493 matches
-
-am de Tine Și de Iubirea-Ți care Te-a durut. La crucea Ta prinsă-n piroane De omul cel nesăbuit Ne-am prăvălit cu glasul stins Și sufletul încremenit. Cu jale-amară mucenicii Ți-adună jertfa în potir, Suspină Maica Preacurată Cu lacrimi albe ca de mir. Îți plânge chinul și menirea, Rostește cânt de leagăn sfânt, Tristețea-i mare, fără margini, Jale-i în cer și pe pământ. Jertfa Ți-e mare cât e cerul, Cel străbătut de nori de
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
ei mi-au învăluit trupul Ca un rug, Rugul din care pasărea Phoenix Renaște... Bucuria și frumusețea înconjură lumea, În Cer și pe Pământ e sărbătoare, Iubesc Lumea și Viața, Lumea și Viața una sunt, Iubirea pe Pământ E darul preacurat și sfânt, Și cânt și plâng, Iubesc, Trăiesc... (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Viața- acum și aici! Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 786, Anul III, 24 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate
VIAŢA- ACUM ŞI AICI! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359335_a_360664]
-
rădăcini, Iar din paginile însemnate cu brândușe, Au ieșit sfinții. GARĂ Dumnezeu se rătăcește Pe cărarea necosită a sufletului. Creația Lui S-a revoltat. Lacrimile de sfânt Sunt mai dureroase. În inima mea e o gară Ce așteaptă trenul judecății. Preacuratul mă iubește Mai mult decât mă iubesc eu. Citesc cu ochii sufletului... Viața începe Dincolo. Lacrima Lui Când plânge Domnul, Lumea spală păcatul. Din casa Lui, Din sufletul nostru, Dă binețe. Gemând, În mijlocul luminii, Binecuvintează Agale lumea. Bătrânul pământului Privește
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
pentru frații, prietenii, cunoscuții ori pentru toți oamenii lumii, bătând acum..la unison, într-o magică simfonie a binecuvântării. Cuvinte, poleite cu argint, clopoței, clopoței, gravând pe retina amintirilor noastre, aroma inconfundabilă a Copilăriei. Pruncul Preasfânt, în brațele Maicii sale Preacurate, zâmbește Lumii - Altar de Jertfă sublimă. Toate acestea, într-un buchet de curate simțăminte, ți le dăruiesc ȚIE, dragul meu prieten, în această sfânta zi de sărbătoare! Să fii sănătos - ca piatra, curat - ca lacrima, bogat - ca cerul, frumos - ca
CITITORUL de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359475_a_360804]
-
noi și mai presus de noi, ca să poată veni mereu într-un mai mare grad în noi, spre sporirea continuă a relației de iubire, spre alimentarea iubirii, care se arată și prin unirea trupului nostru cu Trupul și Sângele Său preacurat. Un prieten, deși ți-a devenit interior prin faptul că ți s-a dăruit o dată, ți se dăruiește mereu, sporind interioritatea lui în tine.” Despre importanța și semnificația Sfintei Euharistii în cadrul Bisericii s-a scris din epoca primară a Bisericii
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
creștine, cu Sfântul Nicolae darnic, blând și bun. Iar când ninge cu daruri din zări senine, grăbește sania la Fratele Crăciun. Simbolic dar vreau ,, O veste minunată!", în casa inimii să-mi aducă pace, când Prunc se naște din Maică Preacurată și azimă pentru praznic sfânt se coace. O bae de lacrimi strâng pentru Pruncul Sfânt și îl învălui în pânza de sub pleoape. Pe aripi de credință, rugă își ia avânt la Tatăl din Ceruri, de suflet aproape. Colindele sfinte să
LA CEAS DE RUGĂCIUNE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360425_a_361754]
-
zadă Sau sclipirea ei s-o vadă Caldă-n palmă, dulce spin. Lângă brad a poposit Moș gârbov și obosit, Sacul greu și l-a golit, Darurile au curs lin. Sfântă noapte fermecată, Firea toată-ți cântă, iată, Ție, maică preacurată Și pruncuțului divin! Iarna Iarna este o fetiță Îmbrăcată în rochiță De dantele și paiete Și cu stele mii în plete. Gerul aprig ne-nconjoară, Stăm înfofoliți afară Alergăm, ne jucăm Și obrajii roz pictăm. Uite omul de zăpadă Vin
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
N-am putea să strivim niciodată Diamantul din casă de piatră. Doamne! Doamne, cum de poți ierta Crunte boli de minte grea Și sfruntat neadevăr, Vierme strecurat în măr? Cum nu crești tu, Doamne, iară Dintr-o Eva, o fecioara Preacurata pe vecie, Fala lumii-ntregi să fie? De ce șarpele viclean Are-n el așa alean Și limbaj muiat în miere, Iar în ochi așa putere? El, cu vorbele suave, Murdărește flori firave, Le scufundă -n zoaie caldă Unde Belzebut se
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
luceafărul de seară - Un murmur de lumină în sufletu-mi de ceară. Prin adieri de vînt și secetă-n simțire În picuri vii de rouă, de dincolo de fire, E chipul mamei mele o ploaie-vis, bogată, Aroma cea de smirnă, icoana preacurată. Și peste timp, prin astre, o cale-nsângerată Stă viața-i mărturie în sufletu-mi brodată, Biserică tăcută, clopot sunând a jale Cer și pământ, lumină și mii de clipe goale. În fiecare ceas al vieții, dă-mi plâns de
