (1993-2000) al acestei formațiuni politice. Ministru al Justiției în perioada 1991-1992, deputat și senator liberal de Prahova, îndeplinește funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților (1990-1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
Haz de necaz, publicată în 1943 și prefațată de Radu D. Rosetti. Următoarea culegere, Epigrame, cu inedite și preluări, apare abia după trei decenii, în 1973. Colaborează cu epigrame, schițe, însemnări critice sociale și politice la „Gânduri și rânduri”, „Gând prahovean”, „Universul literar”, „Magazin”, „Urzica”, „Astra”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Flamura Prahovei”, „Rezon!” (Ploiești), „Cronica română” ș.a. Epigramist cunoscut atât prin tradiția familiei, cât și prin proprii calități de virtuozitate și spirit, I.-Q. cultivă și poezia lirică, proza de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
I. Cuza”, absolvit în 1972, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1975-1981). În studenție frecventează cenaclul „I. L. Caragiale” (din Ploiești), pe cel de la revista „Amfiteatru” și Cenaclul de Luni. Profesor la Ploiești și în comunele prahovene Plopeni și Teișani (până în 1985), apoi bibliograf la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996) și redactor-șef adjunct (2000) la revista „Contrapunct”. Debutează în februarie 1973, la „Amfiteatru”, iar editorial în 1981, cu volumul Ieșirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]