1,167 matches
-
a unor „modele de bună practică”. Aceste modele pot fi multiplicate prin preluare adecvată și selectivă în rețeaua de sprijin comunitar. Prin aceasta se reduce posibilitatea acțiunilor ocazionale de ajutor dezvoltate ad-hoc, nestructurate, care pot conduce la activități de „mal praxis”, greu de corectat în timp de către specialiști. Supervizarea are o funcție importantă și în dezvoltarea și perfecționarea personalului angajat în profesia de asistență socială, ea propunând un „Ghid de practică” fundat pe cunoaștere specifică, motivație profesională și intervenție socială. Procesul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
in Transformational Leadership. European Journal of Work and Organizational Psychology, 8(1), p. 9-32. Bass, B.M., Barrett, G.V. (1972). Man, work and organizations. An introduction to industrial and organizational psychology. Boston: Allyn & Bacon. Baumgarten F.C. (1928). Die Berufseignungsprüfungen. Theorie und Praxis. München: R. Oldenburg. Bee, F., și Bee, R (1994). Training needs Analysis and Evaluation. Exeter: Short Run Press. U.K. Bertalanffy, von L. (1974). The history and status of general systems theory. Academy of Management Journal, 4(15), 407-426. Bliesener
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi decât o permanentă osmoză. Producția de bunuri materiale trebuie să fie comandată de o finalitate umană, care se traduce efectiv prin calitate și adecvare la necesitățile și gusturile omenești; cultura, la rândul ei, nu are decât de câștigat din praxis, pentru a se confrunta cu finalitatea ei umană. Cultura nu poate fi decât umanistă, iar umanismul nu e de conceput fără literatură. CE E MONUMENTAL? Nu puțini cred că civilizația înseamnă anti-natură, dar asta e o grosolană eroare, plină de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fi: de fidelitate, de castitate, de sărăcie etc. Dar în asemenea legăminte unilaterale și absolute se confirmă (epuizându-se, bineînțeles) liberul arbitru al insului. Cât de exaltante trebuie să fi fost asemenea opțiuni totale, cât de clare consecințele lor în praxis-ul cotidian și cât sens trebuie să fi conferit ele existenței! Chateaubriand spune într-un loc din Mémoires d’outre-tombe acest superb adevăr, demn de revendicările autorului: les gens prudents trouvent de l’imprudence dans ceux qui cèdent à l
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
oțium, o pasivitate așadar. Greșea. Dovadă un Leonardo da Vinci, un Goethe, care au preconizat și practicat ideea de transformare a naturii, de captare a forțelor ei, de intervenție a omului asupra naturii (și deci și asupra societății). Noțiunea de praxis, pe care o postulează marxismul, ca element filozofic constitutiv al concepției sale, obligă la o filozofie activă, exclude chietudinea și fatalismul, chiar dacă afirmă caracterul legic al devenirii istorice. Într-un sens, ideea că libertatea e necesitatea înțeleasă poate fi considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
iluminism, progresism, lipsă de prejudecată, provocare. Pe scurt, este o jucărie foarte frumoasă, care îi dă satisfacție. De aici ura față de cei ce amintesc că o graviditate nedorită poate să fie, dacă nu întotdeauna vinovată, măcar nepremeditată și că dacă praxisul sfătuiește pe bună dreptate scoaterea de sub incidența penală a avortului, nu înseamnă că prin aceasta avortul încetează să fie o vină pentru conștiință. Nu există anticonformism care s-o justifice, iar cei pentru care anticonformismul constă doar în susținerea fanatică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
