447 matches
-
glas poetic distinct al Chioarului. 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de adâncul filon sentimental propriu, poezii ce-și cer dreptul la numărarea în rândul creațiilor predestinate (în)veșnicirii. Ritmul alternativ
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
vocii lirice regăsite în carte, singura pasiune neîntinată rămâne Poezia. „Ceea ce izbește din prima clipă la contactul cu această nouă carte este stilul unic, de o rară bogăție lexicală, cu frazarea amplă, retorică și colorată, alternanță de simplitate, rafinament și prețiozitate, fără îndoială o contribuție de seamă la intelectualizarea limbii române, stăpână pe nebănuite nuanțe și capabilă de cele mai subtile asociații, contrastând cu fenomene tot mai îngrijorătoare de argotizare, vulgarizare naturalistă și flux de barbarisme, prezente în beletristica actuală.” (Tudor
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
este imposibilă, că e femeia prietenului din copilărie. Poate aici stă cheia. Lupta pentru ceea ce dorești dar nu poți nicidecum să ai. Fructul interzis. Și totuși, lupta... Las la o parte aspectul moral al problemei. Alături de conversații, care uneori frizează prețiozitatea, tinerii îndrăgostiți angajează dialoguri de acest tip: „De ce mor frunzele toamna”? - pretext pentru alte și alte referințe de botanică, de silvicultură, decupate parcă din Cartea Naturii, învelite în considerații filozofice, în reflecții cu privire la rostul vieții și la cortina de final
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
din neant și rămîne / cu o glorie egală cu aceea a lui Leonardo / nu, nu vreau să-ți explic” etc. Și bine face, că dacă mai băga în priză multe explicații, cădea curentul în tot orașul. Ce izbitor contrast între prețiozitățile de soiul ăsta și simplitatea atît de elegantă și expresivă a altor stanțe ! Miniaturi precum „gesturi intrate adînc în carne”, „îndoi genunchii doar cît să te strig”, sau pasajul subteran „prin mine trec demoni cu nume celebre”, ori finalul apendicular
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
nu aici și nu acum. Treptat, scârțâitul obloanelor de la ferestrele din jur mă readuce cu picioarele pe apă, că de pământ avea să mi se facă dor. Am timp berechet să cunosc canalele, podurile, străduțele, stațiile maritime, bisericile, muzeele, clădirile, prețiozitatea arhitectonică, diversitatea artistică și culturală, hotelurile, insulele, fauna, vegetația. Să mă plimb cu gondola. Să fac o excursie cu una din navele de croazieră. Să savurez din bucatele atât de apreciate ale bucătăriei italiane. Să dau din coate printre miile
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
se poate locui decât știind că ai ales să-ți asumi că te situezi dintru început într-un regim limită. Când pronunț „pe viață și pe moarte”, cuvintele sunt de perceput cu blândețe, ca evidență în sine, și nu ca prețiozități. Nu ca exagerări. Nu ca violențe pentru auzul comun. Când spunem cuvântul vulcan, deja presimțim, deja vedem, instantaneu, cu ochii minții, șuvoiul de lavă ce-i colcăie în crater, și luăm și vulcanul, și lava din craterul lui, ca mod
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
primul rând un „scafandru” ce a căutat în adâncul sufletului omului, a găsit pietre, le-a cules și le-a adus la suprafață, ca noi să le studiem, să le întoarcem pe toate fețele, să le vedem strălucirea sau întunecimea, prețiozitatea sau banalitatea... Pentru acest curaj de a explora adâncimile sufletului, pentru explozia și incisivitatea gândului, Cioran trebuie prețuit. Într-un fragment din jurnalul filozofului austriac Wolfgang Kraus am putut citi caracterizarea: „Un mers agitat, cu pași mari, un fel de
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
prilejul să ofere ceva. Revenind la calitatea și statutul său Predicator, Părintele Constantin Voicescu nu vorbea niciodată la întâmplare și nu urmărea succesul facil, imediat. Nu era un predicator "spumos", stilul său fiind simplu, sobru, întotdeauna ferit de dulcegării și prețiozități. Știa foarte bine că predica nu este un scop în sine, o "artă pentru artă", ci un mijloc de a-L propovădui pe Iisus Hristos și Evanghelia Sa, o artă pusă în slujba lui Dumnezeu și a oamenilor. Înțelept și
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
