801 matches
-
prezente și în seimul moldo-polon (1467), însărcinat să rezolve un litigiu de frontieră, deși acesta are caracter de excepție 666 și în Adunarea țării convocată de mitropolitul Nifon în Țara Românească la începutul secolului al XVI-lea, care hotăra "implantarea pravilei"667, constituind un prim pas pentru înlocuirea cutumei cu legea scrisă. 8.1.4 Regimul boieresc (secolul al XVII-lea începutul secolului al XVIII-lea) Începând cu secolul al XVII-lea, în raport direct cu dominația otomană, funcțiile electivă, militară
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
literatură. După cum, prin comentariu și argumente poate irefutabile, ar fi fost mult mai multe de spus în marginile acelei ipoteze (cu adevărat provocatoare) formulate de Nicolae Balotă: în opere precum Icoane de lemn, Poarta neagră, Tablete din Țara de Kuty, Pravila de morală practică, "intenția polemică, spune criticul, este cu totul subsidiară sau poate nici nu există în texte dintre cele mai "teribile" ale satiriconului". Forța binomului polemică-pamflet, pe care atât de temeinic îl edifică autoarea, ar fi produs aici un
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
obiectului estetic în sens bahtinian), cât și prin rostire, ca formă semnificată estetic și ca expresie a mereu râvnitei singularizari artistice. Dimensiunea morală, ca obiect autonom al textului publicistic așa cum apare în cea mai mare parte a textelor cuprinse în Pravilă..., dar mai ales ca discurs adesea interferent, cuprins în structura eterogenă și polifonică a textului pamflet, așadar ca ocurență a locutorului în postura asumată de ideolog încărcătura morala este, credem, cheia care permite accesul în spațiul multistratificat al polemicității argheziene
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Bibliografie 1.1. Ediții cronologice Tablete din țara de Kuty, Editura Naționala-Ciornei, București, 1933. Pagini din trecut, E.S.P.L.A., București, 1955. Scrieri (Proze), 12, Icoane de lemn, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 13, Poarta neagră, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 21, Pravilă de morală practică, II, București, E.P.L., 1968. Scrieri (Proze), 22, Pravilă de morală practică, III, București, E.P.L., 1969. Scrieri (Proze), 23, Editura Minerva, București, 1972; Scrieri (Proze), 24, Editura Minerva, București, 1973. Scrieri (Proze), 25, Editura Minerva, București, 1974. Scrieri
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Naționala-Ciornei, București, 1933. Pagini din trecut, E.S.P.L.A., București, 1955. Scrieri (Proze), 12, Icoane de lemn, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 13, Poarta neagră, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 21, Pravilă de morală practică, II, București, E.P.L., 1968. Scrieri (Proze), 22, Pravilă de morală practică, III, București, E.P.L., 1969. Scrieri (Proze), 23, Editura Minerva, București, 1972; Scrieri (Proze), 24, Editura Minerva, București, 1973. Scrieri (Proze), 25, Editura Minerva, București, 1974. Scrieri (Proze), 26, Editura Minerva, București, 1974. Scrieri (Proze), 41, Editura Minerva
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Tudor Arghezi 1.1 Ediții cronologice Tablete din țara de Kuty, București, Naționala-Ciornei, 1933; Pagini din trecut, București, E.S.P.L.A., 1955; Scrieri, 12, Proze (Icoane de lemn), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 13, Proze (Poarta neagră), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 21, (Proze), Pravilă de morală practică, II, București, E.P.L., 1968; Scrieri, 22, (Proze), Pravilă de morală practică, III, București, E.P.L., 1969; Scrieri (Proze), 23, București,Editura Minerva, 1972; Scrieri (Proze), 24, București, Editura Minerva, 1973; Scrieri (Proze), 25, București, Editura Minerva, 1974; Scrieri
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
București, Naționala-Ciornei, 1933; Pagini din trecut, București, E.S.P.L.A., 1955; Scrieri, 12, Proze (Icoane de lemn), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 13, Proze (Poarta neagră), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 21, (Proze), Pravilă de morală practică, II, București, E.P.L., 1968; Scrieri, 22, (Proze), Pravilă de morală practică, III, București, E.P.L., 1969; Scrieri (Proze), 23, București,Editura Minerva, 1972; Scrieri (Proze), 24, București, Editura Minerva, 1973; Scrieri (Proze), 25, București, Editura Minerva, 1974; Scrieri (Proze), 26, București, Editura Minerva, 1974; Scrieri (Proze), 41, București, Editura
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi", în România literară, nr. 22/ 8 iunie 2005. 3 Marc Angenot, La parole pamphletaire. Les typologies des discours modernes; vezi capitolul introductiv "Objectifs et méthodes", Payot, Paris, 1982, p. 11 ș. urm. 4 Ibidem. 5 Tudor Arghezi, Scrieri, 21, Pravilă de morală practică, II, Editura Minerva, București, 1968, p. 48. 6 Tudor Arghezi, Scrieri, 39, prefațat de Zigu Ornea, Editura Minerva, București, 1994. 7 J. Bourdier, Antologie du pamphlet de la liberation à nos jours, La Crapouillot, Paris, 1973, apud C.