e inevitabil să nu țină seama de ele, pentru a nu le imita, dintr-o memorie, să zic, prea Încăpătoare. Încerc să-mi explic respectiva rezistență - nu știu ce explicație are Corin - plecând de la faptul că la Început s-a invocat un praxis, și nu oricare, un praxis al operei literare. Într-un sens, anarhetipul se aseamănă, În felul În care Îl văd, cu libertatea creației literare de a evita conceptualizarea. Mai mult, șansele de aplicabilitate ale anarhetipului se Îmbogățesc sensibil, dacă Îl
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
seama de ele, pentru a nu le imita, dintr-o memorie, să zic, prea Încăpătoare. Încerc să-mi explic respectiva rezistență - nu știu ce explicație are Corin - plecând de la faptul că la Început s-a invocat un praxis, și nu oricare, un praxis al operei literare. Într-un sens, anarhetipul se aseamănă, În felul În care Îl văd, cu libertatea creației literare de a evita conceptualizarea. Mai mult, șansele de aplicabilitate ale anarhetipului se Îmbogățesc sensibil, dacă Îl lăsăm să rămână În aria
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale anarhetipului se Îmbogățesc sensibil, dacă Îl lăsăm să rămână În aria sa naturală, conflictuală, explozivă. Altfel, nu e decât un artefact literar. În locul unor definiții conceptuale tari aș vedea niște resurse explicative, flexibile, fără ambiții. Dar să revin la praxis. Anarhetipul mi se pare interesant din unghiul unei continuări a explorării praxisului, de data aceasta neliterar, al explorării surselor ficțiunilor, a ficționalizărilor neliterare. Și sunt destule. Anarhetipul poate și trebuie Încurajat să devină și mai rezistent, ceea ce spunea Mihaela, cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sa naturală, conflictuală, explozivă. Altfel, nu e decât un artefact literar. În locul unor definiții conceptuale tari aș vedea niște resurse explicative, flexibile, fără ambiții. Dar să revin la praxis. Anarhetipul mi se pare interesant din unghiul unei continuări a explorării praxisului, de data aceasta neliterar, al explorării surselor ficțiunilor, a ficționalizărilor neliterare. Și sunt destule. Anarhetipul poate și trebuie Încurajat să devină și mai rezistent, ceea ce spunea Mihaela, cu alte cuvinte, să Încercăm să ieșim dintr-o posibilă fundătură. Eu aș
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai rezistent, ceea ce spunea Mihaela, cu alte cuvinte, să Încercăm să ieșim dintr-o posibilă fundătură. Eu aș vedea o eventuală aplicare a anarhetipului, așteptând desigur explicații ulterioare, care vor acoperi probabil multe puncte albe, ducând spre ceea ce aș numi praxisul cotidianității. Cotidianitatea Îmi pare a fi un teritoriu reglat de consens, habitudini tari, care are Însă destul spațiu pentru schimbări conflictuale, neașteptate. Constrângerile necesare unui consens ar putea fi privite din unghiul unor dezvoltări anarhetipice, În pofida unor habitudini ce par
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un important argument metodologic... Dar tot finalul mi se pare puțin grăbit - te grăbești să dai niște răspunsuri care totuși țin de paradigma căreia i te opui. Pentru că focus-grupurile sunt deja niște metode bine puse la punct, ce țin de praxisul publicitar. Este una dintre cele mai binecunoscute practici În publicitate. Or, să spui că poți folosi focus-grupul așa cum este el dezvoltat astăzi În teoria studierii comportamentului, să-l aduci spre anarhetip - aici deschizi o poartă foarte periculoasă. Și ca să Închid
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Atunci ai putea să cuantifici și să obții niște date factuale pe care să le oferi explicativ conceptului tău. Pentru că eu, spre deosebire de domnul profesor Muthu, nu cred că conceptului tău Îi lipsește ontosul. Eu cred că ceea ce Îi lipsește este praxisul. Nu are Încă factualitate, nu se bazează pe nimic metodic. Corin Braga: Ai dreptate, Însă În prezentarea mea nu am deschis totuși o metodă gata elaborată (copilul este deocamdată doar un copil), ci am adus pe masa de lucru niște