pentru a se împământeni într-un spațiu defrișat de inconsecvențe și năsărâmburi, aparținând unui timp moralmente imaculat ! Pregătirea întâlnirii cu cuscrii a urmat cu minuție o anumită cale protocolară și cunoscându-mi puțina trecere pe care o acord unor atari “prețiozități solemne” începusem nu doar să dau semne de neliniște, răstălmăcirile privind întârzierea contactului întărindu-mi convingerea unui posibil refuz din cine știe ce pricini, fapt dovedit ulterior pueril dacă nu absurd, până una alta întârzierea întâlnirii înlesnindu-mi prilejul cunoașterii unei părți
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
unde a rămas până la moarte. În mâinile lui, genul concertant a atins culmile desăvârșirii și ca toate geniile umanității, a depășit timpul și spațiul, ridicându-se deasupra epocii sale. Pianista Angela Hewitt a ales bijuterii muzicale, scoțându-le în evidență prețiozitatea, animată fiind de dorința de pătrundere în arta lui Bach și convinsă că Bach a scris toată viața ceva interesant: „Nu puteam să cred, că Bach ajuns la sfârșitul vieții sale și a scris în cele din urmă ceva plictisitor
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
Volanul este încrețit printr-o tehnică de încrețire, numită creț de trei ace, în formă de spic. P e pieptul cămășii sunt cusute de asemenea două rânduri de chei paralele. Decorul de chei și ciurătură, alb, perforat da o deosebită prețiozitate cămășii.''(Ibidem, p.162) Referință Bibliografica: EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR.Ciupagul din Clisura Dunării / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
glas poetic distinct al Chioarului.” 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: „Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de adâncul filon sentimental propriu, poezii ce-și cer dreptul la numărarea în rândul creațiilor predestinate (în)veșnicirii. Ritmul alternativ
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360532_a_361861]
-
noului stil, că altfel te faci de râs, simți numai discret seriozitatea și plăcerea de spune și altcuiva din frumusețile spiritului sau realizările minunate ale omului, ori cazi în extaz în fața naturii atotstăpânitoare; înșiruirea acestor bogății rafinate o face fără prețiozitate, calm, chiar modest până te obișnuiești cu această stare. Luminița Cristina Petcu face parte din acea categorie de oameni care suportă cu stoicism, loviturile vieții, vicisitudinile întâmplătoare, generatoare de nenorociri care se abat asupra oricui strânge din dinți și pleacă
ALTE SFERE SAU DESPRE POEZIA SCRISĂ DE LUMINIŢA CRISTINA PETCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360617_a_361946]
-
abundă în figuri retorice. Gόngora cultivă arta combinărilor de cuvinte, valorifică sonoritatea acestora, muzicalitatea lor, prefigurându-l pe Mallarmé, se socotește un pictor al sunetelor, precum Rimbaud trei secole mai târziu. Stilul său numit culteranism, destul de obscur și asociat cu prețiozitatea, adică cu manierismul împins la extrem, criticat și deseori ridiculizat de clasiciștii francezi, a fost foarte apreciat în Spania de elita artiștilor vremii. Și opera lui Cervantes stă sub semnul manierismului. În celebrul roman Don Quijote (1605), sunt întâlnite aproape toate
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
soiurile autohtone românești), contopire specifică Casei de Vinuri Cotnari. Rue des Trucs este un brand de piese basic creative, un stil ce regăsește valoarea în normalitate și minimalism. Hainele Rue des Trucs explorează frumusețea prin simplitate și ingenuitate, lipsită de prețiozitate inutilă. ‘La perfection est atteinte, non pas lorsqu'il n'y a plus rien à ajouter, mais lorsqu'il n'y a plus rien à retirer’(Antoine de Saint-Exupery). Perfecțiunea se ascunde în simplitate, materiale confortabile și linii curate, creând
Degustare de vinuri celebre si prezentare speciala de moda [Corola-blog/BlogPost/339750_a_341079]
-
Verba, dar și inițiatoare a cenaclului literar-artistic Cenaclul de Seară, ca să nu mai enumerăm alte „parteneriate de suflet” ori titluri obținute (precum masteratul căruia îi urmează calitatea de doctorand), Daniela Gifu are fericita știință de a-și elibera discursul de prețiozități științifice ori literare „nelalocul lor”, necăzând însă nici în pericolul de a împrumuta elementele definitorii ale retoricii de amvon. Apropiată mediului monastic prin pelerinajele pe care mai mult le bănuim din spatele rândurilor, autoarea exemplifică modul fericit de formare a intelectualului
Daniela Gifu – „Eu, tu și El. Oglindiri spirituale” () [Corola-blog/BlogPost/339954_a_341283]
-
am așteptat-o. Doamna Ana Amelia Dincă m-a îmbrățișat cu privirea și m-a introdus cu blândețe într-o lume de basm, într-o lume pe care Emilia Perșu o realizează în „forme ce cosmicizează planul orizontului imediat” speculând „prețiozitatea culorii și a materialului”. Da, pensula artistei, prin bogăție cromatică, mi-a transmis minunatul parfum al florilor de câmp și mi-a oferit minunata priveliște din ochii Maicii Domnului... Am salutat-o cu reverență și am lăsat-o în tovărășia