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
nelipsind accentele critice și viziunea personală asupra doctrinei ortodoxe și a faptelor istorice. Autorul în cercetarea sa vizează mai multe aspecte care compun tabloul de ansambul al modului în care credinciosul trăiește viața creștină în Biserică și se împărtășește cu preacuratele Taine ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Încă de la începutul lucrării, domnul Stelian Gomboș a avut o abordare constructivă și științifică a subiectului. Astfel, el a realizat o cercetare bine documentată, serioasă și profundă, atât din punct de vedere dogmatic, cât
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360010_a_361339]
-
rădăcini, Iar din paginile însemnate cu brândușe, Au ieșit sfinții. Gară Dumnezeu se rătăcește Pe cărarea necosită a sufletului. Creația Lui S-a revoltat. Lacrimile de sfânt Sunt mai dureroase. În inima mea e o gară Ce așteaptă trenul judecății. Preacuratul mă iubește Mai mult decât mă iubesc eu. Citesc cu ochii sufletului... Viața începe Dincolo. Lacrima Lui Când plânge Domnul, Lumea spală păcatul. Din casa Lui, Din sufletul nostru, Dă binețe. Gemând, În mijlocul luminii, Binecuvintează Agale lumea. Bătrânul pământului Privește
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
real semnifică deci un amestec între materie și idealitate, „cu praf și cu stele” („Drumul spre lume”). Placheta „Floarea-ntre pietre” (1979), perpetuează o stare de vis, nu neapărat onirică, în care curge pasta aceleiași feminități: „Femeie ca o ploaie preacurată/ Netulbure-n nimic a ei tulpină/ Prin limpede durere fermecată/ Când înfloririi trupul i se-nchină” („Maternitas”). „Nesfârșitele vămi” (Ed. Eminescu, București, 1979) este deja un volum de consistență valorică. Trei „personaje” guvernează această poezie: Visul, Așteptarea și Zborul, prezente de
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
sa în Biserica Ortodoxă”), teză de doctorat, Institutul de Teologie Saint-Serge, Paris (2012). 2. Ozoline, Nikolai, Tradiție și creativitate în arta creștină. Spovedania - o taină în criză, Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2009. 3. Nicodim Aghioritul et Neofit Kavsokalivitul, Deasa împărtășire cu preacuratele lui Hristos Taine. Carte foarte folositoare pentru suflet, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, (2001). 4. Nicodim Aghioritul, Sfântul, Carte foarte folositoare de suflet - sfătuire către duhovnic, Editura Bunavestire, 2007. 5. Ioan de Kronstadt, Liturghia: cerul pe pământ - Cugetări mistice despre Biserică
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
decît a-i fi dat S-o iubesc, să mă poată iubi. Eu - un copil - și ea un copil, Lîngă-o mare cu ape-argintii, Ne iubeam că un cîntec mai presus de iubire Ca un cîntec - Annabel Lee ; Și priveau, pizmuind preacurata iubire, Chiar serafii de sus, din țării. I was a child and she was a child, În this kingdom by the șea; But we loved with a love that was more than love- I and my Annabel Lee; With a
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339671_a_341000]
-
la mine, în dimineți cu tinerime, loc psihic are fiecare, fără rușine suntem fiare. Vom scrie o carte a furiilor, apocaliptică, yoghinilor, scara lui Iacob fără trepte o suie caprele deștepte. Din sfera vieților private luăm jucăriile pătrate, pentru că aur preacurat ascuns e-n lumea de-altădat. Când eu voi trece-n altă lume, căutați-mă la alte nume. Omul trăiește până ce moare, apoi ciclul se reia nebunește, scrie un vers, o bucată de soare, încă un vers și se poemește. Poemiți-l
ADUCEŢI VORBELE LA MINE, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340917_a_342246]
-
dă-mi plâns de alăută,/ În fiecare zi cu soare, o rugă-mi împrumută!/” Rugăciunea către mama sa e pentru că, pentru poet, chipul mamei sale este sacru. /„E chipul mamei mele o ploaie vis, bogată, / Aroma cea de smirnă, icoană preacurată./” Pentru poet, mama este: „Albastru glas de înger, din cerul meu cu stele,/ „Ești inima cea vie ce-mi bate cu putere!/” Prezentă în viață, încă de la începuturi, mama este: „Mâna ce trece peste frunte-mi,/ Lacrimă în mare taină
GHEORGHE A. STROIA – ALBASTRU GLAS DE ÎNGER SAU O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL NOSTRU de ION CATRINA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340900_a_342229]
-