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anii de nastere; cei de intrare la Parteihochschule Karl Marx, titlul științific, postul ocupat și/sau funcția În aparatul de conducere, șefi de catedră etc. Cea mai mare parte dintre profesori puteau fi regasiți printre colaboratorii revistei școlii, Theorie und Praxis (Teorie și Practica). Interviurile și anchetă prin chestionar au completat sau suplinit unele date absențe din arhive, permițând reconstituirea câtorva traiectorii exemplare. Datele biografice ale persoanelor pe care le-am putut intervieva direct (N = 21) au fost completate cu date
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
universitară. Profesorii de la PHS proveneau În majoritate din sectoare „practice” (din aparat), nu există decât o minoritate care urmaseră studii „de stat” sau care lucraseră mai Înainte În cercetare. Calitatea cea mai apreciată era aceea de a avea un bun Praxis: era cazul profesorilor funcționari de partid care aveau o lungă experiență, corespunzând astfel principiului esențial al acestei școli. Volker L. a fost În două rânduri la Bezirksparteischule din Berlin, un trimestru În 1980 și un an Întreg, În 1985-1986. A
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nach Rumänien im 20. Jahrhundert”, În Heiner Fassmann și Rainer Münz (coord.), Migration în Europa: historische Entwicklung, aktuelle Trends und politische Reaktionen, Campus, Frankfurt am Main. Opitz, Heinrich (1988), „Wessen wir uns nicht versichern müssen. Gedanken zur Nietzsche-Diskussion”, Theorie und Praxis, 3. Ornea, Zigu (1995), Anii treizeci. Extremă dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București. Osang, Alexander (1992), Aufsteiger Absteiger. Karrieren în Deutschland, Links, Berlin. Paști, Vladimir (1995), România În tranziție. Căderea În viitor, Nemira, București. Perian, Gheorghe (ANUL), Scriitori români
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
95. Schroeder, Klaus, Staadt, Jochen (1993), „Der diskrete Charme des Status quo: DDR-Forschung în der Ära der Entspannungspolitik”, Leviathan, 21, 1, pp. 24-63. Schubert, Marianne (1984), „Das Verhältnis sozialistischer Schriftsteller der DDR zur marxistisch-leninistischen Philosophie - Standpunkte, Erfahrungen, Erwartungen”, Theorie und Praxis, 2. Schütt, Hans-Dieter (1995), Zu jung, um wahr zu sein? Gespräche mit Sahra Wagenknecht, Dietz, Berlin. Shafir, Michael (1981), The Intellectual and the Party. The Rumanian Communist Party and the Creative Intelligentsia în the Ceaușescu Period, 1965-1972, prezentare a tezei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Berlin *** Social Sciences Infrastructure Network în a Growing European Community (1999), Maison des Sciences de l’Homme, Paris. *** Statistisches Jahrbuch der DDR, Staatsverlag der DDR, Berlin. *** Stiftung Archiv der Parteien und Massenorganisationen der DDR im Bundesarchiv, Berlin (1994-1995) *** Theorie und Praxis, 1952-1989 (colecția revistei Parteihochschule Karl Marx). *** Utopie kretiv, 1994-1996. Cf. termenii echivalenți pentru corpul didactic („membrii școlii”) și colectivele de elevi („publicul”) În sociologia franceză. Chiar fără a pune un semn de egalitate Între discipline precum DDR-Forschung și inamicul sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de poziție În această dezbatere pe care Kapferer o ignoră, dar care mi se pare În mod special semnificativă este cea a lui Heinrich Opitz, șeful departamentului de filosofie de la Parteihochschule Karl Marx, al cărui articol, apărut În Theorie und Praxis, revista școlii, exprimă un punct de vedere moderat, demarcîndu-se În special de poziția radicală a lui Harich; cf. Opitz (1988, pp. 111-118). Pentru debuturile sociologiei În RDG, vezi Ludz (1972). Pentru bilanțul cercetărilor sociologice asupra structurii sociale, I. Lötsch (1991