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
prilejul să ofere ceva. Revenind la calitatea și statutul său Predicator, Părintele Constantin Voicescu nu vorbea niciodată la întîmplare și nu urmărea succesul facil, imediat. Nu era un predicator "spumos", stilul său fiind simplu, sobru, întotdeauna ferit de dulcegării și prețiozități. Știa foarte bine că predica nu este un scop în sine, o "artă pentru artă", ci un mijloc de a-L propovădui pe Iisus Hristos și Evanghelia Sa, o artă pusă în slujba lui Dumnezeu și a oamenilor. Înțelept și
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
PANĂ- LAKONIKA Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dumitru Pană- Lakonika Am citit volumul de poezii Lakonika, scris de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și
DUMITRU PANĂ- LAKONIKA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379123_a_380452]
-
caută profesori!». ... ”), dl. Michael Cuțui-Băetu probând, incontestabil, și reale veleități de sociolog. Autorul nu cade în „capcana” pliantelor de hoteluri și de agenții turiștice, idealizând totul. Din contră, realismul faptelor este un atribut ce-i dă cărții o culoare de prețiozitate. Spune autorul, într-un loc: „Praf roșu de Outback-ul australian ... Auzi, chiar mă gândeam, cald, muște, transpirație, praf roșu, oboseală și pentru asta am mai dat și o groază de bani!”. Printre ele și „greutăți” de europeni: prizele lor au
„TU-RIŞTI PRIN AUSTRALIA” DE MICHAEL CUŢUI-BĂETU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374356_a_375685]
-
celelalte ca de altfel prin tot ce face ca artist al cuvântului, Maria Filipoiu se dovedește a fi un bun român cu simț patriotic. Poemele, așa cum sunt definite pe pagina de gardă a cărții, sunt de fapt poezii cuminți, fără prețiozități lingvistice, fără schimonosiri ale cuvintelor, așa cum stă bine unei lucrări de acest gen. Pe mine mă bucură faptul că am avut onoarea să descopăr în „vecina de la Văvăluci”, un poet cu sensibilitate, dar și cu o mare putere de dăruire
UN MANUAL DE RITUALURI CREȘTINE/ GIREL BARBU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375381_a_376710]
-
dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește în limbajul său cuvintele străine ca să „strălucească” și prin „cultura” sa. De fapt (hai să folosesc un neologism adecvat!), nu se „epatează” doar în mediile mondene, unde prețiozitatea este la modă (acum se zice „în trend”), dar și cu ocazia manifestărilor în mediile politice, culturale, știinșifice, învățământ, unde, unii „specialiști” mediocri, fără realizări deosebite, fac eforturi să impresioneze cu un limbaj savant, ca să-și arate superioritatea față de cei
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
altele, care crează uneori doar confuzie și derută. Aceste cuvinte satisfac doar „cerințele” și mofturile snobilor. Sunt inutile și chiar supărătoare. Cine trebuie să le evite? Evident că vorbitorul. Dar, dacă acesta nu vrea și insistă să mă polueze cu prețiozitățile lui din limbaj, eu ce trebuie să fac? Nimic. Nu există reguli sau restricții în comunicare, în afară de bunul-simț. Dar...asta e altă poveste. Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNILOR-5 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
este liantul între trecut și prezent, în ea lucrurile se întâlnesc pentru a nu se mai despărți niciodată. Acest ciclu de poezii este dedicat tuturor celor care au iubit și care au știut să păstreze în sufletul lor frumusețea și prețiozitatea acelor clipe, poemele sunt scrise pentru cei dragi mie și celor care la rândul lor iubesc poezia mea. Fiecare clipă a vieții mele care s-a scurs, s-a prefăcut în poezie. Fiecare poem doresc să se întoarcă spre voi
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
folosirea neologismului ”reiterat “, preluat din limba franceză- evident de către semidocți. În aceeași situație se află și la fel de impropriu este folosit cuvântul impact, de la impactus care înseamnă “izbit, lovit, tamponat “ folosind cuvântul impact în mod greșit de “efect, consecință “ , spunând cu prețiozitate” ... impactul asupra ... “ Deoarece “Limba noastră-i limbă sfântă, Limba vechilor Cazanii “ trebuie să luptăm pentru puritatea limbii române. O analiză de stil și logică mă face să găsesc și la domnul Boc o exprimare improprie:”Am decis să-l remaniez
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]