bunul Dumnezeu. Lângă Cinul îngeresc al acestui Prunc ceresc. INTERPRET 1 (cântă) Lerui Ler și flori de dor pentru Cel Mântuitor. Lerui Ler și flori de crin după îngerescul Cin Lerui Ler și flori de stea pentru buna Maic-a mea. Preacurata cea de sus Maica Domnului Iisus. Lerui Ler și flori de ger Maica Domnului din Cer. PRIMA INTERPRETĂ : Sânul ei ți-a fost altar de lumină și de har. Te-a purtat, te-a legănat pe-un pătuc înmiresmat. Pân
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Oare cine l-a descris perfect Pe Luceafărul poeziei noastre? De ani de zile stau și mă întreb, Poetul contestat Theodorescu, Cel care îl credea pe Eminescu Sfânt preacurat al ghiersului românesc Sau marele poet a fost saturnul Poeziei filosofice de clasă Și a creat în forma și în fond O nouă lirică romanească, Așa precum ne spune Lovinescu Cel care i-a cecetat versul? Eminescu nu s-a
LUCEAFĂRUL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341918_a_343247]
-
de pe Valea Nilului. g. Hrana sau mana dumnezeiască este ultima și cea mai înaltă treaptă a postului călugăresc, la care ajung foarte puțini dintre asceți, după o îndelungată nevoință, întăriți fiind cu darul Sfântului Duh. Aceștia se îndestulează numai cu Preacuratele Taine, adică cu Trupul și Sângele lui Hristos, pe care le primesc o dată sau de două ori pe săptămână, fără a mai gusta ceva decât numai apă. După grele ispite și nevoințe am ajuns, cu darul lui Dumnezeu, să mă
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
Trupul și Sângele lui Hristos, pe care le primesc o dată sau de două ori pe săptămână, fără a mai gusta ceva decât numai apă. După grele ispite și nevoințe am ajuns, cu darul lui Dumnezeu, să mă mulțumesc numai cu Preacuratele Taine, și nu mai simt foame, nici trebuință de pâine și legume..." Apoi l-a întrebat părintele Teodul: „Preasfințite, acolo în pădure, unde locuiți, nu vă este frig iarna?"„Părinte Teodul, eu sunt cetățeanul Munților Carpați și Domnul are grijă
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
care acesta se hranește este chiar hrana. Tot așa, spune Gavriil al Filadelfiei, urmează lucrurile și în nașterea din nou duhovnicească: "Și aici este ceea ce se hrănește, adică omul botezat și născut din nou; lucrul prin care se hrănește, adică preacuratele Taine, și ceea ce hrănește, adică harul dumnezeiesc care le preface pe acestea în Trupul și Sângele Mântuitorului nostru". De aceea spune și Marele Vasile că acela care s-a născut din nou prin Botez trebuie să fie hrănit cu împărtășirea
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
se grabește spre căsătoria a treia, cu toată rigoarea și paza hotărâm ca acesta să rămână neîmpărtășit până la cinci ani și nicidecum să nu i se scurteze acest timp, dar chiar și după ce se va fi învrednicit din nou de preacurata împărtășanie, să nu-i fie îngăduit să vină la împărtășanie în altă vreme decât numai la mântuitoarea înviere a lui Iisus Hristos Dumnezeul nostru, din cauza curățirii din nou, dupa putință, prin înfrânarea anterioară a postului; Iar dacă cineva, fiind în
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
al patrulea an fără iertare; după care se învrednicește iarași de împărtășirea Tainelor, dar să se bucure de ele numai de trei ori pe an: o dată de mântuitoarea înviere a lui Iisus Hristos Dumnezeul nostru; a doua oară de Adormirea Preacuratei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea; iar a treia oară de Nașterea lui Hristos Dumnezeul nostru, pentru că acestora le premerge post și folosul care vine de la acesta". Actul acestui sinod s-a numit Tomosul Unirii, fiindcă arhiereii și poporul, care mai
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Atunci ei i-au zis ceva ne-mai-auzit, Povestea prea greu de mărturisit, Căci și zidurile au urechi pe acolo, Și dintre toți se pot trezi pe dincolo. În șoaptă îi ziseră de o altă fată, Venea la școală ca o preacurată, Fiind ea fata boss-ului avea voie, Tatăl accepta oricum fără de nevoie. Ca fata singura-i lui dragă odraslă, Să vină la băieți prin orice clasă, Chiar unde ar fi fost el să predea, Ori toată școala putea ea deretica
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
proslăvit și îi proslăvește, căci cum putem spune că Iisus Hristos trăiește în noi dacă nu ne asemănăm lui Iisus Hristos? De aceea îi proslăvim pe sfinți și pe îngeri și pe prooroci, dar mai mult decât pe toți, pe Preacurata Maica Domnului Iisus, nu pentru că am recunoaște că a fost concepută fără de păcat sau desăvârșită (căci fără de păcat și desăvârșit este doar Iisus Hristos); dar amintindu-ne că despre superioritatea ei de neînțeles față de toate creaturile lui Dumnezeu, aduce mărturie
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]