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
p. 187. 131 M. Bahtin, Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982, trad. Nicolae Iliescu, p. 101. 132 Tudor Arghezi, Scrieri 21, p. 34. 133 Ibid., p. 111. 134 Ibid., p. 110. 135 Tudor Arghezi, Scrieri 22, Proze, Pravilă de morală practică, III, E.P.L., București, 1969, p. 23. 136 Ibid. 137 Tudor Arghezi, Scrieri 21, p. 125. 138 Ibid., p. 65. 139 Ibid., p. 67. 140 Ibid., pp. 10-11. 141 Ibid., p. 56. 142 Ibid., pp. 68-69 (până la nota
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
individului se desfășoară sub semnul Bisericii. Aceasta participă la introducerea omului în lumea creștină prin taina botezului, apoi îi supraveghează întreaga viață, fie prin inițierea în celelalte taine, fie prin sancționarea abaterilor de la morala creștină. Tot ceea ce este considerat de Pravilă sau de cutumă ca deviere de la morala creștină revine spre cercetare și sancționare Mitropoliei. De competența soborului sunt următoarele pricini civile cu implicații de drept canonic: neînțelegerile dintre soți și divorțurile, desfacerea logodnei, neînțelegerile dintre părinți și copii, pricinile pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
drept să dea atât sentința canonică, cât și pe cea penală, punerea în aplicare a acesteia aparține fie clericilor, fie slujbașilor laici. După această perioadă colaborarea dintrecele două instituții se impune: Mitro polia trebuie să facă cercetarea bisericească după Sfânta Pravilă, să propună o soluție, să stabilească pedeapsa canonică și pe cea penală, dar aprobarea și punerea în aplicare a acesteia aparține instanței civile. Nu întotdeauna cola borarea se realizează și „birocrația“ complică mult și inutil traseul unei jalbe: cancelaria domnească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai bună, rareori a intervenit și a făcut-o numai pentru a nuanța lucrurile, când i s-a părut că mitropolitul a fost prea blând. Așa procedează Alexandru Ipsilanti la 2 mai 1777, când, pe lângă hotărârea dată de mitropolit conform „pravilei bisericești“, consideră că este necesară și o pedeapsă conform „pravilei politicești“, deoarece pe „unii ca aceștiia să i pedepsim, mai vârtos pentru pilda și rău nărav al altora asemenea carii fără dă pricină vrednică vor să să dăsparță“. Este vorba
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a nuanța lucrurile, când i s-a părut că mitropolitul a fost prea blând. Așa procedează Alexandru Ipsilanti la 2 mai 1777, când, pe lângă hotărârea dată de mitropolit conform „pravilei bisericești“, consideră că este necesară și o pedeapsă conform „pravilei politicești“, deoarece pe „unii ca aceștiia să i pedepsim, mai vârtos pentru pilda și rău nărav al altora asemenea carii fără dă pricină vrednică vor să să dăsparță“. Este vorba de Maria Copcioaia din Slimnic, județul Râmnicu Sărat, care ceruse
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
parte din această „curte“? Soborul Mitropoliei, cum apare în documente, este format din slujbașii permanenți ai Mitropoliei pe care îi regăsim pe par cursul mai multor ani ca semnatari ai anaforalei finale. Ei ocupă diferite trepte în ierarhia ecleziastică, cunosc Pravila și cutuma și fac întreaga cercetare: de la ancheta în teren și până la luarea unei hotărâri pe care o supun apoi mitropoli tului. La ședințele soborului mai participă întâmplător și alte personaje. Boierii Divanului fac parte deseori din curtea de judecată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt închise la închisoarea protopopului, iar bărbații la închisoarea politicească, aceasta din urmă aflându-se sub supravegherea ispravnicilor de județ. Dacă nu reușește să-i împace, protopopul are datoria să-l anunțe pe „Prea Sfinția Sa mitropolitul ca să le facă cea după pravilă hotărâre de pedeapsă“. El se ocupă și de an chetarea pricinilor trimise de mitropolit, cu consemnarea în scris a măr turiilor, cu administrarea probelor, cu întocmirea raportului de cercetare la fața locului. Pentru fiecare împăcare, protopopul primește doi taleri și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că infanticidul nu reprezintă decât efectul acestei practici cutumiare. Codul de legi și limitele sale Procesele sunt judecate după Îndreptarea Legii. Trebuie men ționat că titlul ca atare nu apare niciodată în interiorul unui document; se folosesc de obicei următoarele denumiri: Pravilă, Pravila cea Mare, Pravilacea Sfântă, Sfânta Pravilă sau se indică numele autorului textului citat, Constantin, Leu (Leon), Armenopol, Sfântul Vasile, precizându-se lista (pa gina), glava (capitolul) și zaceala (paragraful), invocate. Codul, elaborat și publicat în vremea lui Matei Basarab
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