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
față în față orthopraxia ereticilor cu ortodoxia credincioșilor. Augustin însă, pornește de la o realitate istorică opusă celei la care se raporta Origen. Donatiști și catolici, mărturisesc deopotrivă aceeași credință, se înscriu deci pe aceeași linie dogmatică. Inadvertența intervine la nivelul praxis‑ului, adică la nivelul experienței, al întrupării dogmelor în fapte adecvate: „Oricine îl neagă pe Cristos prin faptele sale este Anticrist. Este mincinos înverșunat cel care cu gura mărturisește că Isus este Cristos, dar nu și cu faptele sale, mincinos
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
neguțători și alții, nu putem să‑i enumerăm pe toți, sunt împotriva învățăturii lui Cristos, împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Însă Cuvântul lui Dumnezeu este Cristos: tot ceea ce este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu este al Anticristului. Isus este viață și învățătură, praxis și logos în același timp. Anticriștii nu se opun numai logosului, ei nesocotesc deopotrivă praxis‑ul, cu alte cuvinte, privează modelul evanghelic de una dintre dimensiunile sale fundamentale. Capitolul 9 este o diatribă împotriva potențialilor anticriști ascunși în sânul Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Însă Cuvântul lui Dumnezeu este Cristos: tot ceea ce este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu este al Anticristului. Isus este viață și învățătură, praxis și logos în același timp. Anticriștii nu se opun numai logosului, ei nesocotesc deopotrivă praxis‑ul, cu alte cuvinte, privează modelul evanghelic de una dintre dimensiunile sale fundamentale. Capitolul 9 este o diatribă împotriva potențialilor anticriști ascunși în sânul Bisericii, încheiată cu un tulburător îndemn: Unusquisque considerans conscientiam suam, si mundi amator est mutetur; fiat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sursă: pentru ei era importantă curățenia grupului în legătura lui cu Dumnezeu. Asemenea vechiului Israel, acest grup beneficia de o relație specială cu Dumnezeu” (La Vie de Saint Augustin, p. 283). Cu toate acestea, moralismul nu putea fi exclus din praxisul donatist. Dimpotrivă, considerăm că acest sentiment de „popor ales”, de care vorbește Peter Brown, izvorăște din sentimentul, primordial, al neprihănirii vieții fiecărui membru al Bisericii martirilor. . Despre riscul pseudoconvertirilor, cf. Serm. 10, 4; Enarr. In Psalm. 7, 9; Serm. 47
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Aristeu pe marginea Sinapsei lui Ștefan din Efes (secolul al XII-lea) și din Theologia dumnezeieștilor bogoslavi și preluând, din Cartea românească de învățătură a lui Vasile Lupu (apărută în 1646), cu intercalarea Pravilelor arhierești între pravilele împărătești, fragmentele din Praxis et theoricae criminalis a juristului italian Prospero Farinacci 214 -, după cum zice Apostolul”215. Iar Sfântul Apostol Pavel zisese - am văzut - „Vreau ca văduvele tinere să se mărite...”(I Timotei, 5. 14). Sigur că Apostolul Pavel evocase și varianta unui celibat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Psychiatrie I-II, Springer, Berlin, 1972. Grinberg, L.; Grinberg, R., Psychanalyse du migrant et de vexilé, C.L.E., Lyon, 1986. Groethuysen, B., Anthropologie philosophique, Gallimard, Paris, 1980. Gruhle, H.W.; Jung, R.; Mayer-Gross, W.; Müller, M., Psychiatrie der Gegenwart. Forschung und Praxis, vol. I-III, Springer, Berlin, 1960-1967. Grunebaum, H., The practice of community mental health, J.A. Churchill Ltd., Londra, 1970. Guenon, R., Criza lumii moderne, Editura Humanitas, București, 1993. Gusdorf, G., La découverte du soi, PUF, Paris, 1948. Guttmacher, M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]