infanticidul nu reprezintă decât efectul acestei practici cutumiare. Codul de legi și limitele sale Procesele sunt judecate după Îndreptarea Legii. Trebuie men ționat că titlul ca atare nu apare niciodată în interiorul unui document; se folosesc de obicei următoarele denumiri: Pravilă, Pravila cea Mare, Pravilacea Sfântă, Sfânta Pravilă sau se indică numele autorului textului citat, Constantin, Leu (Leon), Armenopol, Sfântul Vasile, precizându-se lista (pa gina), glava (capitolul) și zaceala (paragraful), invocate. Codul, elaborat și publicat în vremea lui Matei Basarab (1652
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
practici cutumiare. Codul de legi și limitele sale Procesele sunt judecate după Îndreptarea Legii. Trebuie men ționat că titlul ca atare nu apare niciodată în interiorul unui document; se folosesc de obicei următoarele denumiri: Pravilă, Pravila cea Mare, Pravilacea Sfântă, Sfânta Pravilă sau se indică numele autorului textului citat, Constantin, Leu (Leon), Armenopol, Sfântul Vasile, precizându-se lista (pa gina), glava (capitolul) și zaceala (paragraful), invocate. Codul, elaborat și publicat în vremea lui Matei Basarab (1652), îmbină regulile de drept canonic cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Alexandru Ipsilanti și, în fine, Legiuirea Caragea la 1818 sub domnul cu același nume. Se pare că nici una dintre aceste legiuiri nu intră în practica soborului ecleziastic și că pricinile au continuat să fie judecate după glavele și zacealele vechii Pravile. Cancelaria Mitropoliei dispunea probabil de o întreagă bibliotecă juridică, de manuscrise după Cartea românescă de învățătură sau după opere juridice străine, cea mai importantă fiind lucrarea olandezului Hugo Gro tius, De aequitate. În codul penal al lui Alexandru vodă Ipsilanti
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-au inspirat cu siguranță și din acestea atunci când aveau spre instruire un caz. Unele articole din Pra vilniceasca Condică, referitoare la judecători, vechil, pârâți, zapcii, treapăd, martori, jurământ etc., sunt însă valabile și pentru organizarea și funcționarea soborului ecleziastic. Pravila este deseori invocată și, atunci când este cazul, copiată în anaforaua finală. Ea are rol de îndreptar, propu ne o soluție pe care membrii soborului o pot discuta și de la care pot pleca în luarea unei decizii. De exemplu, la 29
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sărutării“. Patru ani mai târziu, la 15 decembrie 1742, un alt caz de sodomie ajunge în fața mitropolitului. De data asta, egumenul Teofil al mănăstirii Căldă rușani este dovedit „că au făcut sodomie cu țiganii, însă țiganii făcând cu el sodomie“. Pravila are un capitol special intitulat „Pentru sodomie, orice feliu va fi; și câte feliuri de sodomie sunt; și ce feliu de certare li se dă“. Cazurile prezentate mai sus se încadrează în glava 333, zaceala 8 care prevede următoarele: „De
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de certare li se dă“. Cazurile prezentate mai sus se încadrează în glava 333, zaceala 8 care prevede următoarele: „De se va afla neștine de în clirosul besea ricii să fie sodomlean, acela se va sărăci de toate, după cum scrie pravila besearicii, de tot binele ce va fi având de la besearică se va opri și de besearică și-l vor duce de-l vor închide într-o mănăstire departe; și mai vârtos îl vor lepăda de totul de în cinstea lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Snagov, iar Teofil la Tismana, „ca să-și plângă pă ca tele acolo“. Cei doi nu sunt caterisiți, ci doar decăzuți din rang devenind „monahi proști“. Cum nu devin mireni, pedeapsa politicească nu poate fi aplicată. Această sentință susține ideea că Pravila are deseori rolul de „manual“, mai degrabă decât de lege în adevăratul înțeles al cuvântului. În sprijinul acestei ipoteze se află chiar pe depsele prevăzute de Îndreptarea legii, unele dintre ele au un caracter sângeros - nasuri și mâini tăiate -, altele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
drept canonic, sfătuindu-se cu soborul, consultând pe capii lumii ortodoxe. Necesitatea „refor mu lării“ unui articol de lege și adaptarea lui la noile reali tăți sociale este evidentă. Alteori, mitropolitul se află în fața unor fapte pe care nici Sfânta Pravilă nu le-a consemnat, nici nu-i sunt cunoscute din practică și atunci nu știe cum să procedeze. Așa s-a în tâmplat la 7 octombrie 1801, când descoperă o căsătorie între două femei oficiată după toate regulile bisericești. Stupoarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu știe cum să procedeze. Așa s-a în tâmplat la 7 octombrie 1801, când descoperă o căsătorie între două femei oficiată după toate regulile bisericești. Stupoarea mitropolitului și a soborului se citește în fiecare rând al anafo ralei. Cercetarea Pravilei scoate la iveală că legiuitorii bizantini nu s-au confruntat cu o astfel de situație și atunci mitropolitul improvizează: bătaie și surghiun la mănăstire pentru fata ce s-a dat drept bărbat și pentru nașa care a cununat o. Pravila
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]